2,179 matches
-
și au plecat așa cum au venit. Regizorul a afirmat că a avut emoții la realizarea acestui film, deoarece nu avea experiență în regizarea de comedii. El s-a apucat să studieze comedia americană, dorind să facă un film cu tentă polițistă. Coloana sonoră a acestui film conține secvențe din două piese muzicale de pe albumul „Jeff Wayne's Musical Version of The War of the Worlds” (1978). Este vorba de "The Eve of the War" și "Horsell Common and the Heat Ray
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
Răzor, câștigă și obține cheile BMW-ului care a fost al tau dar pentru că Răzor tea bătut vei avea multe curse dar casticul va vii tare deoarece vei primi și mașinile unor Blacklist . Mia apoi se dezvăluie ca fiind o polițista lucrând sub acoperire și îl arestează pe Răzor, dar îl lasă pe jucător să plece dar atenționând-ul că toată poliția din Rockport va fi pe urmele lui. În timpul urmăririi Mia îl sună pe jucător și îi spune că există
Need for Speed (serie) () [Corola-website/Science/303989_a_305318]
-
episod al primei serii. În urma plecării lui Maggie Grace după șase episoade din seria a doua, au apărut printre persoanjele principale Adewale Akinnouye-Agbaje în rolul preotului catolic și fostului lider de gherilă nigerian " Dl." Eko, Michelle Rodriguez în rolul fostei polițiste Ana Lucia Cortez, iar Cynthia Watros a interpretat rolul psihologului Libby. Ana Lucia și Libby au fost ucise spre finalul seriei a doua, ca și Michael Dawson și Walt Lloyd, deși producătorii nu au infirmat posibilitatea ca aceștia să apară
LOST: Naufragiații () [Corola-website/Science/304151_a_305480]
-
În 2005, revista "Time" l-a așezat între "Cele mai bune 100 de romane ale tuturor timpurilor" publicate după 1923. "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul" (1974) se referă la Jason Taverner, o vedetă de televiziune care trăiește într-un stat polițist distopic din viitorul apropiat. După ce este atacat de fosta prietenă furioasă, Taverner se trezește într-o cameră de hotel murdară din Los Angeles. Încă are banii în portofel, dar actele i-au dispărut, lucru deloc neglijabil, deoarece peste tot în
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
românesc luptele dintre armate, mari armate, ca în legende. De fapt el reînnoadă un fir istoric, cel început cu Independența României (1912)." A devenit cunoscut prin mega-producții istorice ca "Dacii" (1966) și "Mihai Viteazul" (1970), precum și pentru seria de filme polițiste centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul (1973). Un alt gen predilect al lui Nicolaescu a fost filmul de război, pentru care a folosit adesea efectivele Armatei
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
în asemenea filme este aici minimal căci Mihai Viteazul (Amza Pellea) are un prieten turc, Selim Pașa (interpretat chiar de regizor), și are o relație încordată cu soția sa, doamna Stanca (Ioana Bulcă)”. "Cu mîinile curate" (1972) este primul film polițist din seria Comisarului Moldovan. Personajul interpretat de Nicolaescu, numit aici încă Miclovan, face tandem cu personajul Comisarul Roman, interpretat de Ilarion Ciobanu. Filmul, realizat cu concursul Ministerului de Interne, era menit să reabiliteze imaginea Securității, care suferise după dezvăluirea implicării
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
cu concursul Ministerului de Interne, era menit să reabiliteze imaginea Securității, care suferise după dezvăluirea implicării ei în abuzurile din perioada instaurării regimului comunist în România. Filmul "Un comisar acuză" marchează transformarea comisarului Miclovan în comisarul Moldovan. În acest film polițist (și de aventuri) se ficționalizează evenimentele din jurul asasinării pe 27 și 28 noiembrie 1940 a foștilor demnitari de către legionari, eveniment cunoscut în istoriografie drept Masacrul de la Jilava. În film, comisarul Moldovan cercetează evenimentele de la Jilava, poliția legionară nedorindu-și aflarea
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
naționalist romantic". El rămâne în istoria cinematografiei prin numeroasele sale filmele istorice care ilustrează toate perioadele istoriei poporului român (filme precum Dacii, Mircea, Mihai Viteazu, Carol I, Triunghiul morții, Noi,cei din linia întîi și Oglinda), prin seria de filme polițiste cu comisarul Moldovan, prin comediile și satirele sale (precum Nea Mărin miliardar și Poker), dar și prin excelentele sale ecranizări ( Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, Osânda, Ciuleandra și Orient Express). Grid Modorcea, care cunoaste excelent cinematografia română
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
de bază ale autorului său: siguranță și seriozitate profesională, rigoare, o deplină stăpânire a mijloacelor cinematografice și o irezistibilă franchețe. Este un film care poate fi citit numai la suprafață sau și în profunzime. La suprafață este un palpitant film polițist. În profunzimea lui rulează umbra unui film tulburător despre delincvență”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul " Accident" este un „accident”, „o poveste cu delincvenți - scrisă de Dumitru Carabăț - minată
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
Eugen Burada au scris atunci un scenariu la care a colaborat și Sergiu Nicolaescu. Regizorul a afirmat că "„filmul a constituit (...) o aducere aminte a marilor filme americane ale anilor 30, din seria «Îngeri cu fețe murdare»”". Prin aceste filme polițiste retro, el a intenționat să facă cunoscută românilor "„o lume splendidă, dispărută după apariția comunismului și rămasă fără moștenitori”". Filmările au fost realizate în vara anului 1980 și au avut loc în București: pe diferite străzi, în fața Bisericii Stavropoleos, în fața
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
, este un film polițist românesc din 1973, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul " Cu mîinile curate" (1972). Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, George Constantin, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Marga Barbu, Ion Besoiu, Colea Răutu și Jean Constantin. Acest
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
fresce despre o perioadă foarte dinamică și semnificativă din viața societății noastre, perioada imediat următoare războiului. Țin să precizez de la bun început că eu consider aceste două filme ca filme sociale, transpuse în bună măsură într-o formulă de film polițist. Ba chiar aș prefera decât să-l numesc polițist, să-i spun un film de luptă împotriva gangsterilor, considerându-i pe aceștia nu numai ca pe niște răufăcători ordinari, ci și expresia unor uneltiri politice. Avem deci de a face
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
pe aceștia nu numai ca pe niște răufăcători ordinari, ci și expresia unor uneltiri politice. Avem deci de a face în cazul «Ultimului cartuș» (de fapt același lucru se poate spune despre « Cu mîinile curate») cu un film în formă polițistă, dar cu un dominant caracter social-politic”". Ulterior, scenaristul Titus Popovici a realizat în colaborare cu regizorul Manole Marcus alte trei filme care-l au ca protagonist pe comisarul Roman. Premiera filmului a avut loc la 28 mai 1973. Filmul "Ultimul
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
de Sergiu Nicolaescu, Vintilă Corbul, Eugen Burada și Mircea Gândilă, după o idee a lui Sergiu Nicolaescu); în acel film apărea un comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", după cum a explicat regizorul. La finalul filmului, comisarul Moldovan este ucis de legionari. Colectivul de scenariști de la "Un comisar acuză" a scris scenariul unui film ce continua acțiunea din acel film în contextul pregătirii și desfășurării Rebeliunii legionare din ianuarie
Revanșa (film din 1978) () [Corola-website/Science/312633_a_313962]
-
scriitorului Titus Popovici să reînvie personajul, dar scenaristul nu a fost de acord. Scenariștii filmului " Un comisar acuză" au inventat un alt comisar pe nume Moldovan (interpretat tot de Nicolaescu), "„deoarece autorii scenariului sunt alții decât la primele două filme polițiste”", a explicat ulterior regizorul. Noul comisar era realizat „după chipul și asemănarea celui dispărut”. Numele mic al comisarului Moldovan este prezentat în film Tudor, dar comisarul Bucur i se adresează într-o discuție telefonică cu numele de Petre. Unii cronicari
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
acordată atmosferei, tipologiei și umorului. Ea afirmă că succesul unui film de acțiune se bazează pe existența unui curent de simpatie al publicului față de personaje, iar comisarul Moldovan se dovedește a fi un „«samurai» local”, „un convingător erou de epopee polițistă” și „o personalitate cuceritoare” care stârnește simpatie chiar și după moartea sa „poetic-spectaculoasă”. Jurnalista concluzionează că „Sergiu Nicolaescu cunoaște știința captării publicului de la primele imagini”. În articolul "„Un regizor a cărui nobilă ambiție este autodepășirea: Sergiu Nicolaescu un poet al
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
al doilea român al lui Isaac Asimov din seria Roboților. El a fost inițial serializat în "Astounding Science Fiction" între lunile octombrie și decembrie 1956 și, la fel ca și predecesorul său, "Cavernele de oțel", reprezintă o combinație între românul polițist și cel science fiction. Povestea începe imediat dupa uciderea lui Rikaine Delmarre, un fetolog de pe Solăria, o planetă ostilă Pământului din punct de vedere politic. La cererea guvernului solarian, Elijah Baley este detașat pentru a investiga crimă, însoțit din nou
Soarele gol () [Corola-website/Science/311725_a_313054]
-
deja mișcarea de protest, prin mobilizarea elevilor de culoare, numită Cruciada Copiilor în revista Newsweek. De această dată protestele nu au mai fost atât de pașnice, ceea ce atras riposta dură a poliției, care a utilizat tunuri de apă și câini polițiști pentru împrăștierea manifestanților. Imaginile transmise în direct de marile canale de televiziune au impresionat întreaga națiune, consolidând poziția lui Martin Luther King și a mișcării pentru drepturile civile ale populației de culoare. Totodată, mulți au criticat folosirea copiilor în scopuri
Martin Luther King () [Corola-website/Science/310981_a_312310]
-
, ortografiat și Cu mâinile curate, este un film polițist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Sebastian Papaiani. Este considerat de criticii de film drept primul film polițist românesc. Acest film
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
este un film polițist românesc din 1972, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu, Gheorghe Dinică, George Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Sebastian Papaiani. Este considerat de criticii de film drept primul film polițist românesc. Acest film prezintă lupta comisarilor Roman (Ilarion Ciobanu) și Miclovan (Sergiu Nicolaescu) cu grupările de crimă organizată din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial. Comisarul Miclovan a fost inspirat de unchiul regizorului, Gheorghe Cambrea, comisar în București
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
pe bandiții de la depozitul din Tei, și-l arestează pe Semaca. Miclovan moare cu pistolul în mână, având pe țeavă un ultim cartuș care-i era destinat lui Semaca. "" este considerat de majoritatea criticilor de specialitate ca fiind primul film polițist din cinematografia românească. O primă încercare fusese filmul "Trenul fantomă" (1933), regizat de Jean Mihail și avându-l în rolul principal pe Tony Bulandra, dar acesta dispăruse din memoria colectivă. În perioada regimului comunist au fost realizate totuși câteva comedii
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
din cinematografia românească. O primă încercare fusese filmul "Trenul fantomă" (1933), regizat de Jean Mihail și avându-l în rolul principal pe Tony Bulandra, dar acesta dispăruse din memoria colectivă. În perioada regimului comunist au fost realizate totuși câteva comedii polițiste precum "Celebrul 702" (1961), " S-a furat o bombă" (1962), seria "Brigada Diverse" (1970-1971) și "Astă seară dansăm în familie" (1972), dar acestea erau mai mult comedii decât filme polițiste. Alte filme cu specific polițist pot fi considerate "Străzile au
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
În perioada regimului comunist au fost realizate totuși câteva comedii polițiste precum "Celebrul 702" (1961), " S-a furat o bombă" (1962), seria "Brigada Diverse" (1970-1971) și "Astă seară dansăm în familie" (1972), dar acestea erau mai mult comedii decât filme polițiste. Alte filme cu specific polițist pot fi considerate "Străzile au amintiri" (1961), "Procesul alb" (1966), "Fantomele se grăbesc" (1966) și "Simpaticul domn R" (1969). Filmul a avut și profunde accente sociale. Cineastul preciza înaintea premierei că „dincolo de acțiunea propriu-zisă a
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
fost realizate totuși câteva comedii polițiste precum "Celebrul 702" (1961), " S-a furat o bombă" (1962), seria "Brigada Diverse" (1970-1971) și "Astă seară dansăm în familie" (1972), dar acestea erau mai mult comedii decât filme polițiste. Alte filme cu specific polițist pot fi considerate "Străzile au amintiri" (1961), "Procesul alb" (1966), "Fantomele se grăbesc" (1966) și "Simpaticul domn R" (1969). Filmul a avut și profunde accente sociale. Cineastul preciza înaintea premierei că „dincolo de acțiunea propriu-zisă a filmului, am vrut să se
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
Revăzându-l - eu însumi ca autor, dar și ca prim spectator - îmi creează o senzație de cronică a epocii, nu numai prin această autenticitate a decorurilor, dar și prin aerul și atmosfera care le încarcă”, afirma Nicolaescu înaintea premierei. Filmul polițist l-a consacrat pe Sergiu Nicolaescu atât ca regizor, cât și ca interpret. Regizorul Savel Stiopul consemna că „meritul mare ca artist al lui Sergiu Nicolaescu este filmul de acțiune, filmul polițist (cu care el a devenit clasic nu numai
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]