3,420 matches
-
ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să participăm”, atunci, mistica nu poate fi decât în mod vital sacramentală. De aceea, „viața mistică creștină nu se poate deschide decât în ambientul sacramental, care este noul paradis presărat cu râuri de har, în care se naște noul Adam”. Autorul acestui eveniment este însuși Dumnezeu, care, prin harul sacramental, se autocomunică cu toată iubirea ființei umane. Prin aceasta, se concretizează un alt efect al sacramentului reconcilierii și al procesului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Golgotei, dar cu alte mijloace, „drumul” însuși având o altă configurație, din moment ce, în cea mai mare parte a textelor care compun cartea, ipostaziind natura, societatea, sufletul omului etc., nu face altceva decât să se impregneze cu boabe din desăvârșirea Creației, presărate peste tot, pentru ca, după ce se întâlnește cu sine cel necunoscut (m-am întâlnit, în mine, / cu mine, cel necunoscut!), să devină el însuși catedrală sau să aibă în sine un templu, făurit de iubirea divină, iar, ca summum al căii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
semenilor, vulnerabili prin efemerul care-i stăpânește, nu-i permite, astfel, să li se arate în trecerea ei crâncenă. O sursă a acestei neostoite nostalgii este sentimentul dezrădăcinării pe care-l trăiește poetul și ale cărui forme de manifestare sunt presărate în aproape toate poeziile din volum, amintind, de pildă, de versurile lui Octavian Goga (De ce m-ați dus de lângă voi, / De ce m-ați dus de-acasă?...): în curtea de piatră cu salcâmii uscați / și-ntre pereții internatului / cu paturi de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
măiestru de natura aflată într-o perpetuă stare de prefacere. Aici, totul este viu și divers colorat: vegetația foarte bogată în flori, fauna specifică zonei, relieful, îmbrăcămintea oamenilor. De la nivelul oceanului albastru, la nisipul cenușiu-gălbui sau roșu, continuând cu ridicăturile presărate cu case micuțe, într-o arhitectură tradițională, și cu grădinile bogate în tot felul de flori ornamentale, arbuști și arbori producători de fructe, până la urcușurile în serpentină sau de-a dreptul abrupte care duc către cele mai mari altitudini
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
întoarcerea de la izvor. Între timp, lumina din jur s-a împuținat. Răcoarea serii încă nu devenise stăpână. Așa că, gol până la brâu și cu prosopul în mână, am pornit grăbit către prietenul meu cu undă susurată. Izvorul din vale. Calea era presărată cu frunzele încărcate de culorile toamnei... Acestea, ne mai putând duce în spate atâta “bogăție”, își dădeau drumul în gol... Nu știu de ce, atunci mi-am pus tot felul de întrebări: “Cine determină momentul când o frunză se desprinde de pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fructe uscate: stafide, caise, curmale etc. Dimineața, amestecați făina înmuiată cu fructele uscate, și cu apa în care au stat. Adăugați 1-2 linguri de zeamă de lămâie și fructe proaspete rase sau zdrobite (mere, struguri, portocale etc) - cca. 100g. Pe deasupra, presărați o lingură de semințe măcinate: migdale, sâmburi de caisă, alune, nuci. Amestecul se poate îndulci după gust cu miere. Se consumă pe stomacul gol. Se poate clăti gura cu ulei dimineața, când ne trezim. Se ia o lingură de ulei
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
pe la gene curând! Îl liniștește mama pe tată. După cum știți, dragi copii, Moș Ene presară pe genele copiilor un praf fermecat, ca aceștia, vor, nu vor, să adoarmă. - Așa de bine a fost azi noapte! Te rog Moș Ene să presari din nou niște praf de dormit în fața ușii noastre! (se ruga mama în gând). Moș Ene dădu o raită pe Pământ. - Să vedem acum ce este în camera aceasta. Și știți în care cameră a nimerit? Da, da, în camera
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Să vedem acum ce este în camera aceasta. Și știți în care cameră a nimerit? Da, da, în camera lui Ingrid! - Ce îngeraș frumos! Oare a adormit? Am în buzunar un pumn de praf magic. Știi ceva? Am să-l presar aici, în fața pragului să ajungă și în camera părinților acestui mic îngeraș. - Noi, spiridușii somnului nu dormim niciodată și totuși nu suntem obosiți. Ce interesanți sunteți voi, oamenii! Dar, de aceea voi rămâne încă un pic aici, la Ingrid, aș
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Și ce să facem în gară? întrebă ea. ― Nu știu... Hai! am repetat pe un ton care nu admitea replică. Am împins-o înaintea mea și abia atunci am descoperit că pe toată lungimea pădurii, cu fața spre deșert, erau presărate, ca un șir de santinele ironice, paiațe de paie cu pălării de postav putrezit... 28. Am revenit în gară, am băut apă, și parcă nu ne mai săturam bând apă, pe urmă ne-am trântit fiecare pe o bancă, fără
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
fără cusur, ca să curățe altarul, cum l-au curățit cu vițelul. 23. După ce vei isprăvi de făcut ispășirea, să aduci un vițel fără cusur și un berbece din turmă fără cusur. 24. Să-i aduci înaintea Domnului; preoții să-i presare cu sare, și să-i aducă Domnului ca ardere de tot. 25. Timp de șapte zile, să jertfești în fiecare zi un țap ca jertfă de ispășire; să jertfească și un vițel și un berbece din turmă, amîndoi fără cusur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Nu înainte, însă, de a aproviziona de la general store cu cantități apreciabile sucuri. Vom avea nevoie, cu siguranță, de ele. Fiecare prire în deșert îți stimulează setea. Bei, dintr-un reflex apărare. Locurile au nume pitorești. O porțiune de deșert presărată cu arbuști piperniciți se cheamă "cîmpul de porumb al diavolului". Alta, fără nici un fir de vegetație, dar încrețită, semănând cu un ogor arat, a fost botezată "terenul de golf al diavolului". Frecvența cu care revine cuvântul "diavol" impune compararea acestui
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aflat cu această ocazie că articolele mai delicate sunt citite de întreg staff-ul ziarului. Cam bizară mostră de libertate a presei și a opiniei! Am scris un articol, "Statuile din Est", în care am arătat că Estul european e presărat cu socluri goale, pe care nu se știe ce statui vor fi puse în locul celor dărâmate. După vreo trei zile, a apărut, tradus (și tradus bine) de G. B. M-a sunat Nicolae Lungociu, pe numele american "Nick Lungociu", insistând
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
un vis. Încep s-adun maci, gălbenele și bujori Să se preschimbe toate-n culori. Le strâng petalele în mâini Până picură ulei și carmin. Zdrobesc cărbune și lapis în mojare Să pot ridica umbre și zări în depărtare, Să presar pe cerul de noapte Toată pirita stelelor furate. Cu palmele de pigmenți pline, Sărut roșul gurii pe hârtie. Încep să-mi împletesc o coadă Și-o înmoi în tuș și pastă albă. Singure liniile vor să se deseneze Dar se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
aibă o gură pentru intrarea capului, și gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură țesută, ca gura unei platoșe, ca să nu se rupă. 33. Pe margine, de jur împrejurul tiviturii, să pui niște rodii de culoare albastră, purpurie și cărămizie, presărate cu clopoței de aur: 34. un clopoțel de aur și o rodie, un clopoțel de aur și o rodie, pe toată marginea mantiei de jur împrejur. 35. Aaron se va îmbrăca cu ea ca să facă slujba cînd va intra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
jocurile. Moise s-a aprins de mînie, a aruncat tablele din mînă, și le-a sfărîmat de piciorul muntelui. 20. A luat vițelul, pe care-l făcuseră ei, și l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenușă, a presărat cenușa pe fața apei, și a dat-o copiilor lui Israel s-o bea. 21. Moise a zis lui Aaron: Ce ți-a făcut poporul acesta, de ai adus asupra lui un păcat atît de mare?" 22. Aaron a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de stele. În fiecare zi se dădea pe un tobogan de curcubeu, sărea și făcea tumbe pe norii pufoși. De dimineață până seara se juca plin de veselie. Când venea noaptea, lua câte un pumn de vise frumoase și le presăra pe pământ, mai ales copiilor cuminți. Îngerașul nu se odihnea niciodată. Îi plăcea prea mult cum adormeau copilașii de sub cerul înstelat. Într-o seară, se uita spre Pământ și i se părea că sunt și acolo tot atâtea stele ca
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
că au căzut din cer atunci când el împrăștia visele. Dintr-o dată se gândi: oare cum este să visezi? Oare cum este să te trezești dimineața și să vezi că visul se împlinește? Mai luă un pumn de vise și îl presără peste copilașii care dormeau. Îi privea curios. Îi privea cu drag. Dintre toți copilașii, unul zâmbea deseori prin somn. Era Fabian, băiețelul cu cel mai frumos zâmbet. Știa despre el că e bolnăvior... și totusi, ce frumos zâmbea prin somn
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
El vine în visul meu. Mama și tatăl lui Andrei s-au privind surâzând și din priviri tremurânde Îi mulțumeau Lui Dumnezeu pentru acest copil ca un înger. Mâinile Era o sâmbătă de toamnă caldă, cu mult aur și aramă presărate pe frunze. Pe ici-colo, flăcări reci străluceau printre ramuri. Merele au fost culese de dimineață, iar acum își așteptau drumul către beciul casei. Câteva dintre ele au ajuns la bucătărie. Estera sau Steluța, cum o alintau toți, își privea mama
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Coloșenco și V. Fetescu, aceasta e a treia apreciere favorabilă. Cred că va face față pretențiilor posibililor cititori și aștept în liniște ziua lansării. Pe la ora 22 ies în curte la masa de sub bolta de viță de vie, aprind lumina, presar petale de trandafiri de la prima treaptă până la intrarea în casă, deschid poarta și aproape imediat apare Mariana cu o mașină de la București. Pe cât pot îmi stăpânesc emoțiile... A trecut un an bun de la despărțire, dar în acest timp am continuat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
departe. Cu privirea înrourată, strivesc o lacrimă discret... să nu mă vadă Neta... Așa e despărțirea de cei prea dragi - sper ca în august viitor s-o reprimesc cu și mai multe petale de trandafiri pe care să i le presar în cale, iar ea să calce ca o regină a sufletului meu - cu bucuria în suflet că stâlpul casei - adică eu, mai sunt în măsură s-o primesc așa cum se cuvine și așa cum merită cu adevărat!... Oare cum mă voi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pauze de somn. Ieri dimineață am trimis pe fina Doina de mi-a adus flori proaspete din piață. Câte un frumos buchet pentru fiecare musafiră. Cum în grădină mai aveam încă trandafiri înfloriți, am adunat petalele lor și le-am presărat în calea musafirelor, de la prima treaptă până în pragul casei, așa cum făcusem la începutul lui august la venirea Marianei. Cum aveam destule crizanteme, am adăugat și crizanteme albe, mov și aurii. Dacă d-na Pândaru a văzut în persoana mea de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
unul dintre peștișori, de o sârmă, sârma ți-o atârni de raniță, ca să ai mâinile libere, pentru ca,în timp ce te tot duci, pe marginea pădurii, târând peștișorul șperluit, pe marginea acesteia, cu mâinile, tai, din ceilalți, bucăți, pe care le tot presari, pe unde treci. După ce ai terminat de împărțit peștișorii pe cărare, te întorci de unde ai plecat, și, pe la jumătatea drumului, te oprești.îți cauți un loc potrivit, mai ferit, ca să nu te vadă vulpile, când vor veni; te așezi pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu are cum. Pentru că, totul, e doar în închipuire. Ca și viața noastră,în general, după ce s-a topit, și a curs, în istoria lumii, tot ce a avut, diamantin,în ea. PUNCT. ȘI DE LA CAPĂT! Logofeții era numele satului presărat pe câmpia dintre două râuri de prin partea de Nord a României. Oamenii o duceau,în general, greu. Familia lui Mitrea Logofete o ducea,însă, și mai greu decât restul comunității. O ducă, totuși, printre celelalte familii, strecurându se prin
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
zona Mării Caraibilor. A stat cîteva ceasuri, amestecînd Întîmplări de la clubul de golf cu altele cu insecte și scorpioni petrecute la Cairo sau la Guanajuato, fiindcă fusese multe călătorii doamna ambasador. Susan o asculta fără să urmărească acea sporovăială nesfîrșită presărată din cînd În cînd cu vorbe franțuzești, de altfel, după cît se pare, nu Întotdeauna folosite la momentul potrivit. Susan aștepta să-i plece musafira ca să caute În dicționar, avea de verificat cel puțin trei cuvinte care Îi sunaseră ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
te odihnești puțin? Să-ți dau jos găleata?“ Și el, care nu dorea altceva decît să se odihnească, ba chiar să renunțe, spuse În mod cu totul inexplicabil că nu și cei de jos izbucniră Într-un hohot de rîsete presărat cu cîteva Înjurături admirative, ba chiar cu aplauze, pe care ei nu le auziră din pricina zgomotului de la betonieră. „Adu-l Înapoi! striga meșterul. Să nu pice tocmai acum inginerul!“ Dar Albinețu spuse: „Haide, Julio“ și Julius era surd la orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]