4,340 matches
-
în unsprezece țări și a scăzut în cinci țări. Cele mai evidente creșteri s-au înregistrat în Franța și Monaco (8-9 puncte procentuale) în timp ce scăderea cea mai mare s-a înregistrat în Federația Rusă (Moscova, 11 puncte procentuale). În România, prevalența consumului de canabis cel puțin o dată în viață indică o creștere a acestui tip de consum, atingând în 2011 valoarea de 7% (față de 17% - media europeană). Aceste date indică existența unei populații mari expuse riscului și subliniază nevoia unei mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
După canabis, ecstasy - împreună cu amfetaminele - se plasează pe locul al doilea în clasamentul celor mai frecvent experimentate droguri ilicite. În medie, 3% dintre repondenții studiului ESPAD au folosit ecstasy cel puțin o dată. În rândul țărilor ESPAD din Europa întâlnim o prevalență de peste 4%, dar cea mai mare prevalență a consumului de ecstasy în rândul elevilor este în StateleUnite, unde 7% au declarat că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe locul al doilea în clasamentul celor mai frecvent experimentate droguri ilicite. În medie, 3% dintre repondenții studiului ESPAD au folosit ecstasy cel puțin o dată. În rândul țărilor ESPAD din Europa întâlnim o prevalență de peste 4%, dar cea mai mare prevalență a consumului de ecstasy în rândul elevilor este în StateleUnite, unde 7% au declarat că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2% față de 3% media europeană). 3. Heroina și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
EMCDDA, 2014). Acest lucru înseamnă că, în timp ce se dezbate noua legislație a UE în domeniu, sistemul de avertizare rapidă este supus unei presiuni tot mai mari ca urmare a volumului și varietății de substanțe care apar pe piață. Figura 15: Prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții, comparație România - media europeană, pe tipuri de droguri Sursa: ANA, 2013 Situația din țările nordice se adaugă motivelor de îngrijorare legate de răspândirea consumului de metamfetamină în afara Republicii Cehe. În această țară, problemele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Țările de Jos, fiecare raportând peste 30, și de Republica Cehă, Irlanda și Finlanda, cu peste 20. Cercetările privind răspunsurile la situația drogurilor reprezintă mai mult de o treime din studiile recente, în timp ce o altă treime s-a concentrat asupra prevalenței, incidenței și tiparelor consumului de droguri, iar o cincime asupra consecințelor consumului de droguri. Printre domeniile care se pare că au atras considerabil mai puțină atenție în cercetare s-au numărat: elementele determinante, factorii de risc și protecție, mecanismele și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
European în decembrie 2008 (JO C 326, 20.12.2008, p. 7). Acest plan de acțiune, al cincilea din 1990, este al doilea elaborat în cadrul actualei strategii a UE in domeniul drogurilor (2005-2012). Obiectivul său este de a reduce semnificativ prevalența consumului de droguri în rândul populației și de a reduce daunele sociale și de sănătate cauzate de consumul și de comerțul cu droguri ilegale. Noul plan de acțiune al UE identifică cinci priorități-cheie care reflectă direcțiile de acțiune ale acestuia
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în foaia individuală de urgență pentru consumul de droguri, în foaia individuală de admitere la tratament pentru consumul de droguri, în fișa privind cazurile înregistrate de HVC și HVB în rândul consumatorilor de droguri injectabile și în fișa standard de prevalența infecțiilor cu HIV, HVB și HVC în rândul consumatorilor de droguri injectabile; * Ordinul ministrului justiției nr. 1216/C/2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și al comunității în prevenirea consumului de droguri 5.1. Consumul de droguri în rândul tinerilor. Cercetare privind consumul de substanțe în rândul tinerilor din Municipiul Iași Scopul cercetării a fost acela de a identifica, pe lângă aspectele ce țin de prevalența și incidența consumului de droguri în rândul tinerilor, stabilirea nivelului de notorietate și a gradului de satisfacție cu privire la activitatea instituțiilor în domeniu, factorii determinanți ai consumului și modalități de optimizare a strategiilor de intervenție pentru prevenirea debutului și/sau întreruperea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
rândul tinerilor, stabilirea nivelului de notorietate și a gradului de satisfacție cu privire la activitatea instituțiilor în domeniu, factorii determinanți ai consumului și modalități de optimizare a strategiilor de intervenție pentru prevenirea debutului și/sau întreruperea consumului de substanțe. Obiective specifice: * determinarea prevalenței consumului de droguri în rândul populației școlare din Iași; * cunoașterea caracteristicilor socio-demografice ale consumatorilor de droguri din rândul populației școlare din Iași; * identificarea atitudinilor, cunoștințelor în ceea ce privește consumul de droguri, în rândul populației școlare; * identificarea unor modele de consum în rândul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de droguri și există o accesibilitate mai mare a drogurilor, atunci crește șansa ca adolescentul să devină consumator; * consumul de droguri apare mai frecvent la tinerii cu probleme psiho-sociale (probleme familiale, părinți cu atitudini tolerante sau care consumă alcool, tutun); * prevalența consumului de droguri ilicite este mai ridicată în rândul celor care au consumat/consumă tutun și/sau alcool, decât în rândul celor care nu au consumat/nu consumă. Pentru realizarea cercetării, într-o primă etapă, metodologia folosită a fost cantitativă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
alcool, tutun, weed, droguri), din liceele municipiului. Fără să întrunească criteriile pentru reprezentativitate, datele culese au oferit o imagine de ansamblu asupra fenomenului. În analiza datelor, pentru fiecare dintre: drogurile legale (alcool, tutun, weed) și drogurile ilegale s-au urmarit: prevalența de-a lungul vieții, frecvența consumului, vârsta de debut, locații de consum, asocierea cu caracteristicile socio- demografice (sex și vârstă, nivel de școlarizare, mediul de rezidență și situația familială), influența factorilor de risc și de protecție (accesibilitatea și disponibilitatea drogului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Consumi droguri?", a putut fi realizat și un profil al consumatorului de droguri, liceean, în baza analizării datelor obținute. Cercetarea are la bază și o cercetare anterioară relizată în perioada aprilie-iunie 2009 " Consumul de droguri în rândul studenților din Iași. Prevalență, atitudini și cunoștințe" care a vizat analiza consumului de drog în rândul studenților și a fost realizată de Biroul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog al Centrului Diecezan Caritas Iași în parteneriat cu S.C. Program Evaluation S.R.L. și Universitatea "Al.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
17 ani, grup școlar)". Figura 25: Consumul declarat de substanțe(perspectiva elevilor) Referitor la frecvența consumului, tutunul este cel mai uzual fiind folosit zilnic sau aproape zilnic, iar alcoolul și drogurile sunt folosite ocazional, în special la petreceri. Figura 26: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor Liceenii care au încercat vreodată un drog reprezintă 26,3% din totatul eșantionului; 70,3% au declarat că nu au încercat vreodată un drog și 3,4% nu au oferit un răspuns în acest
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ajută să depășesc mai bine situațiile dificile", fiind urmată cu 41,1% dezacord total de afirmația "drogurile mă ajută să-mi fac mai ușor prieteni" și cu 32,6% de afirmația "drogurile ușoare nu afectează starea de sănătate". 5.3. Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași Figura 49: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Iași În proporție de 15,5% liceeni participanți la studiu au declarat că sunt consumatori de droguri. În ceea ce privește frecvența de consum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dezacord total de afirmația "drogurile mă ajută să-mi fac mai ușor prieteni" și cu 32,6% de afirmația "drogurile ușoare nu afectează starea de sănătate". 5.3. Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași Figura 49: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Iași În proporție de 15,5% liceeni participanți la studiu au declarat că sunt consumatori de droguri. În ceea ce privește frecvența de consum al stupefiantelor aceștia au menționat: ocazional (75,2%), săptămânal (15,0%) și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5,4% și, în plus, dacă se restrânge în continuare eșantionul, procentul adolescenților cu vârsta de 14 ani și peste din mediul urban care au consumat vreodată droguri este de 7
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că răspunsurile se modifcă. Astfel trecerea de la nivelul de intenție la cel de acțiune presupune scăderea numărului celor care răspund pozitiv și a celor indeciși și crește numărul celor care răspund negativ. Figura 54: Comparație între intenția de consum și prevalența pe parcursul vieții Numărul persoanelor cărora li s-au oferit droguri în vederea consumului este mai mare decât numărul persoanelor cărora li s-au oferit droguri spre cumpărare. Putem observa disponibilitatea substanțelor în special în rândul elevilor (38% au avut posibilitatea să
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lunar între 100-500 RON, 28,3% sub 100 RON, 12,4% între 500-1000 RON, 4,4% peste 1000 RON aceștia fiind banii care acoperă toate cheltuielile: transport, hrană, îmbrăcăminte, rechizite etc. Consum și tipuri de droguri consumate În studiul nostru, prevalența pe parcursul vieții privind consumul de droguri ilicite la elevii de liceu și studenți este de 26, 3% în rândul elevilor și 13,3% în rândul studenților. Cei mai predispuși la acest consum sunt elevii, persoanele de gen masculin. Raportând rezultatele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai mici heroină, LSD, sedative, amfetamine și aurolac. Acestea fiind drogurile cele mai cunoscute și totodată cele mai consumate în rândul tinerilor. Cel mai cunoscut și utilizat drog ilicit de către respondenți este marijuana, acesta fiind un drog din categoria canabisului. Prevalența acestui drog în comparație cu celelalte este chiar de cinci ori mai mare. O posibilă cauză pentru acest fapt este percepția distorsionată a tinerilor că drogul este mai puțin dăunător pentru sănătate în comparație cu celelalte stupefiante. Marijuana este consumată cel mai frecvent în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Model adaptat după ciclul dezvoltării abilităților de viață / 126 Figura 13: Model de intervenție la nivelul școlii / 128 Figura 14: Evoluția consumului de droguri de-a lungul vieții, pe tipuri de droguri, % (ESPAD 1999, 2003, 2007, 2011) / 133 Figura 15: Prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții, comparație România - media europeană, pe tipuri de droguri / 139 Figura 16: Structura pe clase a eșantionului / 163 Figura 17: Semnificația atribuită drogurilor (perspectiva elevilor) / 164 Figura 18: Surse de informare referitoare la droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
170 Figura 22: Consumul în grupul de colegi / 171 Figura 23: Consumul în grupul de prieteni / 171 Figura 24: Perspectiva profesorilor asupra consumului de droguri, în rândul elevilor / 172 Figura 25: Consumul declarat de substanțe(perspectiva elevilor) / 174 Figura 26: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor / 174 Figura 27: Principalele tipuri de droguri oferite spre consum / 175 Figura 28: Principalele droguri consumate în grupul de colegi / 175 Figura 29: Principalele tipuri de droguri consumate în grupul de prieteni / 176 Figura
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Măsuri de intervenție în scopul combaterii/diminuării consumului de droguri (perspectiva elevilor) / 191 Figura 46: Opinia referitoare la legalizarea drogurilor ușoare / 192 Figura 47: Optimizarea intervenției din perspectiva profesorilor / 194 Figura 48: Percepția asupra consumului (perspectiva elevilor) / 195 Figura 49: Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Iași / 196 Figura 50: Modalități de petrecere a timpului liber - corelație cu mediul de consum / 197 Figura 51: Profilul elevului consumator de droguri / 198 Figura 52: Frecvența consumului / 199 Figura 53: Percepția cu privire la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de petrecere a timpului liber - corelație cu mediul de consum / 197 Figura 51: Profilul elevului consumator de droguri / 198 Figura 52: Frecvența consumului / 199 Figura 53: Percepția cu privire la consumul de droguri / 200 Figura 54: Comparație între intenția de consum și prevalența pe parcursul vieții / 203 Figura 55: Oferta de consum/oferta de cumpărare / 203 Figura 56: Mediul de consum în funcție de statutul educațional / 205 Figura 57: Determinanți ai debutului în consum din perspectiva elevilor, studenților și a profesorilor / 205 Figura 58: Consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
65, 68, 120, 124 Parsons, T., 57, 61 Pearson, K., 90 Peele, S., 65, 70 Peirats, E.B., 80 Perez, C., 33 Petraitis, J., 65, 80 Pinatel, J., 95 Pletea, C., 18 Porot, A., 17 Porot, M., 17 Posner, M., 127 prevalența, 35, 36, 37, 39, 48, 135, 136, 139, 146, 157, 161, 163, 174, 196, 203, 204 prevenție, 51, 78, 111, 112, 115, 142, 166, 170, 186, 187, 189, 190, 210 Prodan, E., 13 R Rădulescu, S., 17, 38, 39, 40
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
tractului de ejecție al VS. Caracteristica ei principală este dată de prezența unui ventricul hiperactiv, cu funcție sistolică foarte bună, dar cu relaxare anormală, ceea ce duce în timp la creșterea presiunii telediastolice în VS și respectiv la nivelul circulației pulmonare. Prevalența în populația adultă, așa cum se întâlnește în literatura de specialitate, este de 1 : 500 - în populația generală [3], iar incidența în rândul copiilor este de 0,42 : 100 000 - în Statele Unite ale Americii [4]. Boala este în multe rânduri familială
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]