2,793 matches
-
cât de serioasă și de hotărâtă este o persoană, așa că, dacă nu vrei să te bâlbâi, fixează-ți dinainte câteva obiective; 10. Să fii arogant(ă), plin(ă) de sine, ca și cum le știi pe toate. Această atitudine arată lipsă de politețe și de maturitate și nu e apreciată. 198. Care sunt cele mai grele întrebări pentru un interviu? R: Întrebări dificile puse la un interviu: 1. De ce te-aș angaja? Fiți atenți ce se cere exact în descrierea postului, identificați experiențele
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
obiectivele istorice, centrele sportive, magazine și altele. 5. Resursele în materie de ospitalitate. Reprezintă toată bogăția culturală care face posibilă primirea corespunzătoare a turiștilor. Exemple ar putea fi atitudinea de bun venit specifică anumitor locuri, atitudinea rezidenților față de turiști - de politețe, cordialitate, sincer interes, dorința de a le fi de folos și de petrece timpul împreună și alte manifestări de cordialitate și afecțiune. De asemenea, aici se includ resursele culturale „virtuale” ale fiecărei zone: arte frumoase, literatură, istorie, muzică, artă dramatică
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și am plecat↓ [eu eram acasă deja] (IVLRA: 44); sunt întrebări pe CAre # și EU # ca și dumneavoastră cu siguranță ni le-am pu:s de: multe ori [presupoziția este exprimată după pauza intervenită în discurs, printr-o strategie a politeții pozitive de consolidare a sentimentului apartenenței la grup] (IVLRA: 201); las și eu casa curată↑ [cum se face, cum face orice gospodină] (IVLRA: 45); NU sunt un OM# CUM să vă spun eu nu sunt un om cu un optimism
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat trenu↑ ne-a costat pă mine și pă băiat douăsutepatruzeci de mii↓> (IVLRA: 45) și de la pubertate au început discuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Posesivul ai noștri este expresia generică a apartenenței la grupul proxim, referința dezambiguizându-se contextual (familia, prietenii, echipa, conaționalii etc.). Inserat superfluu în sintagme nominale, posesivul exprimă autoincluderea afectivă a vorbitorului în grupul desemnat prin nominal, participând la o strategie a politeții pozitive: și-am plecat amețiți↑ la cantonamentu nostru (49); să dea dumnezeu să purtăm noroc și echipei noastre naționale (244); ei bine↓ sper că:: săndel al nostru nu e instalatorul din cîntecul acela↓ (224). Alteori, posesivul participă la strategii ale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pozitive: și-am plecat amețiți↑ la cantonamentu nostru (49); să dea dumnezeu să purtăm noroc și echipei noastre naționale (244); ei bine↓ sper că:: săndel al nostru nu e instalatorul din cîntecul acela↓ (224). Alteori, posesivul participă la strategii ale politeții negative, de atenuare a potențialului prejudiciu de imagine pe care vorbitorul l-ar putea aduce interlocutorului său: care-i treaba cu oltchimul nostru (116); mă întreabă șeful nostru (114); ce-am făcut noi cu dosarul lor (114). 3.6. Reflexivul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate fi focalizat emfatic orice actant exprimat prin substantiv (de obicei, cu trăsătura semantică [+ uman]) sau pronume personal/de politețe/reflexiv/posesiv ocupând poziția de subiect, complement sau atribut. Sinonimia dintre pronumele de întărire și alți termeni (chiar, personal etc.) este posibilă doar la nivelul sistemului. În uz, ocurența pronumelui de întărire este dependentă de presupoziții: prin folosirea unui termen
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a negocia gradul în care "se formalizează". Câteva diferențe dintre discursul formal și cel informal sunt marcate și prin selecțiile lexicale operate în clasa pronumelor: frecvența anaforelor/deicticelor, utilizarea celor două serii paralele de demonstrative, tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale, constituirea unor opoziții discursive între diverse forme pronominale. 4.1. Opoziția de frecvență în utilizarea deicticelor/anaforicelor Folosirea pronumelui în locul numelui este o modalitate de simplificare a operației de numire a obiectelor, atunci când acestea sunt direct accesibile din universul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
acest contract și de toate anexele lui sau lipsa de grijăse va reflectă în: niște plăți ă: mai mari # # din această cauză:anexa ACEAsta e mult mai MIcă# la puteri. da? 117). 4.3. Tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale Pronumele de politețe se organizează într-o clasă lexico-gramaticală coerentă și se integrează, alături de substantive de adresare (domnule, doamnă, fată, numele proprii diminutivate, numele de familie, porecle), onorifice (domnule președinte, domnule academician, majestatea sa; vezi Vasileanu, în acest volum
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
toate anexele lui sau lipsa de grijăse va reflectă în: niște plăți ă: mai mari # # din această cauză:anexa ACEAsta e mult mai MIcă# la puteri. da? 117). 4.3. Tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale Pronumele de politețe se organizează într-o clasă lexico-gramaticală coerentă și se integrează, alături de substantive de adresare (domnule, doamnă, fată, numele proprii diminutivate, numele de familie, porecle), onorifice (domnule președinte, domnule academician, majestatea sa; vezi Vasileanu, în acest volum, p.), adjective (stimate domn
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Gradul de deferență este modelat de variabile pragmatice obiective (diferențe de statut social, grad de cunoaștere între interlocutori, diferență de vârstă) sau subiective (atracție interpersonală, respect, grad de intimitate perceput), deschise negocierii dintre interactanți (Șerbănescu 2007:147). Sistemul pronominal al politeții în româna standard se organizează pe trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul/dumnealui). În ceea ce privește statutul morfologic controversat al lui dânsul (pronume personal/pronume de politețe), uzul demonstrează clar
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Sistemul pronominal al politeții în româna standard se organizează pe trei niveluri: egalitate discursivă (tu, el) - grad scăzut de deferență (dumneata, el) - grad mare de deferență (dumneavoastră, dânsul/dumnealui). În ceea ce privește statutul morfologic controversat al lui dânsul (pronume personal/pronume de politețe), uzul demonstrează clar folosirea lui în situații de nonegalitate discursivă, alături de alte expresii ale deferenței: CC: poziția președinției↑ [președinția nu mai există IC: poziția președintelui româniei↑ mă scuzați! MC: nu știu. întrebați-l pe dînsu (IVLRA: 155) cît am lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
etimologii este cea că ar veni de la bală:↑ de la bela↓ a se umfla (xxx). dumnealui îl pune în relație cu: refrenul de la: jocurile de copii "ala bala portocala↑ ce-ai mîncat de te-ai umflat" (IVLRA: 98). Conformitatea cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
relație cu: refrenul de la: jocurile de copii "ala bala portocala↑ ce-ai mîncat de te-ai umflat" (IVLRA: 98). Conformitatea cu sistemul politeții și selecția formelor așteptate într-o situație de comunicare dată reprezintă uzul nonmarcat. În schimb, procesul negocierii politeții și devierile de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de la uzul standard produc efecte discursive. În limba actuală se remarcă două tendințe contrarii, care opun net conversația colocvială discuțiilor formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și readucerea în actualitate a relației discursive dintre interlocutori se face prin însoțirea formei de persoana a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și readucerea în actualitate a relației discursive dintre interlocutori se face prin însoțirea formei de persoana a II-a plural a verbului prin pronumele de politețe și prin repetarea pronumelui personal: A: da. deci dumneavoastră NU aveți calitatea să vorbiți↑# dacă doamna dorește să-și angajeze apărător↑# își poate angaja apărător (IVLRA: 100) B: pentru că nu am ă date suplimentare↑ aș avea totuși rugămintea la dumneavoastră↑ E
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dânsul sunt simțite insuficient de puternice pentru a marca deferența, mai ales atunci când distanța discursivă dintre interlocutori este accentuată de ierarhie. De aceea, unii vorbitori (de pildă, Emil Hurezeanu, Realitatea TV) au tendința de a constitui, în cadrul sistemului pronumelor de politețe, opoziția informal/formal prin revitalizarea unor locuțiuni pronominale vechi în limbă, puțin folosite înainte de 1990, probabil și din motive ideologice (dumneavoastră, dânsul/dumnealui vs domnia voastră, domnia sa/domniile lor). Atenția acordată interlocutorului în adresarea politicoasă se reflectă și în ordinea nominalelor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
lor). Atenția acordată interlocutorului în adresarea politicoasă se reflectă și în ordinea nominalelor în sintagme bazate pe coordonare. În toate înregistrările din corpus ordinea este eu cu Ana Maria (39), eu și sora mea (212); în schimb, folosirea pronumelui de politețe produce inversarea ordinii în sintagmă: dumneavoastră și eu (146). Tocite de uz, pronumele de politețe nu mai au uneori forța necesară de a exprima deferența. De aceea, sunt însoțite de alte formule de adresare care transpun în discurs raporturile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
bazate pe coordonare. În toate înregistrările din corpus ordinea este eu cu Ana Maria (39), eu și sora mea (212); în schimb, folosirea pronumelui de politețe produce inversarea ordinii în sintagmă: dumneavoastră și eu (146). Tocite de uz, pronumele de politețe nu mai au uneori forța necesară de a exprima deferența. De aceea, sunt însoțite de alte formule de adresare care transpun în discurs raporturile sociale dintre interlocutori. Unele formule amplifică gradul de deferență printr-o strategie a politeții negative de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronumele de politețe nu mai au uneori forța necesară de a exprima deferența. De aceea, sunt însoțite de alte formule de adresare care transpun în discurs raporturile sociale dintre interlocutori. Unele formule amplifică gradul de deferență printr-o strategie a politeții negative de nonintruziune a vorbitorului în spațiul privat al interlocutorul (onorifice, titluri academice, titluri ale funcțiilor administrative, titluri de noblețe, titluri bisericești): ați fost ă: ateu convins↓ ați fost ANti mihai întîi # afirMAT prin fapte↓ ieșiți acuma în piața publică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ați fost ANti mihai întîi # afirMAT prin fapte↓ ieșiți acuma în piața publică↑ flancat # de cruce și de coroană↑ adică de: prea sfinția sa și de: [majestatea sa (IVLRA: 147). Altele amplifică afectiv gradul de intimitate dintre interlocutori printr-o strategie a politeții pozitive de partajare a spațiului privat cu interlocutorul (forme de adresare - fată, fetele; interjecții - bă, mă, bre). A: ce zici fată? B: taci puțin A: vorbește fată mai tare. las-o să vorbească↓ nu te mai băga (IVLRA: 78) A
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
douăzeșipatru de ani↑ un metru șaptezeci↑ șaizeci de chilograme↑ sînt șatenă cu păru lung↑ și ochi albaștri. A: mhm. cu CE de ocupi (IVLRA: 219). Totuși, atunci când invitatul emisiunii ocupă o poziție socială importantă sunt folosite în continuare pronumele de politețe, alături de substantive de adresare formală și de onorifice: A: DA doamnă. B: bună ZIua. A: <J bună ziua>. B: vă rog cu domnul avoCAT↓ A: vă asCULtă. B: da. bună ziua DOMnu avocat↓ C: bună ziua doamnă. B: ă sunt milita:ru:↑ și am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
210). Strategia micșorării distanțelor discursive dintre interlocutori prin adresarea la persoana a II-a singular, neglijând diferențele ierarhice, de statut, de grad de cunoaștere, este astăzi foarte frecventă printre tineri, indicând, alături de alte fenomene, o tendință de orientare dinspre sistemul politeții negative, predominant în cultura română, spre sistemul politeții pozitive, odată cu adoptarea unor clișee discursive de proveniență anglo-saxonă. 4.4. Opoziții între diverse forme pronominale În opoziția formal/informal au fost atrase și alte pronume concurente în anumite structuri sintactice: forma
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
adresarea la persoana a II-a singular, neglijând diferențele ierarhice, de statut, de grad de cunoaștere, este astăzi foarte frecventă printre tineri, indicând, alături de alte fenomene, o tendință de orientare dinspre sistemul politeții negative, predominant în cultura română, spre sistemul politeții pozitive, odată cu adoptarea unor clișee discursive de proveniență anglo-saxonă. 4.4. Opoziții între diverse forme pronominale În opoziția formal/informal au fost atrase și alte pronume concurente în anumite structuri sintactice: forma aferezată a pronumelui demonstrativ cel (standard) și forma
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de pildă din cauza condensării ideilor în pronume demonstrative sau nehotărâte; întrebările adresate interlocutorului sunt directe și agresive; întrebările retorice și emfatice vehiculează acuzații; colocvialitatea este exacerbată (de pildă, prin folosirea insistentă a formelor colocviale ale demonstrativului sau suprimarea pronumelor de politețe), indicând dezinteresul interlocutorilor pentru respectarea normelor de conduită verbală: B: [deci tu nu nu trebuie să mă inviți pe MINE. tu tre:be să mă anu:nți pe mi:ne::↓ BĂI miHAI↓ vezi că vrem să facem asta↓ sau vrem
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]