3,259 matches
-
Mefisto) conține versuri apărute în „Flacăra”, la rubrica „Gazeta rimată”. Subiectele sunt tratate variat, în tonuri ce merg de la umor și glumă la pamflet și invectivă. Virulența critică și intenția moralizatoare sunt susținute de o anume abilitate literară, subordonată finalității polemice. Grădina lui Glaucon sau Manualul bunului politician (1937) sintetizează experiența politică și artistică a lui B. Înclinat să-și analizeze semenii, el își afirmă în cele 757 de secvențe ale cărții - aforisme, sfaturi, schițe de moravuri - luciditatea, cultura și propensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
rigorism etic. În analizele lui amănunțite el caută să desprindă ideea morală dintr-o piesă sau alta, dezavuând totodată îndepărtarea de la dreapta măsură. S-a ocupat și de scenografie, contribuind prin observații și sugestii la dezvoltarea ei. Lipsit de nerv polemic, pierde disputa pe care o are cu Alecu Russo în jurul piesei acestuia (nepăstrată), Băcălia ambițioasă. Atribuit multă vreme lui M. Eminescu, poemul Închinare lui Ștefan Vodă (Poemul Putnei, cum i s-a mai spus) reprezintă vârful creației lui G. Dacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
investească mai multă pasiune, mai mult afect în idealizarea trecutului lor. Nostalgia este accentuată într-o polemică pe care strada o poartă cu puterea politică actuală. Partidele istorice au venit în prima campanie electorală democratică de după '90 cu un slogan polemic, foarte dur. Era vorba de a te opune cu mare violență unei populații de 4,5 milioane de membri de partid cu sloganul: "Alungați lupii!" Atunci unii au tras o spaimă, au votat cu disperare stânga. Acum sondajele dau un
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
scriitorului), Ion Minulescu, Caton Theodorian, Ion Agârbiceanu, Ion Luca, Dan Botta ș.a. Un loc aparte între scrierile comentatorului îl ocupă cartea Elemente de caragialeologie, abordare modernă privind diagrama receptării, motivele operei (scrisoarea, semidoctismul, personajul care nu apare), dezbaterile nu o dată polemice pe marginea noilor montări ale pieselor (aparținând lui Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Lucian Giurchescu, Alexa Visarion), dar și cariera internațională a dramaturgului ori receptarea sinuoasă pe care a avut-o drama Năpasta ș.a. SCRIERI: Trenul regal, București, 1949; Într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
istorisită în Letopiseț... Înclinația pentru descrieri de natură apare, de pildă, în această scriere (invazia lăcustelor, comparația între fenomene naturale și istorice). De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, datat în 1686 (P.P. Panaitescu), este o istorie polemică a originilor poporului și limbii române, provocată de interpolările lui Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
stilizată”. și această industrie nouă constituie, și nici nu se poate altfel, un instrument de opresiune ce realizează tragica adaptare dintre “omul unidimensional” (Marcuse, 1964) și acea “societate total administrată”, despre care vorbește Horkheimer (1947). Expresia “cultură de masă” aparține polemicii angajate de societatea modernă în legătură cu propria ei condiție. La aproape un sfert de secol de la prima sa formulare, în jurul acestei teme continuă să se ordoneze un număr mare de idei sau ipoteze privind influența mijloacelor de comunicare. În sensul cel
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mai str(lucitoare publica(ii au fost cele care au ilustrat talentul marilor pamfletari. Daniel Defoe a editat singur, între 1704 și 1713, Revue, biși apoi trihebdomadar. Ziarul conținea puține știri și cuprindea, în esență, un lung articol politic, adesea polemic. Exemplul său a servit lui Steele și Addison pentru a edita Tatler (babillard), trihebdomadar, care a apărut între 1709 și 1711, apoi pentru Spectator al lui Addison, cotidian ce a fost sufocat de taxa de timbru în 1712. Această publica
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă în tratate de specialitate, în dicționare, în panorame și în lucrări monografice, fertilizează acțiunea tinerilor critici. Ei sunt și rămân permanent termeni de referință, justificând fie adeziunea entuziastă și francă, fie delimitarea polemică. Nimeni nu mai poate scrie despre literatura română clasică și modernă fără a ține seama de opiniile de autoritate ale celei de a treia generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară înainte, în alt fel se face
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cuprinde, îi declară adevărata altitudine." Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se alcătuia - cum se știe - din lanțuri de eufemisme, ocoluri diplomatice și temeneli protocolare, încheinduse rareori cu câte o propoziție mai răspicată. Vladimir
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
scrie o carte de dulciuri stilistice (Desfigurații, n.n.Ă, delicatesuri care dacă fac plăcere după masă, nu pot totuși să fie servite ca fel de mâncare cuiva căruia îi e foame. Asta dă leșineală" . S-a scris frecvent despre eseul polemic intitulat Tremuricii, străbătut de puternice nervuri pamfletare și îndreptat împotriva devierilor, exagerărilor și fanatismelor ortodoxiste din cultura noastră, cu aluzii și trimiteri explicite la peisajul literar interbelic. În opinia lui Vladimir Streinu, Tremuriciul-individ reprezintă o "existențăsumă", având în spatele său o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în piatră și, dacă cititorul simte adesea și câte o amețeală, senzația vine din prăpăstiile fără de care nu există piscuri." Scriind despre Arghezi la scurt timp de la apariția Cuvintelor potrivite, Vladimir Streinu caută o delimitare semnificativă, subtextual dar și explicit polemică, față de ceilalți critici ai vremii. E. Lovinescu îl fixa pe poet în perspectivă baudelairiană, cel mai frapant punct de contact dintre cei doi creatori fiind, în viziunea criticului sburătorist, "amestecul macabrului cu senzualitatea". G. Călinescu îl așeza ritos în filiație
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ultimul timp o înățime morală impunătoare." El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, "crezând în flacăra curată a emoției estetice." Șerban Cioculescu, "născut polemist, fiu legitim al rațiunii" , vădește un "spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios și chiar grav dar totdeauna cu voința lucidității, a informației textelor, scotocitor și perseverent..." La D. Popovici, în amplul studiu consacrat de acesta lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cunoscut în cel de-al treilea deceniu al secolului trecut îndeosebi ca poet. Este un merit pe care istoria noastră nu-l poate ignora. În ", Pompiliu Constantinescu publica în "Vitrina literară" (an I, nr. ", " noiembrie ", p. "Ă un mic articol polemic intitulat Procesul criticei . Era un inel dintr-un lanț. Șerban Cioculescu scrisese câteva articole pe marginea poeziei argheziene, insistând asupra dualismului sufletesc al poetului Cuvintelor potrivite. Vladimir Streinu a ridicat mănușa, scriind în "Vitrina literară" (nr. " din " octombrie "Ă un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
contingent, în estetic, căci a contura un profil moral se pare că nu este o îndeletnicire de critic." Pompiliu Constantinescu se angajează în dialog, făcând o scurtă și persuasivă incursiune în istoria disciplinei critice. Este interesant de observat că accentele polemice nu depășesc niciodată marginile urbanității. Pompiliu Constantinescu răspunde preopinentului său, Vladimir Streinu, în temeiul câtorva adevăruri de principiu, greu de clintit, apărând nu atât pe Șerban Cioculescu cât disciplina criticii ca atare: D. Streinu se întreabă dacă portretura morală e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez." Încheierea sună călinescian: "Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste." În ", recenzând Clasicii noștri , C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre "scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune." Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ideile se aștern liniștit, în ritmica ceremonioasă datorată unui aristocrat al gândirii care construiește arborescent, cu o mare plăcere pentru unitatea simfonică a întregului." În controversatul și controversabilul volum consacrat poeziei române contemporane din proiectata și fabuloasa sa O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent, Eugen Barbu schițează lui Vladimir Streinu un interesant portret în manieră călinesciană: "Era un domn tăcut, grav, poate prea solemn, cu aerul acela care mă obliga să-i spun de câte ori mă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae Manolescu." Unui biet tăietor de lemne, care stătea în pragul casei sale, i se înfățișează într-o zi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
visători fără vreun țel, învinși înainte de a îndrăzni să acționeze. După o perioadă de tatonări, de încercări cu nuanțe și posturi avangardiste, T. se reorientează către o scriitură dramaturgică „de expresivitate academică”, fără să renunțe la protestul adesea cu adresă polemică, incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare din teatrul scriitorului rus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
însă că, în mod aparent, existența unei filosofii în creștinism a fost văzută ca lipsită de temei de chiar unii din scriitorii primelor veacuri creștine. Mai precis, ideea vehiculată în unele texte patristice (și care are mai ales un scop polemic), era că Logosul pe care îl căutau grecii s-a făcut trup, și s-a adeverit pe sine în fața oame¬nilor. Dacă Logosul nu este ceva, ci este Cineva, și acest Cineva s-a înfățișat pe sine oamenilor, este depășită
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lucrării sale iconomice, doar față de Creație. Tațian va înțelege Treimea ca un lanț al Ființei. Tertulian formulează o înțele¬gere ce ar putea fi încadrată ca trinitarianism monarhic, suspectând trinitarianismul iconomic de o relativizare a dimensiunii treimice a divinității. Scriind polemic împotriva dualismului și politeismului, Tertulian accentuează transcendența radicală a lui Dumnezeu ca Monarhie, însă salvează și aspectul treimic insistând că divinitatea este Treime în Sine. Dumnezeu se face pe Sine Treime. Pe ansamblu, apologetica, deși folosind un univers discursiv încă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cronici rimate în „România muncitoare”, „Tribuna liberală”, „Arhiva”, „Curierul român”, „Avântul”, „Arta”, „Renașterea”, „Reînvierea”, „Viitorul social”, „Pagini libere”, „Scena” ș.a. și redactează revista „Țivil-Cazon” (1906). A fost redactor la ziarele „Adevărul” (în care ține și o rubrică interesantă prin atitudinea polemică, având titlul „Carnetul meu”) și „Dimineața” (unde, pe lângă numeroase cronici literare și texte în proză sau versuri, ține rubrica „Din freamătul zilei”) și a colaborat, mai ales începând din 1919, cu articole sociale și politice, poezii inspirate din suferința celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
cu atâta putere, că le confundă ca pe niște ouă moi...". Coșmarul se întrerupe brusc, tocmai pe când Leiba visa că toată lumea conspiră ca să-i distrugă pe el și pe familia lui. După sosirea diligenței, Zibal asistă la o savantă conversație polemică între un student la filosofie și un student la medicină, în marginea unei tâlhării sângeroase, petrecute la un han învecinat și soldate cu nu mai puțin de cinci morți. Pasajul este un tribut plătit de narator zolismului și aplicației determinismului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
departe de destrucția suprarealistă, chiar dacă uneori ironia avangardistă sau un vag ecou dadaist își fac simțite prezența. Imaginea poetică încearcă, și la el, sinteza vis-realitate, dar reveria e mai degrabă melancolică și uneori barochizantă, iar feeriile spectrale neagă intențiile programatic polemice, așa cum se întâmplă, spre pildă, în Mărturisiri II („Un ceas va dezghioca ora din prestidigitația nopții / Vei închide ochii vei dormi vei dormi / somn cules cu lingurița pleoapelor”), unde imaginarul e opus aspirațiilor formulate în manifestul Coliba lui Moș Vinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
de la noi - de aiurea”. Pe prima pagină a numărului din 18 mai 1935 este reprodusă o discuție cu Mihail Sadoveanu despre „problemele de actualitate (hitlerism, război și altele)”. L. Kalustian (care mai folosește pseudonimele Democrit, Lucullus) scrie, într-o manieră polemică, articolele Răsplătirea lui Cezar Petrescu, Giovanni Papini, Romain Rolland și Spania. Geo Pavel prezintă eseul Pentru filmul românesc, Demetru Em. Paulian dă comentariile intitulate Minunile din vechime și de azi, Misticism. Sub genericul „Bucureștii de altădată” se publică informații despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]