2,744 matches
-
tăt-tăt-tăt scris, de cînd moare omuă , cum vine Îngeruă și-l ia și-l duce și cum Îl poartă pă tot locuă Acolo. Și-n ziua Înmormîntării, Îl aduce și stă deasupra curții și-și vede Înmormîntarea și masa de pomană. Și pă la cîte vămi trece sufletuă , Îi trebuie bani de răscumpărare. De aceea i se pun bani În colacuă de pe piept. Aici facem cîte vrem și cîte dorim daă acolo plătim! ”,, Călătoria bunicii ” : ,, Bunica a fost cea mai credincioasă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
răposat participă cei care au fost la cimitir. L trei zile de la deces, se mai fac pentru sufletul mortului, parastase la cimitir. La fel la 9 zile și În fiecare sîmbătă, pînă la 6 săptămîni. La 6 săptămîni se face pomană. Din a doua zi după Îngropare, pentru cel decedat, se dau să se ducă ,, izvoarele”. Un băiețel și o fetiță de aceeași vîrstă, timp de 6 săptămîni, În fiecare zi, aduc apă de la izvor la o casă din apropierea lor pentru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se dau apoi banii copiilor și persoana care a slobozit izvorul se Întoarce cu fața spre soare și zice: ,, - Fii soare mărturie că - numele copiilor - au adus apa pentru sufletu - numele decedatului sau decedatei. După care dă un colăcel de pomană, pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și beteală. După Înmormîntare, steagul este așezat lîngă crucea mortului. Următoarea pomană se face la un an, apoi la 7 ani. Sunt trecuți Însă În pomelnicul casei și pomeniți la zile mari. Aceste date s-au păastrat, ajutîndu-i să treacă peste necazuri. După 1970 a Început să fie exploatat cărbunele În această
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fierăria lui Iocan, unde își fascinează interlocutorii, prin magia cuvântului. Întors de la munte unde fusese să vândă porumb, Ilie Moromete relatează cu mare efect ce s-a întâmplat, în timp ce fiii mai mari concluzionează "că a omorât caii și căruța de pomană și că și-a bătut joc de munca lor". Evenimentele propriei existențe iau dimensiuni mitice. Ilie Moromete este un "narator simbolic" (Eugen Simion), un narator mitic, menit să creeze iluzia inițiatică a întâmplărilor exemplare. Recurgând la o anume strategie a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de droguri. Aveam la mine o sacoșă cu prezervative și, la sfârșitul orelor de discuții, mă tot gândeam cum să le dau. Ușurarea a venit când una dintre fete m-a întrebat: — Da’ ce aveți acolo, dom’ doctor? Prezervative de pomană, am răspuns. S-au înfipt toți la ele imediat. Tocmai atunci, o fată mai slăbuță, cu un nas ascuțit și pistrui mă cheamă deoparte și mă întreabă: — Domnule doctor, e adevărat că prezervativele scârțâie când le folosești? — Cine ți-a
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
zestrea gata alcătuită dată fetei care se va căsători prima. Acest obicei este con si de rat o po ma nă necesară pentru a asigura viața eternă sau pentru a reduce păcatele lumești; prevederea se consemnează în testament alături de celelalte pomeni făcute pentru pomenirea răposatului. Fetele, care privesc o astfel de zestre, au obligația de a-l pomeni pe binefăcător, arătându-și recunoștința prin lumânări aprinse la mormântul acestuia și prin rugăciuni. Unii dintre boieri își justifică gestul insistând pe comemorare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
leri. O avere considerabilă, suficientă pentru a-i asigura o bătrânețe li niș ti tă. poate din acest motiv, Constantin n-o implică în averea sa destul de complicată, cu prăvălii de administrat, cu datorii de împlinit, altele de încasat, cu pomeni de făcut, cu o serie de rude ce trebuiau mulțumite. Prin decizia lui, o scutește de toate acestea, lăsând pe umerii celor doi unchi toate grijile averii și sufletului său. Și Ma nea umbră că cea nu, fost căpitan, decis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
regula, iar strigătele se aud din uliță. Cu dovada în mână, o cracă ruptă și găsită prin curte, Tudor îi zice că „de ce primește pe soru-sa în grădină, că știe bine că pe ei i-au lăsat de șăd de pomană în casă și când va veni stăpâna casii o să le zică cuvinte proas te“. Răspunsul nu se lasă mult așteptat și, cu urechile pâlnie, toți o aud cum „au să rit cu gura la dânsul“, făcându-l bondoc și paciaură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tumultoasă a satului. În această ipostază se modifică și modalitatea de caracterizare. Prezentarea lui Nică de alte personaje lasă loc autocaracterizării. Și așa., ―tigoarea de băiata devenit holtei, copilăria frângându-se la porțile Iașilor , unde tânărul era dus ―surghiun dracului pomană..... Copilăria îi este marcată , din punct de vedere afectiv, de un personaj deosebit:mama. Perseverența în ideea de a-și vedea copilul popă,este personajul care umple cu prezența lui paginile cărții .-Portretulei fascinează tocmai prin imprevizibilul trăsăturilor ei antinomice
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și în afară// De a intra printr-un ochi/ De a ieși pe o nară// Există o lacrimă pe care o plângem/ Cu toții/ Noi prea-fericiții prea-hoții/ Pe toți ne mai doare o singură rană/ Cuvântul poem nu vine de la cuvântul pomană// Nesfârșit gândesc/ La un poem îngeresc/ Cu carne dulce-amară/ Precum înăuntru așa și afară" (Tatăl nostru). Spre finalul cărții, meditația asupra poemului angelic se prelungește, din ce în ce mai mult, în sfâșietoare litanie a unui spirit însetat de iubire ("Te iubesc// Aceasta este singura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
eliminate de Quasimodo din următoarele ediții. În Și pe data e seară, publicat în 1942, ce a beneficiat mai târziu de nenumărate reeditări, si care conține secțiunea Ape și pământuri în varianta cea mai răspândită, nu mai regăsim titluri precum: Pomană, Întâlnire, Cârciuma, Coborâre, Adolescență, Piețe, Furtună, Cruci, Creaturi, Soare și multe altele.221 În opera de debut, dar și în Oboi scufundat din 1932, Quasimodo a dovedit nu numai o capacitate ieșită din comun de a integra influențe literare din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încă mai putem găsi. Problema e că nu se vede nimic, în afară de împrumutul care a stabilizat cursul și pe care nu știu cum îl vom plăti, noi, contribuabilii. Politica bugetară a fost una prociclică și înainte de criză, cînd banii erau risipiți pe pomeni electorale, și în criză, cînd impozitele în loc să scadă, cresc, adîncind și mai mult căderea economiei reale. Banca Națională a criticat acest aspect, dar a dus ea însăși o politică prociclică, atît înainte de criză, cînd numai cine nu dorea nu primea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cu de-adinsu cuvântul lui Dumnezău". Ne-am întreba ce subliniază aici acest cu de-adinsul. Este, oare, o sugestie de nuanță politică religioasă, cu referire la strategiile calvine? Rămâne un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Bibliografia românească veche. 1508-1830, Edițiunea Academiei Române București, 1903-1944, notată în continuare cu BRV și numărul volumului: BRV I, pp. 144-147. 61 În Noul Testament, Bălgrad, 1648, metafora cărții-dar apare și cu sens invers, de danie binecuvântată, întoarsă, prin celălalt, către Dumnezeu: "pomană neuitată în veaci". 62 Carte românească de învățătură, 1646, ed.cit. p.37. 63 Predoslovia Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei la Mystirio, Târgoviște, 1651, în BRV I, pp. 178-183. 64 Sfânta și dumnezeiasca Evanghelie, București, 1680, în BRV I, p.246
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu papa care a fost anu' trecut la Roma de l-a filmat. Ș-acuma l-a luat careva, sau l-a ascuns. D-asta e enervare. Cine să fure la mort o chestie d-aia? |știa de vine la pomeni la noi nu e cu tehnică d-asta mișto. A, de era dolari sau chiar un porcoi de-ai noștri și dădea careva la-nghesuială peste ei, tot ce e posibil să-i bușească. Bani, da, are trecere la furat
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
jalea asta, că nu vroia fiu-su să mai știe de ei. Râgâi ușor, plin, revărsat. Își făcu repede cruce peste gura căscată. Fata se veseli. - Auzii că vine și în oraș la noi. Vine cu bani, cu ajutoare, cu pomeni, tot ce vrea oamenii să primească le dă. S-a făcut liste și la noi în sat. Mă mir că matale la biserică nu ați vrut să faceți. Io una, m-am trecut la poștă. Poate îmi dă niște dolari
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
său". Subordonata atributivă proiectează, subit, proza desfășurată până în acest punct sub auspiciile realului la frontiera cu terifiantul fantastic. Repetarea acestor vizite, spectrale în viziunea celui bântuit, tocește emoțiile și adoarme simțurile torturate. Stavrache nu mai pare surprins de cererea de pomană a lui Iancu, însetat, se pare, la întoarcerea de pe lumea cealaltă. Nici contactul fizic, nici încleștarea cu decedatul nu-l mișcă pe erou, dar îl mișcă, desigur, pe lectorul din ce în ce mai suprins de încatenarea evenimentelor: "Se opinti încă o dată cu supremă energie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
social filosoful Herbert Spencer (1820-1903). Parțial, economistul J. M. Keynes în secolul al XX-lea a generat unele succese cu astfel de idei. Dar când pensionarii, șomerii, boschetarii se revoltă, atunci fie se trece la "populismul" unor compromisuri, fie la pomeni cu pachete de alimente modeste, obiecte casnice uzuale, îmbrăcăminte ieftină. Dacă toate acestea sunt plătite cu fonduri de la buget, fără ca ele să fi fost prevăzute inițial, atunci se agită "opoziția", mai rar și instituțiile de anchetă. Amânările judiciare duc la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu efect fertilizator. Un rol important Îl deține bradul și În mitologia vieții, dar de asemenea, În riturile funerare, pus la capătul mormântului, ajutând ca arbore psihopomp la Marea Trecere a sufletului peste „Apa sâmbetei” și servind ca arbore de pomană sau pom. În zona Bucovinei, În cazul În care moartea survenea În așa-zise „locuri neumblate”, când nu se mai găseau rămășițele celui considerat mort, i se făcea un cenotaf, În care se Îngropa după toate regulile un trunchi de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu siguranță precreștine.” Un aspect important al mitologiei morții Îl constituie ceea ce se cheamă - Marea Trecere a sufletului din lumea aceasta În cealaltă. La această Mare Trecere participă pasărea sufletului, ca dublu al sufletului, sau prăjitura-suflet ce se dă de pomană În pomul mortului, de cele mai multe ori un brad și bradul psihopomp. Acesta Îl Însoțește pe om În virtutea coexistenței spirituale cu acesta și pe lumea cealaltă. Iată ce spune În această privință Simeon Florea Marian: „un bocet din Banat susține că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
arborele ceresc, Însă se pare că motivul scării pe cer este de origine precreștină. În unele practici, „pomul care se pune la mort servește sufletului ca o scară care se suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Îl impodobeau cu busuioc, izmă și se alcătuia apoi cortegiul funerar.” Caloianul este purtat În afara satului, este bocit și jelit și Îngropat Într-un loc tainic, pentru a nu fi descoperit. Fetele strângeau apoi alimente și făceau ceea ce se cheamă „pomana mică”, la care se prăznuia. A treia zi dimineață porneau spre mormântul Caloianului, era dezgropat și-l boceau: „Caloiene Iene/ du-te-n cer și cere/ să deschidă porțile/ să sloboadă ploile/ să curgă ca gârlele.” Convoiul Caloianului se Îndrepta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
porțile/ să sloboadă ploile/ să curgă ca gârlele.” Convoiul Caloianului se Îndrepta spre o apă curgătoare, se aprindeau lumânări lipite pe o scândură pe care era așezată și figurina și i se dădea drumul pe apă. La Întoarcere avea loc „pomana mare”, la care participa tineretul. Andrei Oișteanu Întrevede În această tradiție a Caloianului un scenariu ritualic vechi, care cuprinde „omorârea, Îngroparea și bocirea unei păpuși antropomorfe, supraviețuirea unor arhaice rituri de sacrificiu umane, produse cu scopul dezlegării ploilor (... recitativul care
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]