5,783 matches
-
spațiu în care a apărut și s-a dezvoltat aceasta și stările în Adunările lor reprezentative, fără a lua în discuție existența unor influențe exterioare? Poate fi luată în considerare anterioritatea "Orientului Latin"29 cu privire la originea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate? Pornind de la studiile lui Nicolae Iorga 30, care aprecia că Așezămintele regatului Ierusalim evidențiază nu doar o sinteză a obiceiurilor feudale din țările Europei creștine, "alcătuind sistemul cel mai desăvârșit al drepturilor și îndatoririlor de vasalitate și de feudă", Gh.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cea mai pură a dreptului feudal, în virtutea unei colonizări care, în domeniul instituțiilor, nu avea să împrumute multe elemente orânduirii politice și sociale a lumii turco-arabe sau bizantine este logic să căutăm acolo și originile acestor adunări <reprezentative ale stărilor privilegiate>, care sunt o creație a societății feudale"40. S-au produs schimbări și în viața orașelor. Acestea și-au răscumpărat libertatea primind Carte de privilegii, o jurisdicție proprie și un drept de autoadministrare 41. De aici, evidențiind reciprocitatea obligaților care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu precedentele cunoscute în Cartele de privilegii și în alte acte scrise care au reglementat aceste relații rezultă că Așezămintele de la Ierusalim constituie un produs ce se inserează perfect în șirul normelor ce reglementează raporturile monarhului cu stările și ordinele privilegiate. În legătură cu această viziune și cu cele deja prezentate, se poate ajunge la puterea principiului. Avem însă în vedere că acestea sunt rezultate, dacă nu târzii, cel puțin produse ale unei lungi evoluții a gândirii și ideilor despre guvernare. Ca să accedem
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de tipul Magnei Charta, în general numite pactis conventis. 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității 42 Societatea medievală a fost, mai mult decât altele, una a înfruntărilor și confruntărilor. Stările și ordinele cunocute în Evul Mediu, devenite elementul privilegiat al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un rol foarte important în sistemul insituțional, iar raporturile pe care le-au dezvoltat cu monarhia de o varietate covârșitoare au marcat decisiv istoria statelor europene. 2.1
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
poată fi supuși unui mandat imperativ: alegerea odată făcută, ei nu depind decât de conștiința lor, și votează după propriile convingeri. Interdicția mandatului imperativ a fost înscrisă în Constituțiile a numeroase țări, după ce a dominat viața Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate timp de câteva secole. Partajul contractual al suveranității implică echilibrul puterilor. El se va manifesta în raporturile monahiei cu stările privilegiate, constituind și un punct de plecare în abordarea teoriei separația puterilor în stat. Teoria, care poate fi numită nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Interdicția mandatului imperativ a fost înscrisă în Constituțiile a numeroase țări, după ce a dominat viața Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate timp de câteva secole. Partajul contractual al suveranității implică echilibrul puterilor. El se va manifesta în raporturile monahiei cu stările privilegiate, constituind și un punct de plecare în abordarea teoriei separația puterilor în stat. Teoria, care poate fi numită nu doar a "separației puterilor", ci și a "echilibrului" acestora. Încă din antichitate statele și-au stabilit modele de distribuire a autorității
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
puterii. În Evul Mediu, deși întreaga putere aparținea suveranului, tendința de îngrădire a arbitrarului și absolutismului acestuia, spre instaurarea monarhiei temperate, a determinat apariția unor instituții specializate: adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind la început cu adunările doar puterea judecătorească, suveranii au fost constrânși
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în limitele atribuțiilor sale și de a se opune cu privire la atribuțiile celuilalt organ. Autoritatea suverană se exercita prin intermediul legii. Autonomizarea activității de guvernare în raport cu funcția suveranului aduce în același secol al XIII-lea, în prim plan, un pesonaj nou stările privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) Trecerea de la o regulă juridică la alta a fost imperceptibilă. Pentru feudalii obișnuiți cu dublul principiu contractual al suveranității și al înstrăinării tuturor prerogativelor publice, nimic nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de stări a impus unirea stărilor: la început între stările aceluiași ordin, apoi stările aceleași țări. Elementele esențiale care le susțin existența sunt permanența și juridicitatea. Pentru persoanele sau grupele sociale care nu sunt cuprinse în organizarea corporativă a stărilor privilegiate și au o prezență sporadică în Adunările reprezentative, textele epocii folosesc deseori formula "alterius cujusvis status et condicionis". Este deosebirea dintre stare și stare privilegiată, întrucât apartenența la o stare rezultă, cu precizie, din recunoașterea sferei juridice corespunzătoare unei condiții
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
juridicitatea. Pentru persoanele sau grupele sociale care nu sunt cuprinse în organizarea corporativă a stărilor privilegiate și au o prezență sporadică în Adunările reprezentative, textele epocii folosesc deseori formula "alterius cujusvis status et condicionis". Este deosebirea dintre stare și stare privilegiată, întrucât apartenența la o stare rezultă, cu precizie, din recunoașterea sferei juridice corespunzătoare unei condiții, unei funcții sau unei comunități. În mod frecvent în Evul Mediu sunt evidențiate trei ordine sau stări privilegiate: clerul, nobilimea și "starea a treia". Vechimea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
condicionis". Este deosebirea dintre stare și stare privilegiată, întrucât apartenența la o stare rezultă, cu precizie, din recunoașterea sferei juridice corespunzătoare unei condiții, unei funcții sau unei comunități. În mod frecvent în Evul Mediu sunt evidențiate trei ordine sau stări privilegiate: clerul, nobilimea și "starea a treia". Vechimea organizării, sau "vârsta" acestora, nu prezintă importanță în sensul deținerii monopolului politic și al reprezentării 79: dacă se iau în considerare drepturile preconstituite, ordinul ecleziastic (ordo clericalis), acolo unde există, este cel mai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prezență meteorică. Constituind la rândul lor o stare politică în multe din țările Europei care în acea perioadă "respira" mireasma câmpului de bătălie, cavalerii nu s-au bucurat peste tot de un statut la fel de important în Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. În Germania cavalerii (Ritter) au fost reprezentați numai în Dietele teritoriale (Landtag), în Spania au constituit un brazos distinct reprezentat în Cortès, pe când în Polonia szlachta a dominat Dietele generale (Seim). Șleahta constituie o excepție în această lume a cavalerilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
taxarea" de către rege în Parlament nu avea nevoie să se supună formelor feudale și era destinată să supraviețuiască incidentelor de vasalitate 89. II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate Raporturile monarhiei cu stările privilegiate trebuie privite și analizate în complexul context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu avea nevoie să se supună formelor feudale și era destinată să supraviețuiască incidentelor de vasalitate 89. II. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI. DREPTUL LA REZISTENȚĂ ȘI LIMITAREA PUTERII MONARHICE 1. Raporturile monarhiei cu stările privilegiate Raporturile monarhiei cu stările privilegiate trebuie privite și analizate în complexul context în care au apărut și s-au organizat stările și Adunările reprezentative ale acestora, precum și al partajului contractual al suveranității în fond al dualismului constituțional creat care impune, pe baza nevoii de consilium
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
baza nevoii de consilium et auxilium derivat din legăturile vasalice, convocarea și consultarea stărilor. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, impuneau cererea și, corelativ, acordarea sfatului și ajutorului (consilium et auxilium) la care stările privilegiate erau obligate. Investite cu drepturi publice, stările participau la guvernare reprezentând "țara" (Land) față de "Domnie" (Herrschaft), în cadrul unui dualism constituțional. Prin caracterul constituțional al poziției lor, nefiind nici "creații" ale suveranului, dar nici expresia unei "democrații" reprezentative, stările privilegiate și-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stările privilegiate erau obligate. Investite cu drepturi publice, stările participau la guvernare reprezentând "țara" (Land) față de "Domnie" (Herrschaft), în cadrul unui dualism constituțional. Prin caracterul constituțional al poziției lor, nefiind nici "creații" ale suveranului, dar nici expresia unei "democrații" reprezentative, stările privilegiate și-au exprimat solidaritatea constituțională în propriile adunări. Asupra raporturilor stărilor privilegiate cu monarhia și a influenței pe care cele dintâi au exercitat-o asupra evoluției politice și instituționale a statelor europene, s-au exprimat diverse opinii, încadrate teoriilor "acțiunii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reprezentând "țara" (Land) față de "Domnie" (Herrschaft), în cadrul unui dualism constituțional. Prin caracterul constituțional al poziției lor, nefiind nici "creații" ale suveranului, dar nici expresia unei "democrații" reprezentative, stările privilegiate și-au exprimat solidaritatea constituțională în propriile adunări. Asupra raporturilor stărilor privilegiate cu monarhia și a influenței pe care cele dintâi au exercitat-o asupra evoluției politice și instituționale a statelor europene, s-au exprimat diverse opinii, încadrate teoriilor "acțiunii comune", celor ale "echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate" și "precarității stărilor". În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunări. Asupra raporturilor stărilor privilegiate cu monarhia și a influenței pe care cele dintâi au exercitat-o asupra evoluției politice și instituționale a statelor europene, s-au exprimat diverse opinii, încadrate teoriilor "acțiunii comune", celor ale "echilibrului monarhiei și stărilor privilegiate" și "precarității stărilor". În istoriografia românească cel care a dat contur unei opinii clare în acest sens, a fost Gh. I. Brătianu 90. El a analizat cu rigoare și spirit critic teoriile și poziția unor istorici ai inastituțiilor, între care
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se alătura reputatul istoric Andrei Oțetea 91 despre care, într-un studiu publicat în anul 1966, Valentin Al. Georgescu 92 sublinia că este cel ce surprinde în mod remarcabil ideea echilibrului temporar între puterea monarhică și cea locală (reprezentanții stărilor privilegiate) pentru "poziția europeană" a instituției Adunărilor de stări, echilibru "cuprins în a doua etapă a centralizărilor"93. Este etapa care corespunde "monarhiei stărilor". Argumentele lui A. Oțetea sunt valoroase în explicarea etapelor parcurse de statele Europei medievale în drumul spre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
exprimând imposibilitatea monarhiei de a asuma toate puterile, fragmentate în cursul timpului. Analiza raporturilor celor două instituții echilibru, colaborare, supremație se impune în trei planuri distincte: echilibrul din interiorul Adunărilor de stări, manifestat între corpurile constituite; echilibrul monarhiei cu stările privilegiate; echilibrul existent între monarh și principii teritoriali. La începutul secolului la XIII-lea stările privilegiate sunt puternice și acționează împreună în majoritatea statelor europene. Apariția "noii nobilimi" și a orașelor, cu un puternic patriciat, a determinat reevaluarea poziției monarhiei. Înțelegând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
două instituții echilibru, colaborare, supremație se impune în trei planuri distincte: echilibrul din interiorul Adunărilor de stări, manifestat între corpurile constituite; echilibrul monarhiei cu stările privilegiate; echilibrul existent între monarh și principii teritoriali. La începutul secolului la XIII-lea stările privilegiate sunt puternice și acționează împreună în majoritatea statelor europene. Apariția "noii nobilimi" și a orașelor, cu un puternic patriciat, a determinat reevaluarea poziției monarhiei. Înțelegând că pentru a-și atinge scopurile era necesară ruperea echilibrului existent în interiorul stărilor, suveranul va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări 95. Exemplul Spaniei, Franței și Angliei, începând cu secolul al XVI-lea, este edificator. Participarea stărilor privilegiate la guvernare a creat un "dualism al constituției", acceptat în concepția corporatistă asupra instituției Adunărilor de stări. Dualismul "monarhie-Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate" și-a găsit expresia constituțională în privilegii, imunități, tratate sau acorduri (Herrschaftsveträge): Magna Charta în Anglia, Bula de Aur în Ungaria, Privilegiile Uniunii aragoneze, Articolele lui Henric în Polonia etc., într-un cuvânt regimul de pactis conventis, întâlnit de altfel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corespunde practicii epocii istorice analizate, subsumând perioadele de timp în care s-a restabilit colaborarea ori suprapunerea celor două instituții. Instabilitatea, ruperile temporare de echilibru, fără a fi decisive, au marcat negativ, în anumite momente, existența monarhiei și a stărilor privilegiate. 1.1. Vasalitatea: ius resistendi et contradicendi Contractul de vasalitate este sinalagmatic, el conține drepturi și obligații corelative. Când una din părți nu le îndeplinește, intervine sancțiunea. Marc Bloch 100 a sesizat "paradoxul" vasalității: pe de o parte, o legătură
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Pe măsura organizării instituționale a statului, cele două funcții specifice ale senioriei, administrarea justiției și serviciul militar, scăpând tot mai mult vechilor titulari, au făcut ca regula repartizării contractuale a suveranității să se armonizeze cu apariția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. Regimul politic al stărilor este fundamentat tocmai pe existența acestei reguli de drept, iar viața publică se desfășoară în virtutea acesteia. Partajul contractual al prerogativelor suveranității subliniază diferența între regimul bazat pe dualitatea raporturilor feudale și cel întemeiat pe dualitatea puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
proprie stărilor, reclamată de apărarea propriilor libertăți, în care suveranul nu poate interveni. Dacă suveranul ajunge în opoziție cu stările, apare pericolul violării dreptului și, de aici, dreptul lor la rezistență. Ca urmare, este evident că Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]