1,960 matches
-
("La Chasse au météore") este un roman scris de Jules Verne. Romanul a fost scris în 1901, dar a fost publicat în 1908, după moartea autorului, fiind unul dintre cele 7 romane postume care au fost modificate semnificativ de fiul romancierului, Michel Verne. În orașul Whaston, situat în Virginia, Statele Unite ale Americii, pe malul drept al râului Potomac, stronomul amator Dean Forsyth trăiește împreună cu menajera sa, Mitz și cu nepotul său, Francis Gordon
Goana după meteor () [Corola-website/Science/317763_a_319092]
-
răzbunare a unui spirit mânios. Mizuko (水子), cu înțelesul literal de "copil de apa", este un termen japonez pentru un fetus mort. Citit mai de mult ca suiji, citirea Sino-Japoneză on'yomi a acelorași caractere, termenul era un kaimyō (denumire postumă) dat după moarte. Ceremonia mizuko kuyō era folosită pentru a face ofrande lui Jizō, o zeitate budistă (bodhisattva) care se credea că apără copiii. În perioada Edo când foametea ducea la avorturi sau pruncucidere în familiile sărace, ceremonia a fost
Mizuko kuyō () [Corola-website/Science/318083_a_319412]
-
(în ) este un roman scris de Jules Verne, publicat pentru prima dată în 1908 de Editura Hetzel. Este vorba de un roman postum al lui Jules Verne, al cărui titlu original dat de autor era "Le beau Danube jaune" (în ), cu referire la valsul lui Strauss ("Dunărea albastră"), și pe care fiul său Michel, moștenitorul operei literare, îl va redenumi cu un nume
Pilotul de pe Dunăre () [Corola-website/Science/319518_a_320847]
-
prelucreze documente, dar autoritățile comuniste nu au mai permis ca numele său să mai apară în nici o publicație. Între anii 1957-1972, el a reușit să publice 11 articole și studiul ""Din istoria Cîmpulungului Moldovenesc"", urmate de alte trei articole apărute postum. Au rămas numeroase lucrări în manuscris, publicate după 1990. Teodor Bălan a decedat la 25 noiembrie 1972. În prezent, Școala Gimnazială „Teodor Bălan” Nr. 3 din Gura Humorului îi poartă numele. Mai departe, o stradă în comuna lui de naștere
Teodor Bălan () [Corola-website/Science/319538_a_320867]
-
20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion, București, 1991 Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu, București, 2002 Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006 Istoria românilor. Vol. IX: România în anii 1940-1947, coord. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedica, București, 2008 Colaborări cu articole de sinteză despre arta românească
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
Martin Cromer, tipărită la Basel, în 1555, câteva volume ale colecției istorice" Theatrum europaeum" scoase la Frankfurt am Main, între anii 1662 și 1717, "Analele" cronicarului bizantin Ioan Zonaras, într-o ediție venețiană din 1729, cele 19 tomuri de opere postume ale regelui Prusiei, Frederic al II-lea, apărute la 1789 la Amsterdam ș.a., precum și primele regulamente militare românești tipărite, unele în tipografia lui Ion Heliade-Rădulescu, altele în cea a Colegiului Sf. Sava, un "Regulament Organic", având aplicată ștampila primei biblioteci
Biblioteca Militară Națională () [Corola-website/Science/319335_a_320664]
-
La un semn discret al directorului școlii, bine ascuns de ochii prezidului, ei aplaudau. Cenaclul literar al Casei Armatei din Cluj a purtat numele «Nicolae Tăutu». În intervalul 1940-1971, Nicolae Tăutu a publicat 22 de volume, cele mai multe de poezie. Apariții postume
Nicolae Tăutu () [Corola-website/Science/315914_a_317243]
-
de vânzări "The Secret" a Rhondei Byrne, publicată în 2007. După aproape un secol de la publicarea primei ediții a operei “The Master Key System”, a fost denumit “părintele dezvoltării personale”. Titluri originale Ediții variate ale "The Master Key System" Compilații postume cu diverse contribuții ale altor autori
Charles F. Haanel () [Corola-website/Science/316562_a_317891]
-
al poetului este depus pentru priveghi la Muzeul „Minai Eminescu". În drum spre Cimitirul „Eternitatea" a mai traversat o dată Copoul, locul unde se simțea cel mai bine, cel mai acasă, „locul de unde se zăresc sfinții", cum obișnuia să spună. Apare postum (octombrie) volumul de poeme La spartul târgului, pregătit de poet pe patul de suferință, la Editura Publicațiilor pentru Străinătate, București. Apar mai multe articole și studii despre Adi Cusin semnate de Dan Cristea („Luceafărul"), Valentin F. Mihăescu („Flacăra"), Daniel Corbu
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
octavo". Urmează o listă a 54 de opere verniene publicate în timpul vieții autorului în seria "Călătoriilor extraordinare", cu mențiunea zonei geografice, perioadei istorice sau invenției științifice abordate în cadrul lor. Toate traducerile în limba română ale "Călătoriilor extraordinare", precum și titlurile operelor postume pot fi găsite în articolul Listă de traduceri în limba română ale operelor lui Jules Verne. Sunt menționate toate traducerile românești cunoscute, enumerarea de mai jos fiind făcută în ordinea cronologică a publicării romanului original. "Călătoriile extraordinare" au constituit un
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
Sayve (d.1611), fiica unei familii de juriști activi la Dijon După unele surse, sora astrologului francez Vincent de Sève din Beaucaire, Languedoc. (Vincent de Sève este cunoscut pentru cele 58 pretinse preziceri „sexiene” (în strofe de câte șase rânduri) postume ale lui Nostradamus pe care le prezentase în anul 1605 regelui Henric al IV-lea al Franței). De la Sabine de Sève , Albert Laski a avut patru copii: doi fii - Jan Olbracht Łaski, Han Hieronim Łaski, și două fețe -Maria Izabella
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
în mijlocul mormântului, iar numele scrise în pătratul tăiat indică poziția în care au fost înmormântați. În citația pentru decernarea Legiunii de onoare Jean Clunet era caracterizat astfel: Academia Națională de Medicină franceză i-a decernat în 1927 lui Jean Clunet (postum) și soției sale premiul premiul devotamentului medical. Acest premiu, al cărui nume exact este "Prix Henri Huchard, de l'Académie de Médecine — Prix de dévouement médical, en souvenir de Marcel Huchard" (Premiul Henri Huchard, de la Academia de Medicină - Premiul devotamentului
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
Culturală "Ploiești - Mileniul III" și cu Colegiul Național "„Ion Luca Caragiale”", fundația a organizat sărbătorirea centenarului, cu care ocazie Editura "Ploiești - Mileniul III" a lansat monografia "Ion Grigore, Destinul unui dascăl" scrisă de ziaristul și scriitorul Ioan Groșescu și volumul postum " Viața și eu - confrați umoriști", conținînd 1531 epigrame selectate și ordonate de autor. Peste numai un an, aceiași editură a publicat și volumul de peste 400 de pagini de "Memorii" ale profesorului. Manuale pentru Școala Superioară Comercială: Manuale pentru liceu: Volume
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
(în ) este un roman de Jules Verne apărut în 1885. Înaintea publicării în volum pe 19 noiembrie, opera a fost difuzată sub formă de foileton în "Le Temps" între 16 iunie și 20 septembrie 1885. Ea îi este dedicată postum lui Alexandre Dumas tatăl, cel care a scris "Contele de Monte-Cristo" în 1844. În ciuda diferențelor dintre ele, cele două romane prezintă elemente comune: ungurul evadează dintr-o închisoare austriacă, se îmbogățește și se răzbună pe diferitele persoane a căror victimă
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
mai mici (Coloman sau Andrei) în țara vecină. Una dintre fiicele lui, Elisabeta, a fost canonizată în timpul vieții sale (1 iulie 1235) devenind al patrulea sfânt din dinastia arpadiană. Fiii mai mari ai lui Andrei l-au dezmoștenit pe fiul postum al acestuia Ștefan Venețianul, care a fost educat în Ferrara. Regele Béla al IV-lea (1235-1270) a restaurat puterea regală, dar regatul său a fost devastat în timpul invaziei mongole (1241-1242). După retragerea mongolilor, din ordinul său au fost construite sau
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
mai mulți nobili au încercat să obțină posesiuni în dauna domeniilor regale. La moartea lui Ladislau al IV-lea, mulți contemporanii credeau că dinastia arpadiană s-a stins, deoarece unicul descendent patriliniar al familiei, Andrei, era fiul ducelui Ștefan, fiul postum al regelui Andrei al II-lea, care fusese dezmoștenit de frații săi. Ducele Andrei „Venețianul”, însă, a fost încoronat și acceptat de majoritatea baronilor. În timpul domniei sale, Andrei al III-lea (1290-1310) a trebuit să lupte cu baronii puternici (între care
Dinastia Arpadiană () [Corola-website/Science/320566_a_321895]
-
fiecare ediție. Integrală Brassens, Paris 9e Începând cu anul 2006, acest eveniment are loc în ultima săptămână completă din luna octombrie, în Sala Rossini din clădirea primăriei, arondismentul 9, Paris, str. Drouot nr. 6. Toate melodiile lui Brassens (inclusiv cele postume și cele inedite) sunt interpretate de diferiți artiști, într-o ordine apropiată de cea cronologică, în noua seri de spectacol - fiecare din ele aducând omagiu unui alt autor. În 2006 și 2007 evenimentul a fost orchestrat de către Dimitris Bogdis și
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
de acuarele, pe care le denumește „tablourile mele ne-pictate”. După 1945, Emil Nolde obține numeroase distincții și onoruri. Pictează peste o sută de tablouri în ulei și numeroase acuarele. Participă la "documenta I" (1955), operele lui sunt expuse apoi "postum" la "documenta II" (1959) și "documenta III" în anul 1964 la Kassel. Emil Nolde moare în ziua de 13 aprilie 1956 în Seebüll. În picturile sale - ca și în gravurile colorate și în acuarele - se afirmă un temperament puternic, cu
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
a participat și Balfour, Curzon a afirmat că Palestina se află pe lista regiunilor pentru care Marea Britanie s-a obligat să le sprijine să fie „arabe și independente”. Profesorul Universității Georgetown Carroll Quigley în lucrarea sa „The Anglo-American Establishment”, publicată postum, a afirmat că Declarația Balfour a fost concepută de fapt de Alfred Milner. Quigley scrie că „Această declarație, care este cunoscută dintotdeauna ca Declarația Balfour, ar trebui numită mai degrabă "Declarația Milner", de vreme ce Milner a fost adevăratul autor al documentului
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
lipsă de suport ideologic. La 24 iunie 1951 a fost arestat de mai multe ori și a fost condamnat la 10 ani de lagăr de regim strict. A decedat la scurt timp după eliberare din lagăr în anul 1955. Ediții postume ale operelor lui Pinchevschi au apărut în volume separate în anii 1959 ("Puiul de cocostârc") și 1960 ("Doina") la Moscova, precum și în limba spaniolă la Buenos- Aires în anul 2003. Compoziția "Basarabie" (Basarabia, doină), pe versuri de Pincevschi a fost
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
în zilele noastre) voie unui discipol să folosească un semn kanji din numele său ca semn de apreciere. În Japonia premoderna, bărbații din clasele superioare aveau o serie de nume: La moartea unui demnitar, numele "jitsumyō" era folosit că nume postum. În lumea artelor (kabuki etc.) există și așa-numite "yagō" („nume de casă”) care sunt diferite de numele de familie al actorilor, si pe care fanii le strigă din sală în timpul spectacolelor. La trecerea în rândul călugărilor budiști, se primește
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
nume de casă”) care sunt diferite de numele de familie al actorilor, si pe care fanii le strigă din sală în timpul spectacolelor. La trecerea în rândul călugărilor budiști, se primește un nume nou, "hõmyō". Tot așa se numește și numele postum al unei persoane de rând, primit în schimbul unei plăti făcute templului. Numele postume ale împăraților se numesc "teigō". După moartea Împăratului Meji în 1912, numele "teigō" este numele erei în care împăratul a domnit. Astfel, Împăratul care era cunoscut ca
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
pe care fanii le strigă din sală în timpul spectacolelor. La trecerea în rândul călugărilor budiști, se primește un nume nou, "hõmyō". Tot așa se numește și numele postum al unei persoane de rând, primit în schimbul unei plăti făcute templului. Numele postume ale împăraților se numesc "teigō". După moartea Împăratului Meji în 1912, numele "teigō" este numele erei în care împăratul a domnit. Astfel, Împăratul care era cunoscut ca Hirohito (1901-1989) când era în viață, este acum cunoscut că „Împăratul Shōwa”. Unii
Nume proprii japoneze () [Corola-website/Science/317421_a_318750]
-
de Athlone în iunie 1917. Alice a fost prințesa cu sânge regal cea mai longevivă și ultimul nepot în viață a reginei Victoria. Alice și Alexander au avut 2 fii și o fiică. Fiul lui Leopold, Charles Edward (1884-1954), fiul postum al lui Leopold i-a succedat tatălui său ca Duce de Albany încă de la naștere. În 1900, Charles Edward i-a succedat unchiului său Alfred ca Duce de Saxa-Coburg și Gotha și a fost forțat să abdice în 1918. A
Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/321802_a_323131]
-
Odată cu moartea sa, s-a instaurat o nouă tradiție de a da fostului împărat numele postum al erei în care a domnit, deci în cazul lui, . , pe numele său Mutsuhito, a fost fiul Împăratului Kōmei și a unei dintre concubinele oficiale, Yoshiko Nakayama, devenind prinț moștenitor pe data de 11 iulie 1860, când a fost adoptat
Împăratul Meiji () [Corola-website/Science/316409_a_317738]