3,904 matches
-
cu scopul de a reliefa orgoliul său nemăsurat. Anticristul va avea fruntea înaltă, deoarece este mândru; ochii asemenea Luceafărului (Is. 14,12‑15), ca unul care este cel dintâi în neascultarea lui Dumnezeu; nasul ca un hău, căci va fi prăpastia pierzării păcătoșilor; gura sa monstruoasă, căci va spune lucruri nemaiauzite; în fine, nu va avea genunchi deoarece este incapabil de rugăciune și supunere. 5. Apocalipsa apocrifă a lui Ioan, redactată în greacă, în secolul al V‑lea (cea mai târzie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a bătut în ziua de război. Și în ziua aceea îi vor sta picioarele pe muntele Măslinilor - care se află în fața Ierusalimului, spre răsărit; și muntele Măslinilor se va despica: jumătate spre răsărit și jumătate spre apus; o foarte mare prăpastie; și jumătate din munte se va pleca spre miazănoapte, iar jumătate spre miazăzi”. Cf., de asemenea, Jl. 4, 4‑12 și Targum Cant. 8, 5: „Oare ce munte se ridică în deșert? Solomon profetul spune: Atunci când morții vor învia, muntele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vieții, iar acum sunt dornic să le indic și altora drumul cel mai sigur și mai demn de urmat pe care l-am găsit 25. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii noștri care, mândri de propriul lor sistem, Își Împing pacienții În prăpastie, metoda mea este una echilibrată, a căii de mijloc, certificată de experiența acumulată o dată cu trecerea anilor. În plus, această nouă cale e mai ușoară și mai puțin costisitoare. În ultimii ani ai șederii mele În Lahore, practica mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
hakimului (doctor musulman 50) Însărcinat de către durbar să mă asiste și care, de asemenea, avea el Însuși libertatea de a trata pacienții conform propriilor sale metode; astfel, bolnavii puteau solicita atât remedii europene, cât și indigene. Dar ce diferență! Ce prăpastie Între cele două metode! Pe de o parte sistemul medial, necunoscut (aflat Încă la acea vreme Într-un stadiu embrionar), ale cărui principii au fost deja menționate, iar pe de altă parte rudimentarul sistem y¿n³nș, numit și sistemul arab
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a trebuit să le Îndur pretutindeni din partea lacomilor evrei galițieni și a servitorilor vicleni puși pe Înșelăciune. Salvarea pe muchie de cuțit a autorului de căderea Într-o prăpastietc "Salvarea pe muchie de cuțit a autorului de căderea Într‑o prăpastie" Chiar atunci când, după ce am lăsat În urmă frontiera austriacă, Îmi imaginam că zăresc pământul natal, era cât pe ce să-mi pierd viața. Era la mijlocul lui decembrie când urcam una dintre acele culmi Înzăpezite ale Carpaților, puțin Înainte de apusul soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la mijlocul lui decembrie când urcam una dintre acele culmi Înzăpezite ale Carpaților, puțin Înainte de apusul soarelui. Coborâsem din trăsură din pricina drumului abrupt, când vehiculul se răsturnă brusc și, trăgând după el cei trei cai și pe vizitiu, alunecă Într-o prăpastie Înspăimântătoare În care atât omul, cât și animalele rămaseră pe tot timpul nopții. Cât despre mine, m-am refugiat Într-un cerdac (În coliba locuită de grăniceri) și acolo mi-am petrecut noaptea. Dimineața, prin eforturile soldaților și cu ajutorul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre mine, m-am refugiat Într-un cerdac (În coliba locuită de grăniceri) și acolo mi-am petrecut noaptea. Dimineața, prin eforturile soldaților și cu ajutorul unui mare număr de boi aduși din satul vecin, echipajul meu a fost scos din prăpastie. Cine oare și-ar fi putut Închipui că vizitiul și caii vor supraviețui unei asemenea căderi teribile? Și totuși omul avea doar câteva răni, iar caii șchiopătau. Trăsura Însă era sfărâmată și necesita reparații. Nu pot Încheia relatarea acestei prime
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din 1982 că „(...) de-abia În actul al II-lea ar fi Început teroarea, și ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa ciumei”. Promisiunea acestei fresce din vremea ciumei nu s-a realizat Însă nici când Ionel Perlea i-a propus să scrie libretul unei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Eliade, Nuntă în cer, Radu Gyr, Cununi uscate, Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război etc. Și Mihai Anastasiu, care mai semnează Mircea Postelnicu, publică, de-a lungul anilor, atât cronici literare: Al. A. Philippide, „Floarea din prăpastie”, Mihai Beniuc, „Poezii”, cât și scurte eseuri: „Patima roșie” și succesul de public al d-lui Mihail Sorbul, Încurajarea pictorilor și valoarea realizărilor de artă plastică, Traducătorul ideal, Între literatură și filosofie sau Despre moravurile noastre literare, Tinerii scriitori realiști
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
curaj, explicabilă altfel, provoacă un deznodământ grav. Atacat în timpul unei excursii la munte de voinicul, bestialul dipsoman, Petrini este nevoit să se apere și, în încăierarea ce urmează (bătălia are loc în cabina unui teleferic), îl împinge pe Pencea în prăpastie. O crimă involuntară, a doua (Petrini omorâse, în detenție, un torționar care își pusese în gând să îl extermine) în viața filosofului. Romanul tinde, aici, spre senzațional (o situație asemănătoare se întâlnește în Intrusul), dar senzaționalul este scurt și, ca
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
atârnă în pod ca niște spânzurați” (Măștile) etc. Altcândva e prizonier (Zăbrele, Zidul), drumeț al cărui țel unic este mersul ori așezarea propriului trup în locul cărămizii ce lipsește în zidul de la capăt (Meșterul Manole), călător ce înconjoară mereu abisul propriu (Prăpastia), fugar perpetuu (Fugeam), locutor în care „nu-i loc de cuvânt” (Sunt vânt, Ajuns la tăcere), instalat într-o chinuitoare dilemă (Este o întrebare sau un răspuns?), respingând întrebarea, căci „cuvântul e străin în limba sa: tăcere” (Art poétique). Prin
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
poeme de alt gen, mai consistente: contemplative, meditative, „de sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul operează adesea cu mijloace ale prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
în scenă a personajului („Dar ce era Chiril? Păcătosul Chiril?... Nu era el eclerorul? Cercetașul? Trimisul Galeriei, arcă până la refuz de amintiri? Porumbelul ei singuratic și îndrăzneț, ce măsoară întinderea vastă, netedă în aparență, a conștiinței, ascunzând însă dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul redeveni curat. Totul lucea iarăși, ca după potop, când lumea
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
este”, devenind „un actor în accepțiunea cea mai strictă a termenului”. Cât de profund a fost contactul cu proza lui Anton Holban (și cu psihologismul interbelic) o dovedesc și cele două romane ale autoarei, O lume fără mine (1991) și Prăpastia de hârtie (2003), în care se regăsește același balans între implicare și teatralizare, între introspecția lucidă și (auto)mistificarea perfidă, între descompunerea sistematică a senzațiilor și reproiectarea lor pe o scenă imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Aurel
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
există altfel razele soarelui nu s-ar fi târât / să o privească pe buza valurilor.” Un palpit de lirism e perceptibil în notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.: „Shakespeare a creat lumea în șapte zile/ În prima zi a făcut cerul, munții și prăpăstiile sufletești./ În ziua a doua a făcut râurile, mările, oceanele/ Și celelalte sentimente -/ Și le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei și Ofeliei,/ Lui Othello și altora,/ Să le stăpânească, ei și urmașii lor,/ În vecii
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
prag se suprapune peste anii ’60, în America Latină; c) al treilea prag este al anilor ’90 în Europa de Est. În toate aceste momente s-a căutat un alt tip de răspuns la ceea se întâmpla: „stagnarea economică, represiunea politică și lărgirea prăpastiei între țările bogate și cele sărace” (So, 1990, p 92). Să reținem că, iată, criza sistemului de gândire sincronizant se producea în anii ’60 în America Latină și atingea SUA doar în anii ’70 (teoreticienii americani iau așadar act de criza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
De asemenea, am văzut care sunt grupurile sociale țintite și categoriile de proiecte pentru care se acordă finanțare. Putem identifica două mari tipuri de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001): rezolvarea/ameliorarea problemelor curente, metaforic exprimată prin „prăpastia nevoi/resurse”, cum ar fi furnizarea unor servicii sociale și beneficii de bază clienților aflați în nevoie acută/situație de risc. „Acoperirea prăpastiei” (bridging the gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001): rezolvarea/ameliorarea problemelor curente, metaforic exprimată prin „prăpastia nevoi/resurse”, cum ar fi furnizarea unor servicii sociale și beneficii de bază clienților aflați în nevoie acută/situație de risc. „Acoperirea prăpastiei” (bridging the gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar cu accent pe creșterea capacității clientului (autonomie vs dependență); dezvoltarea unor acțiuni care să preîntâmpine manifestarea unor factori ce ar putea duce la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar cu accent pe creșterea capacității clientului (autonomie vs dependență); dezvoltarea unor acțiuni care să preîntâmpine manifestarea unor factori ce ar putea duce la apariția acestei prăpastii. Scopul acestor acțiuni este de a genera în viitor modalități mai eficiente de preîntâmpinare a dezechilibrelor și crizelor, vizând: comunitatea, prin: sprijinirea acesteia în dezvoltarea unor mecanisme eficace de identificare a nevoilor locale și de utilizare eficientă a structurilor administrative
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom, gata să înghită. De la sârbi, cu folosință mai ales în vestul țării, s-a luat cuvântul ierugă, cu sensul de canal derivat, precum iazul morii. Din această sursă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de obicei pornindu-se de la cuvinte legate de ape din aceste limbi, precum Pârâul Căltăbăului, venind din germana sașilor de la kalt = rece, Bach = pârâu, sau Rior de la Rohr = trestie, sau Mărghile, de la Mergel = turbărie (și acesta de la latinul vorax, - iginis = prăpastie) și, în fine, din ungară - sebeș = iute. *** Este interesant de văzut mai de aproape mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit pe stâncile de deasupra văii. Din prăpastia de sub ei se ridica să-i învăluie un nor de picături de apă, ce făceau curcubee cu soarele, acum înălțat, să lumineze și să privească și el la înfricoșătoarea îmbulzeală de ape și ghețuri, de mugete și bubuituri. Moșul se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul IX
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]