5,162 matches
-
ale internetului. O resimțim, incomod, ca năucitoare. Trăim un realism halucinant 3, gândim fără repere, ne cufundăm în visare și magie. 15.1.1. Un alt mod de a gânditc "15.1.1. Un alt mod de a gândi" Gândirea postmodernă nu este irațională, ci hiperrațională, menită să depășească limitele raționalismului modern și să domine hiperrealitatea. Dar gândirea hiperrațională nu a apucat încă să stabilească noi repere pentru înțelegerea și trăirea noii realități a lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a trecut la fapte; în mod concret, a întors cursul catastrofic al evenimentelor militare, câștigând simpatia întregii omeniri. Însă nu a mai gândit la fel de radical în privința problemelor interne ale Uniunii Sovietice. (Metodele sale perestroika și glasnost mimau doar radicalismul gândirii postmoderne și a trebuit ca alții să contribuie decisiv la dezmembrarea Uniunii Sovietice și crearea unei noi realități în spațiul ocupat vreme de aproape un veac de experimentul bolșevic leninist.) „Gândire liberă” (free thinking, holist thinking), de tip postmodern, necantonată în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
radicalismul gândirii postmoderne și a trebuit ca alții să contribuie decisiv la dezmembrarea Uniunii Sovietice și crearea unei noi realități în spațiul ocupat vreme de aproape un veac de experimentul bolșevic leninist.) „Gândire liberă” (free thinking, holist thinking), de tip postmodern, necantonată în dogme a manifestat și celălalt mare erou al omenirii secolului XX: papa Ioan Paul al II-lea. Nu a reușit să creeze o nouă realitate religioasă în locul celei instituite milenar. Totuși, a deschis larg calea pentru o nouă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au adus în lumea veacului XX spaime grave ale căror efecte le resimțim din plin abia în secolul XXI. Zeii științei moderne - Adevărul, Obiectivitatea, Precizia, Coerența, Măsura, Numărul etc. - au fost nu numai contestați, loviți, zdruncinați, trăsniți chiar; în era postmodernă, zeii științei moderne obiective tremură de moarte. Spaimele lor au cuprins, desigur, și teoria curriculumului educațional. Iată câteva exemple care au marcat nu doar conștiințele individuale, ci mentalitatea întregii omeniri de la sfârșitul celui de-al doilea mileniu creștin. Este vorba
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăi complet liber, demasificați, „subiectivizați”! Și fericiți... În ce mod se vor adapta generațiile de astăzi și de mâine acestui viitor amețitor constituie o problemă curriculară năucitoare, pe care numai o gândire pedagogică nouă o poate soluționa. Este gândirea pedagogică postmodernă aptă să răspundă acestei interogații fără precedent? Credem că nu. Vom arăta în paginile următoare temeiurile acestei dubitații. Sesizăm aici doar un impediment esențial. Schimbarea a survenit repede, prea repede, aproape intempestiv, surprinzând total cel puțin două generații. Confuzia este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Reperele morale ale omului creștin care își ducea viața „întru Hristos” au dispărut. Numai o nouă viziune coerentă asupra vieții și formării personalității umane ar putea înlocui eficient integralitatea omului creștin și practica Imitatio Christi. Dar, cel puțin deocamdată, gândirea postmodernă nu a reușit să contureze decât orizonturile foarte neclare ale unui model curricular care să conducă la formarea „omului multidimensional”. Pare însă evident faptul că modelele instrucționale și curriculare din spațiul euroatlantic nu sunt clar orientate spre această zare paideutică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt predestinate unei confuzii perpetue prin curricula tradiționale și moderne, ci chiar neînțelegerile cu privire la idealul educațional. Unele au fost alimentate, involuntar, chiar de cercetările postmoderniste. Disputa modernism/postmodernism a dat apă la moară incompetenților și diletanților. Raportarea negativă a gândirii postmoderne la modernism nu a fost înțeleasă de toți ca un efort, uneori sublim, de a depăși limitele gândirii moderne, ci ca un îndemn de întoarcere la metehne antimoderniste și aberații pedagogice mai vechi. Nu le vom menționa pe toate. Dar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație. Insul necioplit și apaideusic, Grobianus, adică il porco tedesco descris de Dedekind, „bădăranul” lui Goldoni fac parte și ei din categoria imbecilității. 15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernătc "15.1.4. Curriculumul și cultura de masă... postmodernă" Vor putea însă toți „cetățenii de rând” să devină „elite”? Se va transforma middle man în Homo sapientissimus? Cele câteva împotmoliri ale științelor experimentale și pozitive, pe care le-am amintit în secțiunea precedentă, au contribuit la relativizarea certitudinilor noastre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
toți „cetățenii de rând” să devină „elite”? Se va transforma middle man în Homo sapientissimus? Cele câteva împotmoliri ale științelor experimentale și pozitive, pe care le-am amintit în secțiunea precedentă, au contribuit la relativizarea certitudinilor noastre cu privire la realitate; gândirea postmodernă se folosește de ele pentru a depăși limitele. Dar curriculumul? Dar școala obligatorie, „de masă”? Școala se află într-o situație specială. Ea nu se poate izola de societate și de cultura de masă, intrând așadar în contact nemijlocit nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
veac, și o nouă cultură de masă; aceasta a recepționat „din plin” atât triumfurile, cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de masă; aceasta a recepționat „din plin” atât triumfurile, cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare parte a populației - sunt receptivi la cultura de masă și pot fi ușor manipulați. Începând din anii ’60-’70, adică odată cu proliferarea la nivel planetar a mijloacelor audiovizuale - și în special a televiziunii -, răspândirea culturii de masă moderne și postmoderne se poate realiza fără nici un fel de bariere. În această perioadă însă s-a adâncit prăpastia culturală și a proliferat enorm „ciclopismul de specialitate”. S-a produs, în acest fel, un fenomen fără precedent. Formarea specialistului prin practicile școlare și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
boală iremediabilă; este doar efectul inculturii sau al culturii precare. O consecință ce poate fi anulată acționând asupra cauzei; iar aceasta nu se poate realiza decât prin curricula apte să determine o educație de masă solidă, multidisciplinară, integrală. Gândirea curriculară postmodernă poate fi considerată atelierul mondial în care se făurește - teoretic și practic - această înnoire paideutică menită să ducă spre o lume mai bună (vezi infra, 15.3.10, „Curriculumul global”). 15.2. Panorama gândirii curriculare postmodernetc "15.2. Panorama gândirii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi considerată atelierul mondial în care se făurește - teoretic și practic - această înnoire paideutică menită să ducă spre o lume mai bună (vezi infra, 15.3.10, „Curriculumul global”). 15.2. Panorama gândirii curriculare postmodernetc "15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne" 15.2.1. Expansiunea „imperială”tc "15.2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2. Panorama gândirii curriculare postmodernetc "15.2. Panorama gândirii curriculare postmoderne" 15.2.1. Expansiunea „imperială”tc "15.2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare amănunțită se găsește în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) În cele ce urmează expunem doar o viziune de ansamblu asupra cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
2.1. Expansiunea „imperială”" Precizăm de la început că spațiul - enorm și aproape nețărmurit - ocupat în ultimii 20 de ani de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare amănunțită se găsește în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) În cele ce urmează expunem doar o viziune de ansamblu asupra cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este de a completa, cu „ultimul element”, concepția diacronică, structuralist-genetică a curriculumului pe care am expus-o în această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de gândirea curriculară postmodernă nu ne permite aici descrierea sa detaliată. (O asemenea explorare amănunțită se găsește în lucrarea noastră Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă.) În cele ce urmează expunem doar o viziune de ansamblu asupra cercetărilor și demersurilor curriculare postmoderne. Scopul nostru este de a completa, cu „ultimul element”, concepția diacronică, structuralist-genetică a curriculumului pe care am expus-o în această carte. A eluda aceste evoluții - ce par contradictorii și le dau unora impresia de „cacofonie teoretică” - ar însemna să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
condamnăm cititorul la credința greșită că dezvoltarea teoriei curriculumului s-a oprit la nivelul construcțiilor moderne din anii ’70 și să-i îndemnăm pe agenții schimbării educaționale să promoveze ideile și metodele curriculumului modern, în practica educațională, în plină epocă postmodernă. De altfel, acest lucru s-a și întâmplat în România. În anii ’90 și în primii ani ai secolului XXI, educatorii români au intrat în contact cu modelele curriculare moderne centrate pe obiective (Bloom ș.a.) și ale instruirii bazate pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în primii ani ai secolului XXI, educatorii români au intrat în contact cu modelele curriculare moderne centrate pe obiective (Bloom ș.a.) și ale instruirii bazate pe competențe (Torshen ș.a.). În acest răstimp însă, avea loc expansiunea masivă a gândirii curriculare postmoderne, ceea ce ne determină să afirmăm că reforma educațională românească a debutat anacronic și s-a desfășurat în mod desuet. În cele ce urmează, le oferim educatorilor și cercetătorilor români imaginea exactă a situației gândirii curriculare și a practicii educaționale în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și s-a desfășurat în mod desuet. În cele ce urmează, le oferim educatorilor și cercetătorilor români imaginea exactă a situației gândirii curriculare și a practicii educaționale în lume, precum și tendințele de evoluție a acestora în viitorul previzibil. Gândirea curriculară postmodernă și practicile pe care ea le antrenează își au originea în pedagogia educațională modernă. O emergență aproape spontană, cu multe deschideri și cu orizonturi surprinzătoare. Gândirea curriculară postmodernă a colonizat, în scurtă vreme, domenii ignorate, domenii uitate sau domenii tabu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lume, precum și tendințele de evoluție a acestora în viitorul previzibil. Gândirea curriculară postmodernă și practicile pe care ea le antrenează își au originea în pedagogia educațională modernă. O emergență aproape spontană, cu multe deschideri și cu orizonturi surprinzătoare. Gândirea curriculară postmodernă a colonizat, în scurtă vreme, domenii ignorate, domenii uitate sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu a îndrăznit să se aventureze în zone ale formării personalității umane care păreau interzise demersurilor experimentale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ignorate, domenii uitate sau domenii tabu pentru gândirea pedagogică modernă. Încătușată în regulile metodei științifice, gândirea modernă nu a îndrăznit să se aventureze în zone ale formării personalității umane care păreau interzise demersurilor experimentale și interpretărilor raționale, logico-matematice. Gândirea curriculară postmodernă a escaladat cutezător și fără scrupule aceste granițe fantomatice ale spiritului, creând premisele unei noi concepții despre formarea personalității umane și predestinarea omului prin educație și cultură. S-a creat, astfel, un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o opțiune metodologică radicală. Se pleacă de pe terra ferma într-o expediție exploratorie pe „nisipuri mișcătoare”. Dar cercetătorii postmoderniști invocă, în sprijinul acestei opțiuni, eșecurile teribile ale preciziei și rigorii din matematici, microfizică, astrofizică, biologie și chimie. În plus, cercetătorii postmoderni nu mai sunt obsedați de „determinism”, de aflarea „cauzelor” și prezicerea „efectelor”. Ei nu explorează în teritoriile exterioare, ale naturii, ci în domeniile lăuntrice ale umanului. Ei caută sensuri și decriptează semnificații. Totul seamănă cu pregătirea febrilă a unei mari
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
început. El poate începe însă din clipă în clipă, căci dirijorul se află probabil în mulțimea de cercetători sagaci pe care îi vom numi în paginile ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în paginile ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]