3,622 matches
-
de unicitate. De asemenea, notabil este faptul că inclusiv în ultimul volum, publicat în 2014, Elvira Sorohan contrazice prejudecata devenită aproape autodenigrare cum că n-a existat "intelighenția" în cultura română, că lipsesc disidenții și literatura de sertar din perioada postbelică. Este o observație lucidă a unui spirit care nu se lasă orbit de patima discursului acuzator cu orice preț, devenit un loc comun al pseudoretoricii contemporane, cum nu se aliază nici la tratarea cantitativă a culturii. O altă constantă a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mîna vizibilă" a guvernului în economia mixtă"1. Sectorul public poate dobîndi două accepțiuni: * în sens larg, sectorul public cuprinde toate funcțiile statului. Paul Samuelson, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz și mulți alți economiști remarcabili ai perioadei postbelice conferă o accepțiune largă sectorului public; * în sens restrictiv, sectorul public constituie totalitatea activităților ce au ca scop producerea bunurilor și serviciilor publice. Această din urmă abordare este caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice, cum ar fi economia
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evitată prin descurajarea investițiilor. În majoritatea terapiilor dirijiste pe care keynesiștii le recomandă, instrumentele fiscale joacă un rol cheie. Nici politicile de intervenție monetară nu sunt disprețuite, dar ele sunt mai puțin eficiente in aceste circumstanțe. Iată de ce, din perioada postbelică pînă În prezent, foarte multe dintre statele lumii au acordat o atenție deosebită politicilor statului În domeniul investițiilor. Avînd În vedere importanța pe care o reprezintă investițiile, ca suport material al creșterii economice, În literatura economică se prezintă un număr
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ISD generate și-au avut originea În triadă, În timp ce 71% din ISD primite s-au localizat În statele triadei. În cadrul acesteia, SUA este cel mai mare receptor de ISD de la poziția de principală sursă de investiții internaționaie În perioada imediat postbelică; În timp ce Japonia și Uniunea Europeană (Îndeosebi Gennania) se atirmă ca principali investitori. Concentrarea În triadă a fost Însoțită de constituirea unor grupări de țări În curs de dezvoltare principale beneficiare ale ISD generate de fiecare nucleu triadic. Astfel, pe criteriul proximității
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
formele structurale și modalitățile organizatorice abordate de corporații. Iar progresele Înregistrate În domeniul sistemelor de comunicație au facilitat extinderea teritorială a firmelor și deschiderea de noi piețe și, pe această cale, mai buna integrare a filialelor În ansamblul corporației. Perioadă postbelică (1945-1960) Anii postbelici au constituit perioada unei expansiuni continue a tuturor tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
modalitățile organizatorice abordate de corporații. Iar progresele Înregistrate În domeniul sistemelor de comunicație au facilitat extinderea teritorială a firmelor și deschiderea de noi piețe și, pe această cale, mai buna integrare a filialelor În ansamblul corporației. Perioadă postbelică (1945-1960) Anii postbelici au constituit perioada unei expansiuni continue a tuturor tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat În investiții directe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de-a doua fază cuprinde perioada Între sfârșitul anilor 70 și mijlocul anilor 80, când s-au remarcat ca investitori internaționali importanți o serie de țări europene, Japonia și câteva țări În curs de dezvoltare. A treia fază a dezvoltării postbelice a corporației moderne Începe la mijlocul anilor 80 și este Încă În plină desfășurare. Ea se deosebește semnificativ de perioadele anterioare, fiind deschise noi teritorii Întreprinderilor străine productive, a avut loc liberalizarea piețelor internaționale, au fost Înregistrate importante progrese În procesul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
țările În curs de dezvoltare, În timp ce investițiile În sectoarele secundar și terțiar au vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat țările industrializate să caute noi surse de aprovizionare. Câteva evenimente au influențat dimensiunea și componența organizațională a activităților economice din acea perioadă. Ca urmare a faptului că SUA au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
achizițiile sub forma fuziunilor și preluărilor de firme. Generalizarea transportului aerian și a tehnicilor de calcul moderne a creat facilități deosebite În domeniul transportului aerian și comunicațiilor și a dus la diminuarea costului tranzacțiilor internaționale. În timp ce, În cursul primei decade postbelice, majoritatea piețelor internaționale erau instabile, cu o structură În curs de formare, cadrul economic ale cărui temelii au fost puse la Bretton Woods și Havana avea drept scop crearea unor baze solide pentru investițiile străine directe și pentru activitatea economică
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
necesităților locale; În faza a treia, În procesul de producție erau cuprinse tot mai multe componente locale. Acest model a fost aplicat În cazul multora din investițiile americane și britanice externe din sectorul secundar În cursul anilor '60. Perioadă anilor postbelici 1960-1985 Studiile de specialitate arată că cele mai importante trăsături ale acestei perioade, din punctul de vedere al evoluției corporației moderne, pot fi considerate următoarele: cel mai adesea, activitățile corporațiilor transnaționale aveau drept scop procurarea unor active strategice, investițiile din
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
transfer al unor avantaje competitive și de școlarizare , În vederea folosirii acestor avantaje, fapt care creează tot mai mult impresia că prezența lor este temporară . Perioadă anilor 1985-prezent Conform aprecierilor specialiștilor, ultimii aproximativ 15 ani reprezintă faza a treia a dezvoltării postbelice a transnaționalelor, caracterizată prin apariția companiilor cu adevărat globale și prin creșterea complexității formelor de colaborare și a relațiilor dintre corporații. Scopul urmărit prin producția internațională nu mai este În primul rând obținerea de profituri suplimentare ca urmare a exploatării
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
existau În al XlX-lea? 10. Ce avantaje specifice dețineau firmele În activitatea de valorificare a piețelor străine a doua jumătate a secolului al XlX-lea? 11. Caracterizați perioada anterioară primului război mondial privind fluxurile de ISD. 12. Caracterizați perioadă postbelică privind fluxurile de ISD. 13. Ce factori determină În prezent competența CTN de a se globaliza? 14. Descrieți tipurile de structuri de organizare a corporațiilor transnaționale. 15. Descrieți tipurile de sisteme de comunicație și de coordonare În cadrul CTN. 16. Care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
în mică măsură. Trebuie să ne întrebăm: care este explicația pe ntr u o extindere atât de mare a mobilității capitalului înainte de 19 14, pentru prăbușirea ulterioară din perioada interbelică și pentru refacerea lentă a sistemului financiar mondial din perioada postbelică? Răspunsul îl aflăm în strânsă legătură cu una dintre zonele centrale cele mai de schise, în care deschide rea către piața de capital mondial constrânge p ute rea guvernamentală în alegerea unui regim pentru rata de schimb. Tril ema politicii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au demonstrat nevoia impetuoasă de a crea ordine în sistemul financiar-monetar internațional. Astfel, ministerele de finanțe sau oficiali ai tre zoreriei din țările aliate și au îndreptat atenția spre a realiza, într un mod eficient și funcțional, or dinea economică postbelică, de unde au rezultat ho tărârile Conferinței de la Bretton Woods. În 1950, odată cu reconstrucția sistemului financiar global, eforturile de integrare financiară a economiilor europene se aflau în plină derulare. șase mari economii din Europa încercau să forme ze Comunitatea Economică Europeană
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mă a fluxurilor internaționale de capital a fos t a ceea a împrumuturilor cu dobânzi variabile, spre deosebire de perioadele anterioare, când predominaseră obligațiunile cu dobândă fix ă. În ce aea ce privește principalii participanți l fluxurile internaționale de capital din perioada postbelică, aceștia au fos t următorii: principalii exportatori de capital au fost S.U.A., urmate, din anii ̕70, de țările exportatoare de petrol și de Japo nia; principalii importatori de capital au fost: Europa (în perioada imediat următoare celui de al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Constantin Stere (1865-1936), Liviu Rebreanu (1885-1944), Cezar Petrescu (1892-1961), Gib. I. Mihăescu (1894-1935), V. Beneș (1907-1960), Mircea Eliade (1907-1986), Pavel Dan (1907-1937) și M. Blecher (1909-1938). Dintre cei cu activitate încă din perioada interbelică, dar cunoscuți mai ales în cea postbelică, nu-i pot omite pe Alexandru Phillipide (1900-1979) și pe Oscar Lemnaru (1907-1968). În literatura scrisă în perioada comunistă, proza de teroare era, previzibil, descurajată atât de omniprezenta cenzură, cât și de interesele auctoriale înseși, orientate mai degrabă fie asupra
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Husserl. Mecanismele crizei conștiinței europene dintre 1680-1715 le găsim demontate în instructiva scriere a lui P. Hazard. Din cartea lui A. Bloom înțelegem cum "criza spiritului american" s-a manifestat prin "trădarea democrației și sărăcirea sufletelor studenților" din universitățile americane postbelice. Una din cauze a fost influența nefastă a nihilismului european, expandat cam în același timp cu acțiunile segregaționiste ale fascismului și nazismului. Atunci s-au exilat în America mulți filosofi și literați europeni, care au modificat vechile concepții antropologico-metafizice americane
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
noile state apărute după Primul Război Mondial în Europa de Est, cu diferențe etno-lingvistice importante. Sub influența puternicului curent de divizare a statelor estice, la noi, multe din cele ce s-au înfăptuit nu numai în cei patruzeci și cinci de ani postbelici, dar și în secolul al XIX-lea, s-au transformat în praf și pulberi. Or, praful, pulberile sunt dăunătoare atât sănătății fizice, cât și echilibrului spiritual al oamenilor. Într-adevăr, în ultimul sfert de secol, starea sănătății fizice, mentale și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au fost elitiste, susținând rolul determinant al "ducelui" Mussolini, în Italia, al "führerului" în Germania, apoi a dictaturilor franchistă și salazariană în Spania, respectiv, Portugalia, ori ale huntelor militare din America de Sud, ale lui Pol Pot și khmerii roșii din Cambodgia postbelică, ale locotenentului Ghadafi, în Libia, până în 2011. La noi, extrema dreaptă a carlismului continuată de mareșal, de legionarii cu "căpitanii" lor, dintre care unii au supraviețuit până mai ieri, a fost înlocuită de o extremă stângă la care au aderat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
feluri de mâncare și băuturi, în "sărbătorile tradiționale". Modernitatea se face prin calculator și anexe care amplifică deturnările normalului. Neo-legionarismul a revenit din anul 2000 în Noua dreaptă, Legea străbună și prin alte organizații, justificate prin simboluri cutremurătoare pentru generațiile postbelice și prin acțiuni soldate uneori cu victime și cu distrugeri. Valorile artistice, morale, religioase sunt tot mai subjugate banului, comerțului ilicit, asociate cu etici și cu jurisdicții ale violenței, înșelătoriei, desfrâului. Rămâne valabilă aprecierea anonimului "C.A." din 1995: Între
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
propriile corpuri tot mai numeroase (în viitorul apropiat, și unele trimise de tehnicieni români) așezate în spațiul extraterestru. Schimbări de sensuri s-au produs și în pregătirea specialiștilor. La Moscova și în alte centre ideologico-culturale s-au instruit în deceniile postbelice activiști comuniști și mulți organizatori ai mișcărilor de eliberare din colonii. Până la Declarația PMR din aprilie 1964 au fost pregătite și "contra- elitele" politico-militare românești, schimbate după fuga lui Pacepa. După 1989, unii dintre vechii luptători au intrat în "organizațiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
culturale, deschis la noi experimente, rațional și apt să facă planuri pe termen lung. Fiecare variabilă are unul sau mai multe înțelesuri, în funcție de etnie și popor mai mult sau mai puțin organizat, de tipul familiilor, tradițiile lor etc. În deceniile postbelice, personalități cu vederi de stânga din Franța, Italia, Spania și alte țări vest-europene mai mici au avut legături strânse cu URSS-ul și cu unii din aliații săi, mai ales în numele idealurilor pe care pretindeau că aceasta le apără. Lumea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la lucrările și comportamentele Rozei Luxemburg din anii 1918-1919 la scrierile lui Lenin, în care figurează și metafora "oameni-insecte", cum se menționează în (7a). Ne amintim cu multe regrete detențiile fără procese și chinurile îndurate de "dușmanii socialismului" din anii postbelici, apoi prelungile anchetări și amenințări ale "disidenților", forțați să părăsească țara. Raportul, ținut până recent secret, al lui N.S. Hrușciov pe 25.02.1956 la Congresul al XX-lea al PCUS, i-a încurajat pe polonezi și pe unguri să
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
emigrări. Aceeași deviză funcționa și aici: ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Parțial vara, la lucrări erau aduși soldați. Toamna se adăugau elevii și studenții. Supravegherea și reprimările de la noi prelungeau metodele din primele decenii postbelice de suprimare a tuturor foștilor fruntași politico-ideologici ai țării, ostili subjugării țării Estului Roșu. Singura deosebire era înlocuirea omorârii cu exilarea/expulzarea lor. După 1989, unii dintre anticomuniștii supraviețuitori și simpatizanții mai tineri adaugă resentimentelor atitudini și gesturi care prelungesc
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a socialismului, urmată de trecerea la comunismul deplin, echivalentul "epocii de aur". Se omitea inteligența nativă a copilului naiv care întreabă: și după "aur" ce urmează? Ciclicitatea era respinsă în favoarea "spiralei". Peisajul filosofiei occidentale s-a schimbat mereu în deceniile postbelice, păstrând unele tradiții mai vechi. Întâi de către cei ce și-au asumat dificila dragoste pentru cunoaștere, apoi și prin grupurile mai largi de adepți și devotați condiției lor de ființe inteligente. Au rămas și anumite constante ale apărării stau-quo-ului, necesare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]