7,932 matches
-
preferințele indivizilor autonomi care iau decizii și care sunt implicați în situația respectivă de acțiune colectivă. Mulți dintre teoreticienii care se ocupă de jocurile legate de problema acțiunii colective s-au întrebat dacă rezultatul dezastruos prezis nu depinde cumva de prezumțiile conținute de însăși structura logică a jocului. Dacă da, atunci revizuirea structurii de joc ar putea duce la o concluzie diferită și probabil mai satisfăcătoare. Cea mai renumită dintre astfel de încercări se ocupă de „super-jocuri”. Un super-joc este un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
celalalt jucător nu cooperează (z, y), în runda următoare se impune o pedeapsă potențiala prin necooperare. Dar de îndată ce celălalt jucător își acceptă pedeapsa, cooperând în ciuda faptului că este conștient de necooperarea ta (y, z), îl ierți și te întorci la prezumția de cooperare mutuală. În caracterizarea lui Axelrod, tit-for-tat este plăcut, iertător, agresiv doar ca răspuns la provocare și clar. În general, jocurile care au aceste trăsături de bază se pretează la concursuri. Trebuie amintit că tit-for-tat nu constituie nici o soluție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cazul modelării, nu putem face presupunerea că studenții vor fi gata imediat, și că nu se vor grăbi să le utilizeze cu rafinament. Scopul este deocamdată acela de a vă familiariza cu aceste convenții. În ceea ce privește testarea, doresc să înțelegeți prezumțiile caracteristice fiecărui tip de testare, avantajele și dezavantajele acestora și care sunt condițiile cele mai propice pentru ca acestea să genereze constatări utile. Pornind de la această bază, puteți să vă continuați instruirea în abordările pe care le găsiți cele mai utile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cantitata probelor acumulate, ci de organizarea acestor probe într-o manieră care să poată convinge un sceptic rezonabil. Un test nu este niciodată perfect. Aproape întotdeauna rămân un număr de observații neexaminate, excepții care nu intră în tiparul general, prezumții de ceteris paribus atunci când toate celelalte nu rămân constante. După cum am susținut în Cursul 2, nici verificarea și nici dovedirea falsității nu se bazează doar pe rețete mecanice; nici una dintre acestea nu poate fi susținută cu convingere apodictică. Cercetătorul trebuie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne pot ajuta să evaluăm importanța relativă a variabilelor independente, în funcție de abaterea standard observată în cadrul eșantionului. IV. Aplicarea corectă a testării cvasi-experimentaletc "IV. Aplicarea corectă a testării cvasi‑experimentale" Scepticul nostru nu a depus încă armele. Există un număr de prezumții implicite în aplicarea analizei cauzale multivariate care nu sunt aproape niciodată pe deplin satisfăcute în lumea reală. Unele scăpări minore au un efect minim asupra rezultatelor. Alte scăpări mai serioase însă pot distorsiona rezultatele sau diminua eficiența estimărilor. Distorsionat înseamnă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot distorsiona rezultatele sau diminua eficiența estimărilor. Distorsionat înseamnă, din punct de vedere tehnic, a avea o tendință centrală calculată inexact prin regresie, prezentând o imagine inexactă a relației dintre X și Y. Vom discuta pe scurt unele dintre aceste prezumții esențiale și vom indica existența unor metodologii mai complexe, menite să compenseze scăpările posibile. O discuție mai detaliată ar trece dincolo de scopul acestor cursuri introductive și trebuie amânată pentru un curs mai avansat în econometrie. Unele dintre aceste asumpții au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și permit, în același timp, efectuarea de inferențe în scopul generalizărilor mai ample sunt clare și rezonabile, și limitează strict ceea ce poate fi proclamat cu încredere științifică. Toate cursurile de „bazele metodologiei” din științele sociale se ocupă în detaliu de prezumțiile de bază și de condițiile care produc distorsiunea, ineficiența și neconcordanța estimărilor. Literatura de specialitate din domeniul științelor sociale se află într-un proces de evoluție continuă, elaborând strategii de testare tot mai sofisticate în scopul facilitării evaluării unor modele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
explicațiile posibile ar fi că În acest domeniu s-a impus, cu sprijinul larg al birocrației de partid, mediocritatea. O mediocritate atât de puternic Înrădăcinată În subconștientul cercetătorilor sau al criticilor colaterali, Încât chiar și studiile originale sunt minimalizate sub prezumția de mediocritate. În acest fel, sociologii pot fi absolviți de orice responsabilitate pentru că nimeni nu ar fi reușit să spargă cenușiul și platitudinea unor cercetări subempirice ori inconsistența studiilor „partinice”. Dar nu și de sentimentul culpabilității pe care putem să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cele exacte (pentru o analiză critică a paradigmei, vezi, de exemplu, Jaeger et al., 2001). Teoria lui Coleman, amplu argumentată și ilustrată cu aplicații În viața socială curentă, În lucrarea de sinteză Foundations of Social Theory (1990), are ca prezumție centrală ideea că, În activitatea lor obișnuită și cu atât mai mult când este vorba despre decizii majore, cum ar fi alegerea unui loc de muncă, a locului de rezidență, actorii nu numai că judecă În termeni de costuri și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996, 107-108). Programele de televiziune ,,sugerează” anumite metode și tehnici violente prin filmele și unele emisiuni pe care le promovează. Aspectele privind modalitatea sau modalitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale autocraților imperiali. Nu întâmplător, viața primelor comunități de creștini și de monahi se centra pe celebrarea euharistică a morții și învierii lui Hristos. În obscuritatea unor neștiute catacombe sau în inima deșertului, sfârșitul istoriei putea fi proclamat fără nici o prezumție. Ziua a opta venea în inimile oamenilor la fiecare Euharistie. O primă sentință din judecata universală a lumii fusese deja pronunțată prin moartea și învierea lui Hristos. Până la a doua venire a Domnului, lumea rămăsese obiectul unui litigiu de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al Trilogiilor, Blaga sublinia modul cum a înțeles el lecția lui Kant și deplângea faptul că ideatorii de sisteme metafizice de după Kant nu au ținut seama de concluziile cercetărilor acestuia privitoare la limitele cunoașterii omenești: „Nu ne mai amăgim cu prezumția de a putea ancora cu gândul în absolut. De seminția metafizicienilor ne separă această luciditate. Căci toți metafizicienii se simt într-un fel moștenitori... ai «revelației divineă - chiar și aceia care în chip declarat și explicit nu mai cred in
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atât de mic în raport cu numărul condamnaților, încât aceștia dorm câte doi sau trei într-un pat. Personalități publice și „vedete” de toate tipurile pretind respectarea dreptului la propria imagine; setea de senzațional este din plin satisfăcută de imaginile indivizilor încătușați (prezumția de nevinovăție rămâne doar un simplu mit) sau ale camerelor de detenție supraaglomerate. Sunt aproape singurele momente în care societatea își amintește de existența unei lumi aparte, creată prin mecanismele care-i reflectă principiile fundamentale. Dimensiunea esențială a acestei lumi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de comportamentul individului în timpul detenției. În acest proces, fapta comisă de către condamnat își pierde treptat funcția de element referențial al evaluărilor făcute de către personal; mai important este modul de raportare al deținutului la exigențele sistemului de reguli impuse de către instituție. Prezumția sistemului este aceea că gradul în care respectă deținutul aceste reguli constituie un element necesar și suficient pe baza căruia se poate estima că acesta va respecta regulile lumii din afara instituției. Are loc așadar un transfer al rezultatului evaluării între
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de către deținutul care aparține acestei categorii a hainelor civile. Așa cum menționam anterior, organizarea executării detenției pe sistemul gradual al celor patru regimuri are ca funcție principală exercitarea de presiuni din partea personalului instituției, astfel încât deținutul să adopte atitudini conforme așteptărilor administrației (prezumția este că așteptările acesteia coincid, cel puțin prin finalitatea lor, cu cele ale societății din afara penitenciarului). Trecerea de la un regim la altul depinde, așadar, de două elemente: comportarea deținutului și perceperea acestui comportament de către administrație ca semnificativă pentru reintegrarea în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
celor două „bazine”. Consider că proporția acestei suprapuneri este un bun indicator al „politizării” elitelor guvernamentale. Dar suprapunerea aceasta nu poate fi măsurată dacă nu se face o analiză cuprinzătoare a elitelor guvernamentale. Mai mult, se lucrează, În general, cu prezumția unui control total al partidului asupra guvernului În regimurile comuniste. După cum au arătat Însă Lane și Ross, aceasta este o perspectivă amăgitoare care ar putea duce la o interpretare denaturată a relației dintre cele două structuri de putere. Luând această
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
implicarea politică este prea mare, iar vocația nu poate fi ușor identificată. Ne aflăm În fața cazului celui mai complex și mai controversat. În această situație, mă voi referi la individ ca la un „tehnocrat incert”. În ambele cazuri, trebuie notată prezumția de „tehnocrație” implicată În conceptele alese pentru a descrie aceste categorii mai complexe. A doua etapă Recunosc că aprecierea bazată numai pe mandatul guvernamental ar putea să fie amăgitoare. În această a doua etapă vor fi luate mai Întâi În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
suma în procente: 4,2% din PIB. Renunțați la etichetări: „Asasinul Vasile Gabor a fost achitat de Tribunal”. Implică elemente de comentariu indirect și înseamnă o încălcare deontologică (de pildă, te substitui Justiției). Până la sentința definitivă, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție. Sesizați contradicțiile logice: „Un tânăr din Sibiu a fost lovit ieri seara de un TIR. Rănitul este în afara oricărui pericol”. Prin urmare, tânărul nu a fost lovit, ci doar acroșat de mașină. Renunțați la formule senzaționaliste, generatoare de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
foarte multe niveluri ale educației. O pedagogie (știință a educației) postmodernă nu poate fi lipsită de câteva caracteristici (cf. Rosile, în Boje et al., pp. 235-238): - deconstrucția înseamnă ruperea, fragmentarea unui text, a unei opere, pentru a revela contradicțiile și prezumțiile sale. În viziunea postmodernă, totul poate fi considerat text - natura, lumea însăși -, iar posibilitatea accesului dincolo de text este negată; - autoreflexivitatea subliniază nevoia unui demers metateoretic al științelor educației; fiecare element sau subiect al pedagogiei poate fi reinterpretat, reevaluat din perspectiva
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
este de a crea condiții pentru manifestarea liberă a fiecărui individ, dar și de a furniza bunuri publice. 2.1. Ce Înțelegem prin bunuri publice și politici publice? tc "2.1. Ce Înțelegem prin bunuri publice și politici publice? " O prezumție de bază a liberalismului clasic afirmă că, dacă Într-o societate funcționează legile pieței, atunci bunurile vor fi produse și distribuite În mod eficient. Această afirmație este adeseori adevărată. Dar există situații În care piața nu reușește să aloce eficient
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de existență fizică a unor amenințări, iar cealaltă, subiectivă, referitoare la atitudinea și percepția majorității cetățenilor. Pornind de la observațiile de mai sus și, sub influența Școlii de la Copenhaga, propunem modelul explicativ al conceptului de securitate, prezentat În figura 2.1. Prezumția de bază de la care pornim este că securitatea are o dimensiune obiectivă (pericolele există În mod real) și una subiectivă (percepția actorilor asupra amenințărilor). Figura 2.2. Politica de securitate națională (adaptare după Zulean, 2003, pp. 118-121) Pentru scopuri euristice
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
unor probleme concrete. Pentru Kissinger, a fost important Însă ca, dincolo de dialogul cu URSS și China, să se asigure că balanța de putere astfel creată este una flexibilă și, În același timp, stabilă, bazându-se pe o serie de convenții, prezumții și interese comune. Cu alte cuvinte, Kissinger reinventa pentru secolul XX doctrina „concertului de puteri”, creată de statele europene În secolul al XIX-lea. Apropierea SUA de Chinaxe "China" s-a realizat În 1972, când, prin Comunicatul de la Shanghai, cele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fundamentale se numără următoarele (Handel, 2001, p. xvii): - războiul servește intereselor politice ale statului (primatul dimensiunii politice)1; - În timp ce războiul nu ar trebui să fie instrumentul principal de atingere a scopurilor statului, el nu este nici instrumentul de ultimă instanță; - prezumția de raționalitate se aplică nu doar statului În momentul formulării și ierarhizării intereselor, ci și În timpul purtării războiului În sensul analizelor cost - beneficiu; - dimensiunea militară coexistă cu alte dimensiuni (politică, diplomatică, economică, socială etc.) și deci folosirea forței (care e
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cruciale. Ele asigură cea mai puternică și sigură ancoră pentru predicții și scenarii. Acest lucru este atât de evident Încât, uneori, nu realizăm că atunci când facem predicții considerăm de la sine Înțeles că aceste variabile sunt constante. Dar, deși este o prezumție rezonabilă, aceasta poate fi greșită (Kahn, 1973, p. 135). Al doilea set de variabile, cele ușor volatile, sunt cele mai studiate. Aceste variabile „tind să se schimbe Încet și proporțional, astfel Încât, dacă cineva cunoaște magnitudinea variabilei și rata schimbării, extrapolarea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]