2,576 matches
-
gradul disfuncției hepatice, de tipul intervenției chirurgicale și de starea preclinică a pacientului. Stratificarea cantitativă a riscului perioperator la pacienții cu ciroză utilizează scorurile ChildTurcotte-Pugh (CTP) și Model for End-Stage Liver Disease (MELD). Scorul CTP a fost inițial utilizat pentru predicția mortalității după chirurgia de șunt portocav, dar actualmente este utilizat pentru predicția morbidității și mortalității la pacienții supuși chirurgiei intra-abdominale hepatice sau nonhepatice [70]. Pacienții cu CTP clasa A au o mortalitate estimată postoperatorie de 10%, mortalitatea crescând la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
pacientului. Stratificarea cantitativă a riscului perioperator la pacienții cu ciroză utilizează scorurile ChildTurcotte-Pugh (CTP) și Model for End-Stage Liver Disease (MELD). Scorul CTP a fost inițial utilizat pentru predicția mortalității după chirurgia de șunt portocav, dar actualmente este utilizat pentru predicția morbidității și mortalității la pacienții supuși chirurgiei intra-abdominale hepatice sau nonhepatice [70]. Pacienții cu CTP clasa A au o mortalitate estimată postoperatorie de 10%, mortalitatea crescând la 30%, respectiv 70-80% pentru clasele CTP B și C. În cazul în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
cazul în care intervențiile chirurgicale se efectuează în centre cu expertiză de hepatologie și transplant hepatic, mortalitatea se reduce semnificativ la 2% pentru CTP A, respectiv 12% pentru CTP B și C [71]. Scorul MELD a fost inițial utilizat pentru predicția mortalității pe termen scurt la pacienții cu plasare de șunt porto-sistemic intrahepatic transjugular (TIPS) și apoi adoptat pentru prioritizarea pacienților cu ciroză pe listele de transplant hepatic. Scorul MELD se bazează pe bilirubina totală serică, creatinină și INR . În utilizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
nefavorabilă, cea mai bună evoluție având-o pacienții cu MELD sub 14. La pacienții cu scor MELD peste 24 se contraindică efectuarea TIPS, cu excepția cazurilor în care acesta reprezintă ultima măsură de control a sângerărilor variceale. Utilizarea scorului MELD pentru predicția mortalității și morbidității după alte proceduri chirurgicale a arătat că un scor de peste 8 semnifică un risc de complicații postoperatorii, inclusiv deces, după colecistectomie și chirurgie cardiacă ce necesită bypass cardiopulmonar [72]. Scorul MELD poate fi un predictor independent al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
adresate reducerii riscului cardiovascular. Mai mult decât atât, s-a observat că femeile au mai frecvent ca prim eveniment AVC, și nu SCA, diferență care nu poate fi estimată cu scorul Framingham. De aceea, este propusă ajustarea scorului Framingham pentru predicția riscului de evenimente cerebrovasculare, boală arterială periferică și IC, precum și predicția morții subite cardiace și a infarctului miocardic (IM). Ajustarea introduce alături de criteriile clasice influența DZ și se adresează inclusiv populației între 65 și 75 de ani, în egală măsură
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
că femeile au mai frecvent ca prim eveniment AVC, și nu SCA, diferență care nu poate fi estimată cu scorul Framingham. De aceea, este propusă ajustarea scorului Framingham pentru predicția riscului de evenimente cerebrovasculare, boală arterială periferică și IC, precum și predicția morții subite cardiace și a infarctului miocardic (IM). Ajustarea introduce alături de criteriile clasice influența DZ și se adresează inclusiv populației între 65 și 75 de ani, în egală măsură femeilor și bărbaților. Ghidul american Primary Prevention of Cardiovascular Disease in
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
abordarile psihologice și cele sociologice privind studiul comportamentului uman. Această teorie, folosită foarte mult în anii '80 și-a pierdut din importanță în ultimii ani, mai ales în aria dependenței de droguri. Chiar și așa, ea este utilă atunci când urmărim predicția unui comportament plecând de la intenții, credințe sau atitudini (Becona, 1993) separat sau în combinație cu alte componente. În cazul teoriei comportamentului planificat, aceasta prezice mai eficient acele cazuri în care nu este posibilă exercitarea permanentă a unui control voluntar sau
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau se poate învinovăți de atitudinea părintelui. Statisticile evidențiază rolul unei atitudini hipersevere în manifestările delicvente ale minorilor. Glueck, Sh. și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
manifestările delicvente ale minorilor. Glueck, Sh. și Glueck, E. în studiul "Unraveling Juvenile Delinquency", 1950 (Junger-Tas, J., Decker, H.S., (edit.), 2006, pp. 9-28) au construit Tabelul Predicției Sociale care reliefează legătura dintre mediul familial și delincvența juvenilă: Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale Factori predictivi Scor de delincvență 1. Disciplina minorului asigurată de tată Severă, dar adecvată 9,3% Slabă 59,8% Prea severă sau intermitentă 72,5% 2. Supravegherea minorului de către mamă Corespunzătoare 9,9% Severă, dar adecvată 57,5% Necorespunzătoare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de origine / 206 Tabel 1: Corelația între factorii ereditari și comportamentul antisocial / 92 Tabel 2: Corelația între afecțiunile psihice și comportamentul antisocial / 93 Tabel 3: Corelația între relațiile din cadrul familiei și dezvoltarea comportamentului delincvent la minori / 95 Tabel 4: Tabelul Predicției Sociale / 98 Tabel 5: Principalele efecte și particularități ale procesului de segregare / 103 Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial / 107 Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
despre lume și viață. Mulți autori consideră că gândirea atinge apogeul ei de maturizare. În plan intelectual există numeroase aspecte particulare, datorate în mare parte incompletitudinii cunoștințelor. Așa se explică de ce adolescenții sunt foarte interesați de cum se poate ajunge la predicții, cum pot fi cunoscute regulile care guvernează și impulsionează lumea și viața, ca și cum ei înșiși ar trece printr- un proces de ordonare a lumii fizice pentru a o înțelege și stăpâni. Fetele mai mature și mai sârguincioase nu pot depăși
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fizică, chimie); - utilizarea fină și nuanțată a limbajului; - capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; - capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; - capacitatea de a colecta informații; - capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea are tendința de a genera și explora sistematic toate soluțiile posibile, ceea ce înseamnă că validitatea ca instrument și strategii a gândirii nespecifice
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Evaluarea prin tomografia cu emisie de pozitroni cu 18 fluorodeoxiglucoză (18-FDG PET) a pacienților cu CHC prezintă rol atât în diagnosticul primar al bolii dar și în stadializarea ei, în evaluarea răspunsului la terapie și pentru predicția prognosticului bolii [1-4]. DIAGNOSTICUL PRIMAR AL BOLII CHC prezintă diferite grade de captare a 18-FDG, ceea ce limitează rolul PET în diagnosticul pozitiv al bolii. Spre deosebire de alte tumori solide, în CHC se observă într-o proporție mai scăzută supraexpresia transportorilor glu-
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92134_a_92629]
-
1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă / 225 3.6.1
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă / 225 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia a realizat-o / 225 3.6.2. Trecerea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cel prin care se atribuie cunoașterii un rol predictiv 131. Acesta poate cunoaște pe baza cauzalității cele ce urmează a fi realizate, dar fără a interveni în producerea lor. Prin obiectivarea cunoașterii la care se adaugă elementele de privind predicția Boethius realizează o perspectivă modernă asupra cunoașterii științifice, perspectivă care nu va fi însă dominantă în perioada medievală sau în renaștere. Viziunea acestuia a rămas marginală chiar dacă lucrările sale au avut un rol fundamental în perioada scolastică. Dimpotrivă, direcția pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi separată de astrologie. Fiecare ființă de aici se supune mersului stelelor, iar evoluția ciclică a acestora ne poate ajuta în identificarea unor trăsături specifice unei persoane, context sau perioade sau precizarea unor evenimente posibile. Chiar dacă datorită caracteristicilor îndreptate spre predicție a fost blamată, astrologia a fost parte integrantă a imaginarului renascentist. Relația univers - om a fost subliniată de aspectele astrale și influențele acestora asupra individului. Ficino 165 când descrie cele două Afrodite face apel și vorbește despre natura saturniană a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Einstein, Heisenberg, Bohr, etc. Secolul al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al XVII-lea pune bazele unei noi metodici, aplicată pe durata întregii modernități. Această constituie drumul pe care trebuie să-l urmeze construcția imaginarului în respectiva perioadă. 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorealizează 103 Predicția care se autorealizează, numită și "profeția autorealizatoare", este o formă de manipulare psihică a individului. Transmiterea unei informații eronate, neconformă cu realitatea la un moment dat, poate să modifice comportamentul individului în direcția împlinirii respectivei "profeții". Folosirea "predicției care se autorealizează" la nivelul discursului sociologic și psihosociologic a transformat această acțiune în una din cele mai cunoscute forme de manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manipulare socială. Preluarea termenului la nivelul epistemologic scoate în evidență anumite modalități de formare de noi sisteme teoretice. Construcțiile și cenzura la care este supus sistemul teoretic se realizează pe baza anumitor structuri bine stabilite. Una dintre aceste structuri este predicția autorealizatoare. Încercarea de a adapta condițiile sistemului psihosocial la nivelul epistemologic nu a fost forțată pentru că modalitățile de funcționare ale psihicului atunci când trebuie să înlocuiască noi imagini mentale sunt aceleași. Prin modul în care se modifică imaginarul, predicția autorealizatoare este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
structuri este predicția autorealizatoare. Încercarea de a adapta condițiile sistemului psihosocial la nivelul epistemologic nu a fost forțată pentru că modalitățile de funcționare ale psihicului atunci când trebuie să înlocuiască noi imagini mentale sunt aceleași. Prin modul în care se modifică imaginarul, predicția autorealizatoare este una dintre cel mai des întâlnite forme de înlocuire ale vechii imagini cu una nouă. Prin aceasta realitatea de fapt este negată (cenzurată) de către predicție și propusă o imagine nouă care treptat ia locul stării de fapt inițial
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înlocuiască noi imagini mentale sunt aceleași. Prin modul în care se modifică imaginarul, predicția autorealizatoare este una dintre cel mai des întâlnite forme de înlocuire ale vechii imagini cu una nouă. Prin aceasta realitatea de fapt este negată (cenzurată) de către predicție și propusă o imagine nouă care treptat ia locul stării de fapt inițial. Lupta continuă dintre cenzură și noua imagine a dus la diverse forme de modificare a imaginarului. Utopiile au reprezentat o formă de modificare a imaginarului foarte importantă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]