21,807 matches
-
sa originară, rămasă ca un singur braț al ecuației. Poetul de acest gen e la fel de reprezentat moralmente și de aspectul său "secund", inadaptabil și insurgent, provocator cu program. Nostalgia serafică nu dobîndește drepturi superioare demonizării. Cele două fețe ale plăsmuirii poetice sînt la fel de legitime precum cei doi ochi ai autorului, contrastanți: "Ochiul drept zvîcnea de o amintire:/ A luminii pe pîntecul tău. Un cîntec/ Îngînat cu buzele doar, imperceptibil./ Ochiul drept, cel stăpîn cîndva, călărețul crîncen,/ Ochiul drept ca o sabie
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
când scrie despre critică și proză, Cornel Regman se lasă totuși sedus de poeți, fără să-și adoarmă complet vigilența. Paginile aproape diafane despre lirica lui Grigore Hagiu (al cărui laborator de creație e considerat drept "fertil în ultima vârstă poetică"), receptarea "ofelicelor" miniaturi ale Constanței Buzea, încântarea că "pletora n-a învins peste tot" în poezia Ioanei Crăciunescu ne arată încă o dată latura constructivă a criticii malițiosului cronicar, dar și pe aceea sensibilă, oricât ar părea de ciudat și nepotrivit
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
în fața durerii și a morții, totuși, imanente, este sfîșietoare. Evadările sînt, firești, nu în prezența familiei, pentru că nu o are, nu în căldura prietenilor, pentru că nu a avut timp să-i cultive, ci în poezie. În teoria receptării unui text poetic, în prelegeri despre structura liricii, în fascinația față de John Donne pe care are convingerea că l-a descoperit ca nimeni altcineva, o prezență totală în viața ei, suma tuturor celorlalte absențe. În aceste eliberări fizice și mentale, Valeria Seciu - profesor
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
te îmbogățești" - din corespondența lui Georg Trakl) și nu în ultimul rând, l-am apropia de poetul român Bacovia, alături de care pășește într-o lume grefată dintr-un imaginar crepuscular, cu epifanii instabile și până la urmă deșarte. În scurta proză poetică Metamorfoza răului, Trakl folosește o sintagmă ce ar putea reda quintesenața poeticii sale - melancolia virilă - o conștiință mult prea lucidă și vigilentă care scrutează o operă imperfectă - viața refuzându-și compromisul de a bea din fântâna nebunilor pentru a intra
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
l-am apropia de poetul român Bacovia, alături de care pășește într-o lume grefată dintr-un imaginar crepuscular, cu epifanii instabile și până la urmă deșarte. În scurta proză poetică Metamorfoza răului, Trakl folosește o sintagmă ce ar putea reda quintesenața poeticii sale - melancolia virilă - o conștiință mult prea lucidă și vigilentă care scrutează o operă imperfectă - viața refuzându-și compromisul de a bea din fântâna nebunilor pentru a intra în ordinea lor, a noastră. Totuși, rămas izolat în această hiper-luciditate, se
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
înainte de a te apuca de lectura operei. Se poate și invers, dar riști ca revolta lui să-ți pară ridicolă, traumele - patetice, tensiunile - derizorii... Editura Univers ne oferă o ediție nouă a lui Trakl, sub titlul Metamorfoza răului, reunind creațiile poetice antume și postume, un fragment de dramă și corespondență. Volumul e prefațat și tradus de Petre Stoica, iar coperta, pe care e reprezentată figura poetului schițată de Oskar Kokoscha, e realizată de Vasile Socoliuc. Printre texte sunt risipite câteva dintre
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
sub același condei și, în temeiul acesteia, întristătoarea tendință de punițiune a unora din propozițiile mele critice, care se pare că nu pot fi combătute ușor cu ajutorul contraargumentelor, prin respingerea, uneori extrem de iritată, de-o duritate suspectă, a producției mele poetice. Însă am început a mă obișnui și cu acest gen de "polemică". Nu vi se pare că sînteți prea sever cu scriitori ca G. Călinescu sau M. Sadoveanu, atunci cînd incriminați colaborarea lor cu regimul comunist? Oare ei n-au
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
au făcut să devină demn de a intra în societate o dată cu omul."). La ce lucrați? Ce cărți urmează să vă apară? Care este proiectul la care țineți cel mai mult? Aștept să-mi apară în curînd o "integrală" a producției poetice. Bineînțeles, pregătesc cîteva cărți de critică, eseu, aforisme. Mi-e greu să vă spun la care din odraslele mele livrești țin mai mult.
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
pe un pisc al "fericirii", autoarea se arată conștientă de prețul sacrificial pe care trebuie să-l achite creației, preț echivalat cu o "moarte" în planul existenței comune, pentru a se arăta demnă de resurecția pe care o reprezintă plăsmuirea poetică: "Fericită, mi se spune că trebuie să fiu,/ Pentru c-am ales moartea ca să pot învia./ Ce-aș putea să-mi doresc mai mult, mă întreabă,/ Dar nimeni nu așteaptă răspunsul./ Ferice de tine, îmi spun toți,/ (Și eu repet
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Marius Chivu Figură distinctă în peisajul poetic românesc Șerban Foarță a reușit cu fiecare nouă apariție să uimească și să contrarieze obișnuințele noastre de lectură. Aflat într-o neîncetată căutare de noi sensibilități, poetul timișorean recidivează cu o creație care poate fi iubită sau, dimpotrivă, respinsă în
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
de un elan al idealității și al ritmurilor interioare. Nicolae Motoc este un poet învățat, ceremonios, cu anume tentații dannunziene, spectaculare, un oficiant al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici, ispitiți când și când, în numele propriei reputații
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
oficiant al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă, arborescențe decorative, stări poetice neelaborate, mimetice, manierism, iată o seamă de defecte tipice poeților prolifici, ispitiți când și când, în numele propriei reputații orfice, de a poetiza, de a-și expune talentul unor prea numeroase motive și solicitări de moment ce nu rimează cu clipa
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
restitui chipul, trupul, farmecele iuibitei ce vine din eres, din epos și legende. Capricioasă și magnetică, luxuriantă și sălbatică precum marea, nelipsitul motiv-obsesie. În tandem cu creanga înflorită de salcâm, cu scaiul, colina ș.a. Repere și provocări ale unei gesticulații poetice nedezmințite. Copilul etern, ce are încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în dubla ipostază metaforică de
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
limba română își agresează elevii. Dau un exemplu la întîmplare: "Tot neologisme sînt considerate și unele informații interne ale limbii române, dacă acestea rezultă din combinarea a două elemente formative neologice (de exemplu apoetic, format din prefixul neologic a- + adjectivul poetic împrumutat din franceză) sau dacă au, în structura lor, cel puțin un element constitutiv neologic: nefavorabil, nelegitim, neagresiune". Sau: " Construiți contexte adecvate următoarelor sensuri ale cuvîntului față..." Sau și mai și: " Tautologia este un fenomen lingvistic realizat la nivel sintactic
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și legile genului poetic inaugurat de Eliot și Pound"; "Bacoviana îl recomandă pe Ștefan Cîrstoiu ca pe un rar poet"; "Poeziile care alcătuiesc Locul unde se așteaptă de Lidia Stăniloae (C.R., 1983) sînt de fapt poeme filosofice; mai precis: sînt ode, nu cu intensități
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
poate fi mai apropiată de ură decît de iubire, implicînd masochismul. * Nepotrivirea dintre concept și realitate, așa cum e definit îndeobște comicul, de la Schopenhauer la Bergson, e într-un fel aplicabilă limbajului metaforic (conceptul: desemnarea curentă a obiectului; realitatea: desemnarea lui poetică). Drept care se ivește o marjă de interpretare comică a oricărei metafore. * "Singurii cititori adevărați sînt scriitorii. Pe ceilalți, pe public, creier de turmă, cea mai mică noutate, cea mai mică îndrăzneală îi deranjează, îi tulbură, îi sperie" (Paul Léautaud). * "Nefericirea
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
cuvînt, la lume. În el sunt selectate etno-texte din seria de 39 de volume numite Din viața poporului român. Iar pentru aceia care nu cred deloc în superstiții și eresuri textele merită citite măcar pentru a recupera extraordinara lor valoare poetică. Și: Nu mînca cu cartea deschisă, că uiți ce ai învățat. Irina Nicolau/Carmen Huluță, Credințe și superstiții românești după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu, Ed. Humanitas, București, 2000, 326 pag., f.p.
Citește și nu mînca by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16370_a_17695]
-
gol imens în peisajul liricii românești. Vîrstele liricii sale sînt, cum se știe, trei: cea dintîi parnasiano-simbolistă, cea de-a doua tradiționalist - chtonică (cînd a fost și colaboratorul neafiliat ideologic al Gândirii) și cea neoclasică de la sfîrșit. Esențială, sub raport poetic, a rămas lirica sa chtonică, în spațiul căreia credea că va rămîne pentru totdeauna (de aceea, în 1932, în ale sale vestite Mărturisiri și a repudiat ferm creația sa dintîi, cea parnasiano-simbolistă. Dar în 1944, cînd și-a adunat, în
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
va urma. * Decădere și mîntuire într-o unică manifestare, atunci cînd nu (te) mai înțelegi, cînd nu (te) mai recunoști. * Tăcerea: o cenzură naturală. * Cine nu știe să profite de clipă, n-ar ști să profite nici de eternitate. * "Artele poetice sînt făcute din refuzuri" (Jean Paulhan). * Creația tinde a deveni un extremism al propriului eu.
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a memoriei excepționale a Mioarei Cremene, sau un artificiu poetic, imaginea acelui adolescent excesiv de poliglot, "un poliglot înnăscut aș zice... (care) vorbea și scria sanscrita, japoneza, împreună cu două duzini de alte limbi și dialecte asiatice" și care "compunea o epopee scrisă în limba vietnameză" (p. 133). Otto Starck, despre care
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
poetă și extrem de interesanta memorialistă să mă îndoiesc: Otto Starck trăiește, în-tr-adevăr, în Israel și anume într-o izolare relativă, ca orice mare muncitor pe un tărîm atît de pretențios cum este poezia. Dar "enorma sărăcie" e încă o licență poetică. Otto Starck este, dacă nu chiar un nabab, în orice caz un om bogat, sau cel puțin așa îmi apare mie, căci el a mai publicat cîteva volume de cînd a plecat în Israel: chiar acum cîțiva ani, în 1993
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
importanța poeziei pentru formarea spiritului și a sufletului într-o epocă a desensibilizării și autismului computeristic, Perloff compensează din belșug tot mai des auzitele voci sceptice sau chiar ostile poeziei. În cea mai recentă carte a sa, Wittgenstein's Ladder: Poetic Language and the Strangeness of the Ordinary (rom. Scara lui Wittgenstein și ciudățenia obișnuitului), autoarea pornește de la constatarea că un număr îngrijorător de studii de ultimă oră apărute în peisajul criticii americane declară moartea poeziei, prin titluri explicite precum After
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
aflat o cumpănită cale de mijloc. Dar chiar și pentru cel mai cîrtitor dintre cititori, care va pune la îndoială, să zicem, priceperea filozofică a unei literate, acest volum e incontestabil valoros fie și doar prin analizele limbajului și construcțiilor poetice în opera unor scriitori tot atît de diverși precum Gertrude Stein și Ingeborg Bachmann, ori Samuel Beckett și Thomas Bernhardt. Iar pentru nefilozofi, portretul pe care i-l schițează Perloff lui Wittgenstein e memorabil: un om fabulos de bogat care
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
interogarea limbajului obișnuit pusă în scopul deslușirii unei gramatici de adîncime a sensurilor, devine odată ce e preluată de poet, un mod de a căuta și provoca limitele limbajului neuitînd nici o clipă că ele nu pot fi cu adevărat descoperite. O poetică axată pe filozofia lui Wittgenstein încurajează experimentul și ludicul, dar o face pornind de la alte premise decît avangarda. De astă dată, miza nu mai este nonconformismul sau escapismul, ci o lucidă analiză a sensurilor și contextelor de semnificație. Indiferent cît
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
sfatul metodologic al autoarei: să redescoperim poezia în lumea în care trăim, chiar dacă secole la rînd rostul ei a fost acela de a ne propulsa spre alte lumi. E un sfat pe măsura mentalității timpului nostru. Marjorie Perloff-Wittgenstein's Ladder: Poetic Language and the Strangeness of the Ordinary, University of Chicago Press 2000, 275 pag.
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]