2,775 matches
-
membrilor rămași ai familiei, în principal prin respingerea moștenirilor împovărate de datorii. Astfel, în 1515 singurii proprietari ai castelului erau două perechi de frați: Niccolò și Totto, pe de o parte, si Battista di Buoninsegna (a nu se confundă cu priorul Battista) și fratele lui, Messer Piero, pe de altă parte 14. Chiar și în ruină, castelul trebuie să fi fost o sursă de mândrie. Vândut în afara familiei în secolul al XVII-lea, în cele din urmă a devenit casa lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
existența. Astăzi, "Castello Sonnino" produce vinuri foarte fine. Ceea ce s-a convenit în al treilea document a fost că Niccolò și Totto, cu acordul suplimentar al lui Battista di Buoninsegna și al fratelui său absent, să închirieze castelul de la Montespertoli priorului Battista și celor doi fii ai săi, Messer Giampiero și Alessandro, fără costuri, cu excepția a doua kilograme de ceară albă care erau furnizate în fiecare an că recunoaștere a contractului de închiriere 15. Deși contractul de închiriere inițial a fost
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a doua kilograme de ceară albă care erau furnizate în fiecare an că recunoaștere a contractului de închiriere 15. Deși contractul de închiriere inițial a fost pentru cinci ani, documente ulterioare ne informează că proprietatea castelului a rămas în mâinile priorului Battista și ale moștenitorilor săi timp de mai multe zeci de ani, până la moartea lui Alessandro, al doilea fiu al preotului, care a lăsat averea copiilor lui Niccolò16. Deținerea unui castel vechi, chiar și distrus, conferea un mare prestigiu social
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prestigiu social. Este puțin probabil ca Niccolò Machiavelli să fi cedat castelul gratis, așa cum s-a întâmplat acum, unui preot și celor doi fii nelegitimi ai acestuia, fără un motiv serios. În mod clar a fost anticipată o favoare din partea priorului Battista. Favoarea devine clară în două documente redactate în ziua următoare, 4 iulie 1515, la Curia Arhiepiscopala 17. În primul dintre ele priorul Battista, ca împuternicit al fiului său, a renunțat la biserică Sant'Andrea din Percussina. În al doilea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fii nelegitimi ai acestuia, fără un motiv serios. În mod clar a fost anticipată o favoare din partea priorului Battista. Favoarea devine clară în două documente redactate în ziua următoare, 4 iulie 1515, la Curia Arhiepiscopala 17. În primul dintre ele priorul Battista, ca împuternicit al fiului său, a renunțat la biserică Sant'Andrea din Percussina. În al doilea document Battista di Buoninsegna, care acționează în numele patronilor Machiavelli, a oferit aceeași biserică varului sau, Totto. Rezultatul celor două zile de negocieri familiale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
notariale, precum scrisorile către nepotul său Vernacci, arată că pentru Machiavelli a fost o perioadă în care încerca să salveze ceea ce putea fi salvat, bazându-se doar pe cei mai apropiați dintre rude și prieteni. Dată fiind situația fraților Machiavelli, priorul Battista s-a arătat dispus să renunțe la prioratul lui din Montespertoli în favoarea lui Totto. Dar este foarte probabil că informația să fi fost și ea trimisă lui Giampiero la Paris. Astfel încât, atunci când Battista a ajuns la reuniunea din 3
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
la 28 decembrie 1502, în urma rebeliunii Valdichiana, salariul sau pe zi era stabilit la doi florini de aur plătibili "din anumite încasări suplimentare în Borgo"; iar în cazul în care aceste "încasări suplimentare" se dovedeau insuficiente, diferența trebuia acoperită de Priorii din Florența. Din moment ce Carducci nu a părăsit Florența până la 12 ianuarie 1503 și a fost plecat doar pentru o perioadă de douăzeci de zile, compensația să totală s-a ridicat la patruzeci de florini 51. Salariul de doi florini per
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
beneficiul de la S. Maria a Fagna; Machiavelli, Lettere, pp. 63-65. Pentru un tur al bisericilor din jurul comunei Montespertoli, unde familia Machiavelli deținea drepturile de patronaj, sunt foarte recunoscător lui Giulio Cesare Bucci. 7 Că Messer Giampiero Machiavelli a fost fiul priorului Battista di Filippo di Piero Machiavelli este stabilit înainte de toate în ASF, NA 1233, fol.322v: "... locaverunt et concesserunt venerando viro domino Baptiste Philippi de Machiavellis priori Sancti Andree de Montespertulo presenti et conducenti etc., pro se et domino Iohanne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
recunoscător lui Giulio Cesare Bucci. 7 Că Messer Giampiero Machiavelli a fost fiul priorului Battista di Filippo di Piero Machiavelli este stabilit înainte de toate în ASF, NA 1233, fol.322v: "... locaverunt et concesserunt venerando viro domino Baptiste Philippi de Machiavellis priori Sancti Andree de Montespertulo presenti et conducenti etc., pro se et domino Iohanne Petro et Alexandro fratribus et filiis Baptiste Philippi de Machiavellis....". A se vedea, de asemenea, ASF, NA 1237, fol. 56V, un compromissum între Giampiero și Alessandro, frați
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Giampiero a fost fiul lui Battista di Buoninsegna (a se vedea notă 2 de mai sus). 8 ASF, NA 1232, fol. 338r, 13 octombrie 1513. 9 Verde, Lo Studio, IV: 3, p. 1246, îl plasează pe Battista di Filippo (viitor prior) în beneficiu în 1493. Pentru transferarea beneficiului lui Giampiero în 1504, vezi Archiva Arhiepiscopala din Florența [în continuare "AAF"], Acte beneficiare [în continuare AB] 9, fols 179v-180r. Vanna Arrighi, "Machiavelli, Totto", în Dizionario biografico degli italiani, 67, 2006, pp. 105-107
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Giampiero în 1504, vezi Archiva Arhiepiscopala din Florența [în continuare "AAF"], Acte beneficiare [în continuare AB] 9, fols 179v-180r. Vanna Arrighi, "Machiavelli, Totto", în Dizionario biografico degli italiani, 67, 2006, pp. 105-107: 106, a făcut o eroare considerând că priorul Battista era încă rector [eclezistic] în 1515. 10 ASF, NA 1233, fol. 322v., desi anterior a fost rector până în 1504 (vezi notă următoare). 11 AAF, Vizite Pastorale (în continuare "VP") 004-1, fol. 69r (26 octombrie 1514): "Omnia [canc.: bene] male
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vedea notă 10 de mai sus), alături de cei cinci fii ai lui Niccolò di Bernardo: "questi furno eredi di Alexandro di Batistă". 17 AAF, AB 11, fols. 105r-106r; și ASF, Diplomatice, Ricci, normali, 4 iulie 1515. 18 Scrisorile de la (viitorul "prior") Battista din 9 noiembrie 1503 și de la Totto din 21 noiembrie 1503 (în Machiavelli, Lettere, pp. 172-173, 180) care privesc o serie de beneficii mari în Toscana au fost uneori considerate (de pildă de Brucker, "Niccolò Machiavelli", p. 86) că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
maxime teneatur, provisum ac deliberatum sit cum presenti consilio, quod scribandur ad eosdem Laurentium et Iulianum litterae comunes, per quas concedatur eis auctoritas eligendi dictum notarium [...]". A se compară, în ASF, MAP 93, 575, scrisoarea din 5 decembrie 1477 de la Priorii și Purtătorii de Stindarde din Pistoia către Lorenzo și Giuliano; și răspunsul lui Lorenzo, așa cum apare în Protocolli, p. 30: "[10 decembrie 1477] A' pistolesi, per la electione di ser Genesio da Să' Miniato allo Officio de' Danni Dați". Scrisoarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. 323. 80 Cât timp a fost Căpitan la Cortona în 1444, Francesco Giovanni a scris în ale sale Ricordi: "Fecevi molti conviti în modo che tra più volte ebbi quasi tutti i cittadini di stima et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de' principali, et molti giovani per servire. E' l proveditore, cioè Giovani Mași, et ser Giuliano Lanfredini, notaio de' danni dați, ebbi moltissime volte în detti conviti"; Francesco Giovanni, Ricordi, în ASF, CS, ser. 2, 16bis, fol
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se va face în mod natural selecțiunea între ele, ieșind viguroase la lumină adevăratele talente și căzând fructele seci. Nu trebuie, deci, să desprețuim à priori orice lucrare iesă dintr-un cap românesc și să o aruncăm necetită în coșul hârtiilor netrebnice, căci se poate întâmpla să aruncăm în gunoaie și mărgăritare. Dar pe lângă public, care este marele factor dătător de viață al acestor odrasle ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui de noapte, neghina concupiscențelor, tulburând astfel liniștea, până atunci dumne zeiască, a munților, a pădurilor și a apelor din acest ținut atât de ferit din calea relelor. Unul, vânător vestit pe vremuri de urși, de mistreți și de că prioare, afară de când mai pica vreun râs sau vreun cocoșde-munte, era orb acum și-mi povestea isprăvile lui stând amândoi În poarta casei sale, de unde, ca un armăsar bătrân căruia i-a mai rămas doar mirositul, pișca, vorba lui Tudor Arghezi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi singurul pentru care mesajul este mai important decât orice - singurul implicat, până la febră și reală (”această” ! ) lehamite, în cearta cu Lumea și cu el însuși Acestea fiind zise, iată-mă ușor deconcertat de ultimul său film, Senatorul melcilor. A priori, este și o performanță, ca să zic așa, managerială : un film făcut într-un timp record (35 de zile !), cu un buget minimal. Un film dens, rotund, mult mai echilibrat decât precedentele două. O fabulă clară pentru toată lumea, care trimite mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Mottek, Celini) - implicate, în dosarele poliției, în afacerile cu combustibil din gară Jimbolia. 5. IMPLICAREA MAFIEI INTERNAȚIONALE Contrabandă de stat de la Jimbolia a avut și o dimensiune mafiota internațională. Doi falși cavaleri de Malta, Angelo Lonardoni și Cainmi Serafino, împreună cu priorul orădean Ionel Bară (membru al "Ordinului Arnaldo Petrucci") - în realitate, membri ai fostei organizații Propagandă Due (P.2), de sub conducerea faimosului Licio Gelli au fost implicați, la rindul lor, în traficul cu petrol și produse petroliere rusești de la Jimbolia către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a propus chiar SRI, să-l ajute ca să spele 300.000 de dolari la Oradea, atît Iliescu, cât și Măgureanu fiind, se pare, la curent cu afacerile lui Gelli. Principalul pion al lui Gelli în relația cu Virgil Măgureanu era priorul Ionel Bară, fost căpitan în armată română, ulterior trecut în rezervă. Un rol important de partea iugoslavă în operațiunea Jimbolia a avut alt membru P.2, dr. Caiumi Serafino, care se prezenta drept cancelar pentru Europa deEst al Ordinulul Cavalerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
luat, fie numele Domnului lăudat și am acceptat și calvarul cu der, die, das! După formalitățile birocratice de rigoare, am plecat să mă cazez la Căminele Grozăvești. Având în vedere seriozitatea, principialitatea și înalta moralitate socialistă, care se presupunea a priori că fac parte integrantă din conduita viitorilor diplomați, am fost cazat, alături de ceilalți "postuniversitari" la etajul I, blocul C, bloc de fete! Și ce fete! Toată floarea cea vestită a Universității. La intrarea în cămin m-am încrucișat cu niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
risc, acela de a nu avea, în final, decât o însemnătate minoră. Filozofia însăși e nefilozofică dacă rămâne la stadiul speculativ, oricât de remarcabil, oricât de profund. Toate speculațiile asupra posibilității și condițiilor cunoașterii, asupra formelor sensibilității și categoriilor a priori, asupra chestiunii dacă ideile sunt înnăscute sau dobândite etc., toate acestea au importanță numai fiindcă din felul cum sunt rezolvate decurg anumite consecințe de conduită practică, adică o morală și o înțelepciune. Finalitatea filozofiei e aceasta ; nu poate fi decât
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ultimă carte, apărută în 1896, poartă titlul Principes de métaphysique et de psychologie). În Germania, școala neokantiană de la Marburg revenise strict la criticismul transcendental, făcând abstracție de sistemele idealiste post-kantiene și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai Berdiaev devin stele călăuzitoare ale preocupărilor filozofice, dramatizându-le și imprimându-le un caracter de urgență. Problematica lor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
necesar să mai explicăm de ce o socotim falacioasă și incompatibilă cu elementara regulă a oricărei judecăți particulare (cum sunt cele ce decid asupra valorii și categoriei unui obiect), anume de a nu se pronunța decât a posteriori și nicidecum a priori. Ceea ce îl absolvă pe I. Negoițescu este în primul rând faptul de a fi denumit cele două categorii ; în critică, așa cum spuneam, denumirea e un act creator (de fapt aceste denumiri opuse existau încă din secolul XVIII, dar în geologie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ale filozofiei, atitudinea sa lucidă îl fac să nu cedeze nici o clipă glasurilor de sirenă ale speculativității și nici sintagmelor clișeizate cu care filozofia clasică operează abstract, adică automat, întocmai cum matematica operează cu funcții fără reprezentare : „judecăți sintetice a priori”, „lucru în sine”, „idee” etc. Dar mai cu seamă nu cedează prejudecății filozofice prin care nici un sistem de gândire nu poate porni decât de la un „punct arhimedic”, de la o afirmație primă, incontestabilă și apodictică, obținută prin reducție și luată ca
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]