2,403 matches
-
i-a revenit scriitorului Marin Preda și romanului său, Delirul. Marin Preda, PCR, Securitatea și câmpul literar. Preliminariile publicării Delirului Poziția lui Marin Preda în câmpul literar românesc este una mai degrabă paradoxală, deopotrivă simptomatică și atipică. Imaginea sa în posteritatea profesională este, corespunzător, una ambiguă. Scriitorul a fost văzut în mediul literar fie ca un personaj oportunist, care și-a exploatat proximitatea instituțională cu puterea politică pentru a obține avantaje materiale superioare celor dobândite de alți colegi de breaslă 23
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vreme este un "om de înțeles" și nu devine un "caz". Derivată din categoria "omului de bine", aceea a "omului de înțeles" îi desemna pe aceia care acceptau compromisul cu puterea, alegând beneficiile prezente oferite de putere, în locul unei nesigure posterități. De departe cel mai bine plasat din perspectiva relației cu regimul, era "agentul de influență", care în schimbul succesului și gloriei personale era dispus să ofere susținere puterii politice, folosindu-se de prestigiul său pentru a diminua interesul mediilor din exterior
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a criticului. Chiar și așa, Călinescu nu renunță la instrumentele sale. Ba chiar continuă a lucra la îmbunătățirea Istoriei literaturii române. Știe limpede că nu mai e cale să o reediteze, dar pariul său nu e cu prezentul, ci cu posteritatea. Iar acest pariu Călinescu l-a câștigat, în ciuda oricăror compromisuri. Ar fi însă tendențios să analizăm compromisurile unui mare scriitor scoțându-le din contextul care le-a generat. Sigur, e vorba de păcatele unui om care, omenește, avea dreptul la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Mecu Nicolae, G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Oprișan, I., Asaltul cetății. Dosarul de securitate al lui G. Călinescu, Editura Saeculum I.O., București, 2014. Sorohan Elvirei, G. Călinescu în autoportret, Editura Timpul, Iași, 2007. Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga (On the Posterity of a Communist Dramatist: Aurel Baranga) Ioan STANOMIR Abstract: The objective of cultural policies initiated in the theatrical field after 1948 was to present repertories in total accordance with the ideological dogma
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
jurnalul, o face ca un gest compensatoriu pentru o partidă care i se pare definitiv pierdută. Iarna ("totală și totalitară", după expresia autorului), în frigul unei garsoniere, singur, în fața foii albe, stă scriitorul care-și pregătește, atâta cât mai poate, posteritatea. De aici nota particulară, gravă a jurnalului, mai greu de găsit în spațiul teatral al corespondenței autocenzurate. Abia în epistolar vedem cum arătau hainele de "bufon regal" ale lui Ion D. Sîrbu, omul care își ascunde propria durere, care ironizează
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din toate colțurile lumii, frecventează regulat cinematografele, la sfârșitul verii merge la mare, înoată în larg, la cei peste șaizeci de ani ai săi, până la epuizare, dovedind o energie vitală uimitoare, care l-a și ajutat să câștige pariul cu posteritatea, marile lui cărți fiind rodul tardiv al unui travaliu secret. Conștient de funcția compensatorie a scrisului, îi mărturisește Deliei Cotruș: "(...) nu îți scriu ca să îmi răspunzi: am o secreție glandulară specială, îmi hrănesc teribila mea singurătate în doi cu iluzia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Eugen Barbu de la Luceafărul sau începutul marilor rivalități ... ALINA PAVELESCU Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul romanului Delirul ANA-MARIA CĂTĂNUȘ Scriitorii disidenți și regimul comunist din România în anii 1980 BOGDAN CREȚU Un caz tragic: G. Călinescu IOAN STANOMIR Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga RADU VANCU Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu ANGELO MITCHIEVICI Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii ANTONIO PATRAȘ Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
d'Israel, I, pp. 257-258. Pentru o interpretare mai nuanțată, cf. F. M. Cross, Canaanite Myth andHebrew Epic, pp. 12 sq. 17 De Vaux, p. 261. Tema promisiunii revine frecvent în Facerea. Ea se prezintă aici sub diferite forme: promisiunea unei posterități, sau a unui pământ, sau amândouă deodată" (ibid.). 18 Narațiunile patriarhale citea/. Ă nume compuse din elementul 'el urmat de un substantiv: El Roi, "El al vederii" (Facerea, 16: 13); El Shaddai, "Cel din Munte" (18: l etc.); El 'Olam
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aplatizat: "De la înălțimea ce pune somnului capăt,/ din sirene de fabrici, ceasuri care sună,/ tălpile mele calcă sunete,/ merg pe sânul tău cu mugure proaspăt." (Ierbar). Caracterul de reverie și ficționalitatea sunt subliniate însă în finalul poemului: "Sus privindu-mă, posteritatea să știe:/ o nefericită iubire m-a pescuit,/ dormind pe hârtie/ pădurea și-a trimis Geniul la stele". Omul nu mai trăiește decât prin text, n-a mai rămas decât iluzia unei posibile salvări. Utilizarea ekphrasisului se dovedește a fi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
că reprezintă o excepție în destin. Bacovia nu are nimic de seducător, prezența sa nu e charismatică, însă, ca și Flaubert sau Baudelaire, el a avut șansa de a fi un „maudit”, ceea ce, cum s-a remarcat, atrage întotdeauna favorurile posterității. A lui l-a purtat spre triumf. Fără impresia că e un „nefericit”, nici contemporanii și nici noi nu l-am fi apreciat în gradul în care o facem, cu ideea mai mult sau mai puțin clară că trebuie să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tristan Corbière. Vlahuță al nostru s-a consolat - scrie un memorialist - cu versuri din Dante. „Cu judecata limpede, cu vocea adîncă (...) și-a exprimat dorința ca manuscrisele nepublicate să fie arse. Lucrător cinstit și minuțios, n-a vrut să lase posterității decît opere desăvîrșite”. Surprinzător, ceva ce seamănă cu vorba lui Bacovia a spus Victor Hugo, recitînd ultimul său vers: „C’est ici le combat de l’aube et de la nuit”. Dar cel mai mult m-a convins de existența senzației
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe cineva, urmează, firește, una în care se laudă pe sine, și invers, cu permanente variații de ton: indignare, disperare, exaltare. Pe de o parte, lipsa succeselor îl face să se considere un poet neînțeles de contemporani („un poet al posterității”), pe de altă parte, un articol ditirambic dintr-o foaie de provincie îi dă iluzia recunoașterii, nu oricum, ci ca „mare poet”. Articolul aparține unui Popescu necunoscut, dar pe care îl ridică în rang: „eminentul critic”, „talent de mîna întîi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cultură din ziarul local „Moldova” (1, nr. 11, 25 iulie 1937, p. 1) se încheia cu aceste fraze: „A murit Marconi. După el au rămas atîtea invenții frumoase, cum și o moștenire de cîteva miliarde [de] lei. Ce va lăuda posteritatea și ce vor învăța copiii noștri: invențiile lui Marconi, sau rostul bogățiilor lui?” Am deschis mai multe dicționare, ca să verific dacă răspunsul sugerat chiar prin întrebare de autor (cineva care semna Ștefan Mohor) e întru totul corect. în Personalități ale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
invita să-și plece genunchii la trecerea acestei tinere fete eroice, emanație misterioasă a secolelor de cavalerism”. Apoi adaugă propriul său comentariu: „Dar... noi n am știut și nu știm ce înseamnă cavalerismul în artă, nici pentru contemporani nici pentru posteritate. Uitarea și indiferența pentru marii noștri literați le-am dăruit de mult și Iuliei Hasdeu./ Am încercat (prin acest articol - n. m.) să zguduim puțin uitarea. Poate vor veni vremuri pentru care asemenea genii să nu mai fie prilejuri de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
public mai receptiv, mai informat, mai apt de dezbatere, mai lipsit de naivități și de prejudecăți provinciale. Băcăuanul curios a văzut mult mai multă lume intelectuală decît locuitorii altor capitale de județ care n-au un scriitor cu o asemenea posteritate. A văzut, a auzit, a rămas cu o idee, cu o atitudine, cu un gest, cu o expresie. în fine, s-a simțit obligat să citească. Dacă n-ar părea pretențios, aș zice că noosfera băcăuană e mai bogată și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai importantă relație globală a Americii, context în care este necesară conlucrarea NATO-UE, iar comunitatea de state democratice din Europa, fără de care SUA ar fi izolate în lume, trebuie păstrată și dezvoltată pentru a asigura binefacerile libertății pentru noi și posteritate 92. Potrivit lui Brzezinsky, o politică viitoare trebuie să țină cont de trei aspecte esențiale, fără precedent, care definesc starea geopolitică a chestiunilor internaționale: existența, pentru prima dată în istorie a unui singur stat ce are calitatea de putere mondială autentică
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului Carpaților Meridionali. Grupul cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei lor, au lăsat posterității pagini memorabile despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ar fi: Retezat (1982), Munții Căpățânii și Coziei (1968) etc. - Emilian Iliescu (1905 -1976), inginer constructor, mare iubitor de fotografii - inclusiv editor al revistei “Fotografia” - mare drumeț În special În spațiul montan, membru activ al asociației turistice ADMIR a lăsat posterității un număr impresionant de pagini de literatura turistică. Din rândul acestora reținem: Opt zile În Retezat (1944), Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971), Popas În Retezat (1972), Retezatul (1974) etc. Emilian Iliescu a dat turismului românesc multe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În continuare că „Muzeul impune o investigare a fiecăruia din expresiile lumii pe care le reunește, o interogare asupra acelui lucru care le reunește”. Într-adevăr, muzeul Îndeplinește una din cele mai nobile misiuni și anume aceea de a arăta posterității cine a fost un popor, cine este și poate cine va fi, el arată nu numai civilizația, dar face vii vremurile trecute ca și vicisitudinile prin care au trecut popoarele.Într-adevăr muzeul este cartea de vizită a unei națiunii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-l consideră mult mai liber decât modelul teatrului clasic francez. În mare măsură, aceste ambiții se realizează în dramă romantică, mai cu seamă în cea a lui Hugo. Stendhal încearcă la începutul carierei să scrie comedii și tragedii; Balzac lasă posterității un volum de piese, printre care una destul de reușită, Mercadet ou le faiseur. Flaubert ține mult la piesă să Le Chateau des coeurs; un volum de piese de Maupassant precede nuvelele și românele. Compoziția românului Une page d'amour de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jurnal. Sunt mult prea leneș (pardon, prea comod!) ca să țin jurnal. Deși avid de informații și atent la tot ce se întâmplă în jurul meu, detest bârfa și nu am nicio problemă de ego astfel încât să simt nevoia de a lăsa posterității platitudini sau informații despre mine, cu toate că, recunosc că apreciez de multe ori, ca istoric, rostul jurnalului în decriptarea unor arome ale trecutului, inaccesibile prezentului. Jurnalul este, totuși, expresia cea mai vie și emoționantă a literaturii subiective și, în ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
română Toladot, un exploziv dosar politic doar pe baza unor notații mai mult sau mai puțin subiective din jurnalul prietenului său Mihail Sebastian, e mai mult decât revelatoare asupra semnificației pe care o frază fulgurantă o poate căpăta, câteodată, în posteritate. Nu întâmplător în literatura istorică de specialitate jurnalul este clasat, pe drept cuvânt, în seria surselor secundare, nu în sensul valoric, ci ca obiectivitate a informației. Ceea ce nu înseamnă, firește, că jurnalul nu ar fi de interes pentru istoric, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și cu relele inevitabile, vorba domniei sale), dar longeviv, influent și imposibil de șters din istoria recentă, pentru că nimeni nu poate nega faptul că Ion Iliescu a marcat decisiv cursul schimbărilor politice și sociale din România postcomunistă, iar judecata depasionalizată a posterității va ști să aleagă între grâu și neghină, nu am nicio îndoială. De aceea, nu intenționez aici să articulez vreun laudatio, fie chiar și cu ocazia rotundei aniversări de acum, ci doar să semnalez câteva lucruri care mi s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
activitatea Casei Regale a României - Spirit de Răspundere, Loialitate, Generozitate și Puterea Exemplului -, Maiestatea Sa dovedește o surprinzătoarea ambiție de a-și înfrunta destinul potrivnic și de a câștiga, în ciuda unor auguri care i-au fost mereu nefavorabili, pariul cu posteritatea. Nu e vorba să facem aici, deși poate ar merita la un astfel de ceas festiv, evocări encomiastice sau cine știe ce jocuri propagandistice, ci doar de a medita un pic la modelul de decență și stabilitate, de calm și respect pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa 1 În ciuda faptului că posteritatea a ilustrat că, la Iași, Cuza Vodă și Elena Doamna au în comun doar un "târg al cucului". 2 Anul 2763 înainte de Hristos, de la Întemeierea Romei. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ FLORIN CÎNTIC 09/11 Jurnal ad-hoc 2 1 FLORIN CÂNTEC Jurnal ad-hoc 266 267
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]