2,965 matches
-
tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate să plece., Era să se întâmple.). Predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate să plece., Era să se întâmple.). Predicatul este funcția sintactică prin care se realizează predicația în enunțurile analitice - ipostaza enunțuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate să plece., Era să se întâmple.). Predicatul este funcția sintactică prin care se realizează predicația în enunțurile analitice - ipostaza enunțuri verbale. Structura predicatului depinde de modul de integrare a componentei semantice de natură gramaticală, purtătoare a indicilor de predicație (timp-mod și persoană-număr). Componenta semantic-gramaticală poate fi imanentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate să plece., Era să se întâmple.). Predicatul este funcția sintactică prin care se realizează predicația în enunțurile analitice - ipostaza enunțuri verbale. Structura predicatului depinde de modul de integrare a componentei semantice de natură gramaticală, purtătoare a indicilor de predicație (timp-mod și persoană-număr). Componenta semantic-gramaticală poate fi imanentă termenului prin care se realizează predicația (un verb) sau poate să-i fie exterioară (când acesta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicația (un verb) sau poate să-i fie exterioară (când acesta este un substantiv, pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb) sau poate să-i fie exterioară (când acesta este un substantiv, pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i fie exterioară (când acesta este un substantiv, pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când acesta este un substantiv, pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un substantiv, pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului lexical al verbului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronume, adjectiv etc.). Această deosebire și, decurgând din ea, modul concret de realizare a celor două componente ale predicației determină constituirea a două tipuri structurale de predicat: a. predicat sintetic 18 b. predicat analitic a. Predicatul sintetictc "a. Predicatul sintetic" Predicatul sintetic se caracterizează prin realizarea celor două componente semantice ale predicației în mod solidar, în structura morfematică liniară: Rădăcină + Flectiv a aceleiași unități lexicale: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Rădăcina este purtătoarea sensului lexical al verbului - „obiectul” actualizării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a pierde, a împlini. Flectivul este purtătorul sensurilor gramaticale (timp-mod, persoană-număr, diateză) mijloc al actualizării primare, a planului semantic al verbului-predicat și secundare, a planului semantic al termenului-subiect: ne...em, să ne... im: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Predicatul verbal (sintetic) își poate realiza conținutul funcțional semantic prin constituent simplu, dezvoltat, multiplu. Predicatul verbal simplu realizează conținutul semantic al predicației printr-un singur termen lexical, care poate fi: • un verb, simplu sau compus: „La sfinți-n zugrăveală amurgu-ngenunchea.” (I.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
actualizării primare, a planului semantic al verbului-predicat și secundare, a planului semantic al termenului-subiect: ne...em, să ne... im: „Ne pierdem ca să ne-mplinim.” (L. Blaga) Predicatul verbal (sintetic) își poate realiza conținutul funcțional semantic prin constituent simplu, dezvoltat, multiplu. Predicatul verbal simplu realizează conținutul semantic al predicației printr-un singur termen lexical, care poate fi: • un verb, simplu sau compus: „La sfinți-n zugrăveală amurgu-ngenunchea.” (I. Pillat) „Potop, cad stele albe de cristal Și ninge-n noaptea plină de păcate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă a lăuda.” (M. Eminescu) „Îmi vine să râd fără sens Și-i frig și burează.” (G.Bacovia) • locuțiuni verbale: „El iar privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) Predicatul verbal dezvoltat realizează planul semantic, complex, al predicației prin doi termeni verbali (sau cu originea în verb). Actualizarea planului semantic global al enunțului și al funcțiilor fundamentale - predicatul și subiectul - se întemeiază pe amândoi termenii din structura predicatului. Unitatea funcțional-predicativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale: „El iar privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) Predicatul verbal dezvoltat realizează planul semantic, complex, al predicației prin doi termeni verbali (sau cu originea în verb). Actualizarea planului semantic global al enunțului și al funcțiilor fundamentale - predicatul și subiectul - se întemeiază pe amândoi termenii din structura predicatului. Unitatea funcțional-predicativă a structurii și a planului semantic pe care îl dezvoltă este asigurată, în cele mai multe structuri, de intrarea termenilor lexicali componenți într-o anumită relație sintactică (interdependență, dependență, coordonare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu) Predicatul verbal dezvoltat realizează planul semantic, complex, al predicației prin doi termeni verbali (sau cu originea în verb). Actualizarea planului semantic global al enunțului și al funcțiilor fundamentale - predicatul și subiectul - se întemeiază pe amândoi termenii din structura predicatului. Unitatea funcțional-predicativă a structurii și a planului semantic pe care îl dezvoltă este asigurată, în cele mai multe structuri, de intrarea termenilor lexicali componenți într-o anumită relație sintactică (interdependență, dependență, coordonare) pentru dezvoltarea unei componente semantice categoriale (aspectul, modalitatea). Pierderea autonomiei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinată de desfășurarea relației sintactice de coordonare numai în planul expresiei sau, când relația este de dependență sau de interdependență, de pierderea sensului noțional și/sau a autonomiei semantice a primului verb. Spre deosebire, însă, de verbele semiauxiliare, din structura predicatului verbal compus, verbele de aspect și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau, când relația este de dependență sau de interdependență, de pierderea sensului noțional și/sau a autonomiei semantice a primului verb. Spre deosebire, însă, de verbele semiauxiliare, din structura predicatului verbal compus, verbele de aspect și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației este dat mai ales de structurarea lui pe două planuri: La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de pierderea sensului noțional și/sau a autonomiei semantice a primului verb. Spre deosebire, însă, de verbele semiauxiliare, din structura predicatului verbal compus, verbele de aspect și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației este dat mai ales de structurarea lui pe două planuri: La primul nivel, al predicației enunțului considerat global, conținutul funcției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantice a primului verb. Spre deosebire, însă, de verbele semiauxiliare, din structura predicatului verbal compus, verbele de aspect și de modalitate din structura predicatului verbal dezvoltat își păstrează variabilitatea morfologică, datorită înscrierii predicatului doar în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației este dat mai ales de structurarea lui pe două planuri: La primul nivel, al predicației enunțului considerat global, conținutul funcției de predicat este descris de întreaga structură, considerată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în planul enunțului. (Verbele semiauxiliare înscriu predicatul verbal compus în raportul enunțare-enunț.) Caracterul complex al planului semantic al predicației este dat mai ales de structurarea lui pe două planuri: La primul nivel, al predicației enunțului considerat global, conținutul funcției de predicat este descris de întreaga structură, considerată unitar: „Lumea, cum e lumea, s-a apucat să bârfească.” (I.L. Caragiale) La cel de-al doilea nivel, al relației pe care se întemeiază conținutul predicațional, cei doi componenți reprezintă două funcții sintactice, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Caragiale) La cel de-al doilea nivel, al relației pe care se întemeiază conținutul predicațional, cei doi componenți reprezintă două funcții sintactice, de gradul II: s-a apucat - predicat să bârfească - complement (indirect) Verbul s-a apucat din structura sintagmei predicatului dezvoltat introduce sensul aspectual incoativ în planul semantic al predicației, cu originea în verbul a bârfi: s-a apucat să bârfească. Predicatul verbal dezvoltat se realizează în câteva variante, unele - modele sintactice deschise oricărui verb, altele - modele sintactice “închise” sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de gradul II: s-a apucat - predicat să bârfească - complement (indirect) Verbul s-a apucat din structura sintagmei predicatului dezvoltat introduce sensul aspectual incoativ în planul semantic al predicației, cu originea în verbul a bârfi: s-a apucat să bârfească. Predicatul verbal dezvoltat se realizează în câteva variante, unele - modele sintactice deschise oricărui verb, altele - modele sintactice “închise” sau relativ închise: • sintagme formate prin reluarea aceluiași verb într-o relație de coordonare copulativă desfășurată doar în planul expresiei; în planul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se urnească... și are să fie târât.” (I.L. Caragiale) „Le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă.” (M. Eliade) Construcția cu verbul a trebui, dezvoltând sens pasiv cel mai adesea, este o variantă sintactică la sintagme formate din două predicate în relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect, complement semantic al verbului a trebui, care, ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul a trebui, dezvoltând sens pasiv cel mai adesea, este o variantă sintactică la sintagme formate din două predicate în relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect, complement semantic al verbului a trebui, care, ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se urnească.” Predicatul dezvoltat trebuie târât prezintă la al doilea nivel al planului semantic al predicației o situație sintactică analogă: trebuie - predicat târât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect, complement semantic al verbului a trebui, care, ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se urnească.” Predicatul dezvoltat trebuie târât prezintă la al doilea nivel al planului semantic al predicației o situație sintactică analogă: trebuie - predicat târât - subiect / (subiect interior) Unitatea funcțional-predicativă a sintagmei a trebui + participiu determină trecerea verbului a trebui din clasa verbelor impersonale (relative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]