2,904 matches
-
Bâra este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bâra (reședința), Negrești și Rediu. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Iași, în Podișul Moldovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ207A, care o leagă spre sud-vest de Sagna și Roman și spre nord-est de Boghicea și mai departe în județul Iași de Sinești și Popești. Acest drum se intersectează la Bâra cu șoseaua județeană
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj), Baltă și Ilovăț și orașul Baia de Arama (satele Pistrița și Negoești). Este situată la marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu (Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginita de dealuri împădurite la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de vai
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Pelișor, mai demult "Măgărei, Măgărău, Măgria" (în dialectul săsesc "Muegeroi, Mogerâ", în , în ), este un sat în comuna Bârghiș din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Târnavelor. Orga din biserica săsească fost construită în 1796 de constructorul de orgi Johannes Prause. În timp, orga a fost reparată și modificată de mai multe ori. În 1833, frații Maetz i-au adăugat un pedalier cu două registre. În
Pelișor, Sibiu () [Corola-website/Science/301725_a_303054]
-
Localitatea Marpod se află pe drumul județean 105, la 32 km de municipiul Sibiu, la 29 km de orașul Agnita și la 41 de km de munții Făgăraș. Ținutul dintre râul Târnava Mare și răul Olt este cunoscut sub numele "podișul Hârtibaciului", fiind o parte a podișului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important rău ce străbate regiunea în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
județean 105, la 32 km de municipiul Sibiu, la 29 km de orașul Agnita și la 41 de km de munții Făgăraș. Ținutul dintre râul Târnava Mare și răul Olt este cunoscut sub numele "podișul Hârtibaciului", fiind o parte a podișului Târnavelor. Denumirea vine de la cel mai important rău ce străbate regiunea în diagonală, de la NE la SV. Râul Hârtibaciu, care are o lungime de circa 90 de km, este afluent al râului Cibin, care la rândul lui se varsă în
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
care către obârșie prezintă unele mici depresiuni ce adăpostesc numeroase așezări. Comună Marpod are o lunca mănoasa pe malul stâng al Hârtibaciului, care se numește „în lac”, denumire ce vine de la revărsările periodice ale râului. Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a aparținut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
Giacăș, mai demult "Geacăș, Giacoș, Giacheș" (în dialectul săsesc "Gogeschderf", în , în ) este un sat în comuna Alma din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Numele Giacăș provine din antroponimul german Jakob, satul lui Iacob . În Transilvania medievală au existat și alte sate care au purtat oiconimul Jakobsdorf: Iacobeni (județul Sibiu) și Sâniacob (județul Bistrița). Din 1337, când cunoaște prima atestare documentară, așezarea este
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Mojna" (în dialectul săsesc "Meschn, Maešn", în , în sau "Muzsna") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Moșna este situată în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe drumul județean 141, Pelișor - Moșna - Mediaș. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței unei locuiri pe teritoriul satului încă din neolitic și eneolitic astfel, în locul numit "La Râpă" s-a descoperit o
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Slimnic este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. referinte. transindex. ro/index. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 204) apare sub numele de "Stolczenburg". Localitatea Slimnic este situată în sud-vestul podișului Transilvaniei, fiind străbătută de râului Șarba - un afluent al râului Slimnic și al acestuia. Satul se află aproape în centrul județului Sibiu, pe drumul național DN14 între Mediaș și Sibiu, la o distanță de cca. 18 kilometri spre nord de
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
Veseud, mai demult "Vesăud, Veseud-Agnita" (în dialectul săsesc "Tsît", în , în ), este un sat în comuna Chirpăr din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Hârtibaciului. Localitatea se află la 6 km sud de Agnita și a fost prima oară atestată în 1379. Biserica și fortificațiile care o înconjurau odinioară sunt așezate pe un promontoriu, lângă drum. Lăcașul de cult din Veseud era o bazilică
Veseud (Chirpăr), Sibiu () [Corola-website/Science/301752_a_303081]
-
Tirimia este un sat în comuna Gheorghe Doja din județul Mureș, Transilvania, România. Tirimia - localitate situată în centrul Podișului Transilvaniei, în județul Mureș, pe râul Niraj, aproape de confluența acestuia cu Mureșul (lângă orașul Ungheni). Localitatea a fost atestată documentar din secolul al XIV-lea. Denumirea vine din expresia latină “ter emit” - de trei ori cumpărat, probabil datorită prețului mare
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
Albota este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albota (reședința), Cerbu, Frătești, Gura Văii și Mareș. Comuna se află în zona centrală a județului, în Podișul Getic, pe malurile râului Teleorman (acolo unde acesta primește apele afluentului Albota) între zona de unde izvorăsc râurile Dâmbovnic și Neajlov și culmile ce marchează limita bazinului hidrografic al râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
cu satul Leontinești și satele Iliești și Mârzănești cu satul Ardeoani; comuna căpătând astfel alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Ardeoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Podiș” sau „Dealul Chetrei”, la marginea de est a satului Leontinești, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni. Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este școala din Leontinești, datând din 1914. În anul 2015, comuna Ardeoani era cea mai
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
Mărgineni (în trecut, Mărgineni-Munteni, în maghiară "Marzsinén") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barați, Luncani, Mărgineni (reședința), Pădureni, Podiș, Poiana, Trebeș și Valea Budului. Comuna se află în nordul județului, la nord-vest de municipiul Bacău, pe malurile râului Trebiș (un afluent al Bistriței). Este străbătută de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Mărgineni, acest drum se
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și Mărgineni-Luncani, având în total 671 de locuitori; exista în comună doar o biserică ridicată în 1845. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor înconjurătoare Fântânele și Osebiți-Mărgineni, comuna având acum numele de "Mărgineni", preluând câteva sate
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
municipiului Bacău. Tot atunci, comuna Luncani a fost desființată și inclusă în comuna Mărgineni, iar satele Mărgineni-Răzeși și Mărgineni-Munteni au fost comasate formând satul Mărgineni, iar satele Tocila, Dubas și Chetrosu au fost desființate și comasate primele două cu satul Podiș și ultimul cu satul Luncani. În comuna Mărgineni se află datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în satul Luncani. Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universității „Politehnica” Timișoara
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
pârâului Nadișa, într-o frumoasă zonă subcarpatică. Subcarpații Moldovei sunt cuprinși între Valea Moldovei (în nord), Valea Trotușului (în sud), Carpații Orientali (în vest) și culoarul Siretului (în est). Subcarpații Moldovei formează o zonă de trecere de la Carpații Orientali la Podișul Moldovei. Subcarpații Moldovei au un relief relativ mai simplu decât celelalte regiuni subcarpatice. Relieful lor este grefat pe o structură mai simplă, mai puțin cutată și este format dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
dintr-un singur șir de dealuri și un singur șir de depresiuni. Pe văile principale (Bistrița si Trotuș), care-i traversează pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizează o legătura naturală strânsă între Carpații Orientali, Subcarpați, culoarul Siretului și Podișul Moldovei; spre nord, această funcție este realizată pe Valea Moldovei. Subcarpații Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m și altitudini extreme cuprinse între 911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de poziție, altitudine și desfășurarea în altitudine. Temperatura medie scade de la sud la nord (9 °C la Onești, 8 °C la Târgu Neamț) și scade cu altitudinea. Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2 °C decât zona montană și Podișul Moldovei, datorită adăpostului morfologic. În nord, curge Moldova, în partea centrală curge Bistrița (cu afluentul ei Cracău), iar în sud Trotușul, care primește la Onești râurile Tazlău, Cașin și Oituz. Trotușul, la rândul lui, se varsă în Siret, pe partea
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
1712-1812). Mai apoi a făcut parte din gubernia Basarabia a Imperiului Rus (1812-1917), a Republicii Democratice Moldovenești (1917-1918), a României (1918-1940, 1941-1944), a Uniunii Sovietice (1940-1941, 1944-1991) și a Ucrainei (1991 - prezent). Orașul Hotin este situat într-o zonă de podiș lipsită de păduri care se află la o altitudine de 247 metri și se întinde mai ales în părțile de est și sud ale județului, până la râul Prut. Înspre râul Nistru se întinde un mal abrupt, unde se află vâlcele
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) și formele de relief la care dau naștere (de suprafață și de adâncime) conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat inițial în Podișul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar și fenomenele grefate pe ea. Apariția și dezvoltarea carstului sunt condiționate de trei procese principale: coroziunea (dizolvarea sau disoluția) apare ca proces principal, datorându-se apei și bioxidului
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ca ponor (când apa este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți) și Țarina (Podișul Vașcăului). c)Izvoarele permanente sunt legate de zona de profunzime. În cadrul lor se disting: - izvoarele voclusiene sunt ascendente și cu debit bogat, ca Vaucluse din Franța, ce generează râul Sorg; - izvoare submarine, alimentate din râuri ce
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]