3,419 matches
-
examinarea cauzei [.. .] “ Reclamantul a mai precizat că instanța supranațională de la Strasbourg a apreciat și că „se poate susține lipsa accesului efectiv la justiție atunci când modalitățile și căile de atac a unei decizii administrative sunt lipsite de claritate și previzibilitate“ (CEDO, Hotărârea de Geouffre de la Pradelle din 16 decembrie 1992, § 54). Totodată a evidențiat faptul că hotărârile Curții sunt în sensul că „dreptul de acces la justiție trebuie să fie un drept efectiv, și nu unul iluzoriu (Bellet c.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
cu propunerea de neacordare a atestatului de abilitare și emiterea Deciziei CNATDCU din 16.12.2020 (atacate în mod separat). În susținerea acțiunii, reclamantul, pe de o parte, a expus argumentele care demonstrează, în opinia sa, caracterul pur discreționar și lipsa de previzibilitate a normelor menționate din ordinele atacate, iar, pe de altă parte, a prezentat două fișe de verificare cu privire la doi candidați care au susținut examenul de abilitare și cărora li s-au emis atestatele de abilitare, unul dintre ei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
la abilitare nu ar fi obținut atestatul (fișa lui de verificare este disponibilă pe site-ul Facultății de Drept din cadrul Universității din București, la adresa http://drept.unibuc.ro/dvn doc/oferta-educaționala/școală - doctorala/2019%20FIS A%20 ANEXA%206%20IQN%20GALE A.pdf. Curtea, luând în considerare că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi, a dispus, date fiind calitatea specială și înalta calificare ale destinatarilor ordinelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
sub aspect clarității și preciziei, astfel că se înlătură toate susținerile reclamantului sub acest aspect. În adoptarea soluției, Curtea are în vedere că, în jurisprudență, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională au invocat standardele de claritate și previzibilitate impuse de legislația națională și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța asigurării respectării cerinței de previzibilitate a legii, instituind în acest sens și o serie de repere pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
Casație și Justiție și Curtea Constituțională au invocat standardele de claritate și previzibilitate impuse de legislația națională și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța asigurării respectării cerinței de previzibilitate a legii, instituind în acest sens și o serie de repere pe care legiuitorul național trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigențe. Astfel, în unele cauze, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că „nu poate fi
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
1994, Foto-Frost c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987), principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă; de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. În studiul noțiunii de previzibilitate a fost avută în vedere și întinderea acesteia. Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Sub un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă; de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. În studiul noțiunii de previzibilitate a fost avută în vedere și întinderea acesteia. Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Sub un al treilea aspect, referitor la cererea de suspendare a executării actelor atacate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
de drept, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, pentru a oferi securitate juridică destinatarilor săi. Dispozițiile art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 nu întrunesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, nu conțin referiri exprese, clare și concise privind procedura de retragere a titlului de doctor în ceea ce privește nerespectarea standardelor de calitate și de etică profesională la momentul obținerii titlului de doctor și aduc o gravă atingere stabilității raporturilor
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
și al lipsei de claritate este de natură să determine aplicarea discreționară a unui text de lege. ... 14. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în strânsă legătură cu principiul general al legalității, a statuat cu privire la importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv din punctul de vedere al stabilității acesteia. În acest sens este relevantă și Decizia Curții Constituționale nr. 448 din 29 octombrie 2013. ... 15. În concluzie, arată autorul, prevederile legale criticate nu respectă art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. Motivele de neconstituționalitate formulate cu acel prilej sunt similare celor din prezenta cauză, respectiv lipsa de rigoare și previzibilitate a textului supus controlului, care aduce atingere principiului securității juridice, precum și încălcarea principiului revocabilității actelor administrative, cu referire la cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
penal a extins sensul de domiciliu de la locuință la anexe, însă nu mai departe; intenția legiuitorului de a particulariza aceste spații și numai aceste spații este clară, iar orice extensie ar duce la o lipsă de claritate și de previzibilitate a normei penale. A mai apreciat că această intenție a legiuitorului de a particulariza rezultă și din aceea că nu a inclus la violarea vieții private și spațiul împrejmuit, similar violării de domiciliu. ... 61. A detaliat că termenii din art.
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
penale, s-a considerat că norma de incriminare ar fi extinsă dincolo de accepțiunile posibile ale noțiunilor utilizate în preceptul normei, rezultând o analogie în defavoarea inculpatului. În plus, s-ar încălca principiul legalității incriminării, inclusiv sub aspectul necesității respectării previzibilității legii penale. ... 66. Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași a considerat că sesizarea este admisibilă, fiindcă reprezintă o veritabilă chestiune de drept, ce implică o problemă conceptuală a interpretării uniforme sau eterogene a termenilor, care influențează
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
nicidecum prin procedeul forțat de a interpreta cu altă sferă de cuprindere exact aceiași termeni utilizați în structura unei alte norme de interpretare. Acest deziderat este impus de un minim logic și echitabil de coerență normativă și interpretativă, care garantează previzibilitatea și predictibilitatea sferei de aplicare a unei norme de incriminare, în efectiva respectare a principiului legalității incriminării. ... 69. Facultatea de Drept - Universitatea din București a considerat că noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violare a vieții
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
în lipsa unei prevederi clare a legii penale. ... 71. Noțiunea de încăpere nu poate dobândi un sens autonom, fiindcă infracțiunile sunt plasate în același capitol al Codului penal, deci se impune o interpretare unitară, altfel, ar fi total lipsit de previzibilitate și s-ar introduce pe cale de interpretare o distincție neprevăzută de lege în defavoarea inculpatului. ... 72. În consecință, respectarea principiului legalității incriminării impune respectarea coerenței semantice a termenilor utilizați în definirea infracțiunii. ... ... VII. Dispoziții legale incidente Codul penal Titlul
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
a putea asigura persoanei un grad minim de intimitate, omite faptul că acest sens nu este consacrat nici de legiuitor, dar nici în înțelesul obișnuit al termenului. ... 102. Prin urmare, este evident că o asemenea interpretare este total lipsită de previzibilitate, deci ar fi contrară principiului legalității incriminării. ... 103. Incriminarea acțiunilor prevăzute în art. 226 alin. (1) din Codul penal comise în spații private din afara locuinței, încăperii sau dependinței, subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale, reprezintă opțiunea exclusivă
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
rezonabile a intervalului de timp în care poate fi tras la răspundere penală. Susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, ce consacră principiul legalității, în componenta sa fundamentală ținând de calitatea legii sub aspectul previzibilități raportat la art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 6. Judecătoria Sectorului 2 București face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, apreciind că aceasta are aplicabilitate și în ceea ce privește dispozițiile art. 155 alin. (3
DECIZIA nr. 70 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284730]
-
cu alte norme imperative aferente procedurilor de insolvență și nu numai, creând o procedură paralelă, aspect care conduce la afectarea principiilor și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți prevăzute de Constituție, spre exemplu, principiul legalității - în componenta privind calitatea legii (previzibilitate, claritate, securitatea raporturilor juridice), principiul egalității în drepturi - atât în ceea ce privește debitorii, cât și creditorii, mai ales în raport cu creditorul bugetar, accesul liber la justiție, libertatea economică, dreptul de proprietate privată, protecția concurenței loiale, neretroactivitatea legii civile
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
din Legea fundamentală, (ii) a restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți fundamentale - art. 53 din Constituție, (iii) precum și din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind principiul securității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității legii, a cărui nerespectare este de natură să afecteze drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale și, implicit, să conducă la încălcarea prevederilor Legii fundamentale. ... 87. Față de această împrejurare, având în vedere considerentele mai sus expuse, prin care nu s-a
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă consecințele care pot apărea. În acest sens, în Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că previzibilitatea nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute. Certitudinea, chiar dacă este de dorit, este dublată uneori de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, și în Hotărârea din 25 noiembrie 1996
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Autoarea excepției invocă bogata jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește previzibilitatea legii, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Cauza Centro Europa 7 S.R.L, et Di Stefano împotriva Italiei (7 iunie 2012, paragraful 142), în care s-a arătat că nivelul de precizie al legislației interne, care nu poate să prevadă
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
justițiabilului (Centro Europa, paragraful 143; Baskaya și Okcuoglu împotriva Turciei, 8 iulie 1999, paragraful 36). ... 16. Se susține, astfel, că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, fiind lipsite de previzibilitate și claritate, permit stabilirea în mod arbitrar și abuziv, de către unitatea reparatoare, a unui preț pe oră, pentru manopera efectuată, mult peste prețurile de referință din piața specifică. Astfel cum sunt redactate, fără a exista obligația legală de raportare
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Astfel, referitor la criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, norma având o redactare fluentă, inteligibilă, fără dificultăți sintactice ori pasaje echivoce, fiind exprimată într-un limbaj și stil juridic specific normativ, permițând, în același timp, oricărei persoane să își adapteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
veritabile critici de neconstituționalitate din perspectiva caracterului clar și previzibil al legii. Astfel, referitor la criticile formulate prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, instanța apreciază că textul de lege criticat îndeplinește cerințele de accesibilitate, claritate, precizie și previzibilitate, permițând oricărei persoane să își adapteze conduita și să fie capabilă să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele ce pot să apară dintr-un act determinat. În ceea ce privește criticile formulate prin raportare la art. 44 din Constituție, instanța
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
nr. 1.821D/2020, nr. 2.196D/2020, nr. 2.331D/2020, nr. 2.332D/2020, nr. 2.333D/2020, nr. 2.334D/2020 și nr. 2.335D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, instanța de judecată apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt lipsite de claritate și previzibilitate, iar argumentele invocate de autoarea excepției țin de oportunitatea reglementării, nu de calitatea legii. Mai mult, învederează că aceasta nu deține un bun în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel încât art. 44 din Constituție
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]
-
să opteze pentru una „sau“ alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației. Curtea apreciază însă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare specializate și prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare își
DECIZIA nr. 102 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284591]