95,170 matches
-
par extrase dintr-un inventar magic, sînt substanțe, ingrediente și suporturi care multă vreme au fost indispensabile meșteșugului artistic. Din această pricina, dincolo de utilitatea lui academică, acest Dicționar de artă, ca oricare, de altfel, din aceeași categorie, este și o privire succinta, o panoramare a istoriei civilizației umane însăși. Artă este aici doar un liant, o forță de coagulare, pentru ca, în profunzimea lui, Dicționarul... absoarbe, asemenea unei ficțiuni borgesiene, civilizații insolite, istorii și geografii, nume exotice, credințe păgîne și repere creștine
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
răsfoire a Dicționarului... se pot declanșa mecanismele unei receptări apropiate de experiență estetică. Și această experiență poate fi serios consolidată prin lectură atentă a articolelor, scrise cu acea expresivitate care stă întotdeauna în preajma exactității și a rigorii, dar și prin privirea atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru și color care construiesc ele însele un univers fascinant și inepuizabil. Dacă într-o nouă ediție, care este încă de pe acum necesară, Dicționarul... va apărea într-un singur volum, pe o
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
singură împrejurare: și anume, atunci când ți-ai anunțat demisia. Altminteri, te rezumi să confirmi regulă, devenind parte a discursului pe care tocmai îl enunțaseși. Nu de alta, dar proliferarea mizeriei s-a produs dacă nu la îndemnul tău, măcar sub privirile tale tacit aprobatoare. Dacă dl Constantinescu ar fi avut inspirația să pună acest diagnostic (unul, evident, adevărat) în primele luni ale mandatului, si nu acum, totul ar fi fost perfect. Astăzi, constatările sale nu au doar voita conotație critică, ci
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
experiența necesară ca să vă răspund, dat fiind faptul că singura limba în care m-am citit tradus este engleză. (Cît despre traducerile cărților mele în alte limbi, nu pot să le judec...am aruncat, din cînd în cînd, cîte o privire în traducerile în spaniolă și în italiană.) Am avut uneori ocazia să văd traducerile în engleză în cursul redactării și să-mi spun părerea. Mi s-a părut că, în ansamblu, esențialul a fost păstrat, pe plan conceptual, iar planul
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
și semiologia nostalgiei, Jankélévitch are ceva în comun, evident inconștient, cu cei mai "profesioniști" cercetători ai fenomenului: medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite simptome: o privire rătăcita și tristă, puls slab și neregulat, sau dimpotrivă, prea intens, lipsa de pofta de mîncare, docilitatea excesivă, stare generală de letargie, si, foarte important, delirul minții seduse de imagini închipuite și extrem de idilizate ale unui "acasă" aflat undeva departe
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
Germaniei unite i-a făcut impresie puternică tânărului cărturar. Slavici accepta că românii și maghiarii sunt "azi" "dușmani neîmpăcați: "Dar să ne ridicăm la un punct de vedere mai înalt și să privim mai adânc în viață". Ce arată o privire mai atentă? Arată că în Orient maghiarii au un singur aliat firesc: pe poporul român. În Europa ei au un singur sprijin: rasă latină." 4. Nașterea unei națiuni. Trebuie să ne întrebăm câte dintre opțiunile serialului consacrat maghiarilor îi aparțin
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
unei iluzii, chiar dacă autorul lor a devenit ulterior, într-un fel, "proprietatea unor arendași de stat", a ideologilor de partid, în voia cărora s-a lăsat într-un mod atît de întristător... Firește că, într-un limbaj ce, la o privire superficială, ar putea fi omologat drept propagandistic avant la lettre, Tudor Arghezi deplora starea precară a scriitorului român, sub o zodie filistină, care făcea cu putință că "un domn subsecretar de stat" să se întrebe, "în plină ședința publică, nedumerit
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
propria ei reputație mizînd pe România, ci va porni de la fapte palpabile. Așa că nu e de mirare că riscul de țară al României a mai încasat o lovitură de la o agenție improtantă de rating. Dar, daca ne întoarcem la o privire microscopica asupra întregii situații, ea e șei mai labila decît notă proastă dată de o agenție de rating. Într-un moment în care România are probleme mult mai grave decît palmaresul mineriadelor de data recentă și cînd există riscul ca
Microscopul si ocheanul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18094_a_19419]
-
rasă în cap, 1997, Cocosul s-a ascuns în tăietura, 1996, Parcul, 1991, Văr, 1989, Blindajul final, 1981, Structura nopții, 1979, Poeme albe, 1978, Poezii, 1974, Ceară, 1970, Sânge albastru, 1969. Așa se face că, după încheierea lecturii, scrutam cu privirea, "în zare", în căutarea acelei perioade îndepărtate când poeta încă nu începuse să se exprime. Inspirată ordonare a unei creații! Ea îi oferă cititorului posibilitatea să se identifice cu autorul, în loc să-l privească distant, ca pe eroul unei "evoluții". "Vedem
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
de la Varșovia, doctrinar printr-un poststalinism spoit cu bidineaua naționalistă. UN CU TOTUL alt soi de inconfort l-a lovit pe cetățeanul român din toate paturile sociale, odată cu instaurarea unui regim de tranziție - nesincer în primii săi șapte ani, cu privirile îndreptate spre fosta centrală, dar silit să procedeze la minimale măsuri de spargere a monopolului etatist - iar din noiembrie 1996 partizan al Reformei, pe cât de indecis să apuce taurul de coarne. Nu se știe cum s-ar fi petrecut lucrurile
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
două luni pe an, dar pe care Angelopoulos o vrea în fiecare film, după cum mărturisea Iorgos Arvanitis, operatorul lui dintotdeauna (și membru al juriului). Arvanitis mai povestea despre saramura de pește de la micul dejun de la Sulina, de pe vremea cînd filmau Privirea lui Ulisse. Președintele juriului la Salonic, a fost regizorul Goran Pascaljevic, format la scoala cehă, precum întregul nou val al regizorilor iugoslavi din anii ^70. Un obișnuit al marilor festivaluri, Goran Pascaljevic a prezentat la Salonic și ultimul său film
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
și exclama disperat "Doamne, ce film prost am facut!" Tot după doi ani s-au întors la Salonic și Bernardo Bertolucci și Lucian Pintilie, dar numai prin ultimele lor filme: Besiged și Terminus Paradis, cel din urmă, inclus în ciclul "Privire asupra Balcanilor" rulînd cu o sală arhiplina. O eternitate și o zi, de Angelopoulos, va reprezenta Grecia în cursa Oscarurilor. Angeolopoulos continuă să ocolească hotelurile de lux, fiind fidel de 20 de ani aceluiași mic hotel din Salonic, unde are
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
părea un șofer de moșie, și dacă îl confundai cumva cu vreun șofer, răspundea liniștit, - nooo, eu mi-s cu caii... Celălalt, șoferul propriu-zis, era un ialomițean și avea o figură de intelectual, ochelari rotunzi cu ulube de sîrmă, o privire ironică, - nu bea nimic și îi judeca pe toți... Dar cel mai interesant personaj pe care l-am cunoscut datorită poetului este acest Wilhelm Brenner - eroul de roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
o editură prestigioasă, Institutul European de la Iași. Amîndouă au cuvîntul "artă" în titlu, amîndouă mi-au creat o oarece stupoare, din motive diferite. Însă în ambele cazuri, stupoarea a fost aceeași: a incompetenței și inadecvării. Cititorul ce-și va plimba privirile pe rafturile librăriilor va fi, poate, atras de aceste două titluri, Arta de a seduce și Arta de a trăda, ba chiar ispitit să fantazeze vreo legătură subtilă între tratatele cu pricina. O legătură există, e adevărat, dar nu una
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
din pricină că ultimele două decenii ale picturii lui Corneliu Baba au fost tocmai o asemenea oglindă, adică o cronică a disperării și un șir de avertismente. Dar acum nu prea sînt semne că înlăuntrul conștiinței noastre, individuale sau de grup, acceptăm privirile severe și vocile neprefăcute. "Coșmarele nopților de bătrînețe, mărturisește artistul în jurnalul său, cu o astfel de voce neprefăcută și cu un sentiment în care luciditatea, împăcarea și melancolia se amestecă în doze sensibil egale, readuc monștrii goyești din lumea
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
Mă mir și acum: prin ce blestem s-au metamorfozat Feti-Frumosii an broscoi râioși? Ce-a mai rămas din entuziaștii dezinteresați, capabili să nu doarmă cu zilele, doar pentru a pune la punct programul unei ăntălniri politice? Mă cutremur văzând privirile goale, de strigoi ămbuibati, cu care trec peste egalii lor de ieri. Ca să ajungi la unul din dezinteresații foști activiști, proțăpiți pe la una din sinecurile aurite ale țării, trebuie sa dărâmi șiruri de bodyguarzi și să seduci plutoane de secretare
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
frumusețe interioară, născută din umbre fragile și din melancolii vagi. Structura lor maniheică (alb - negru, ăntuneric - lumină, mic - mare) subăntelege un anumit mister, măcar și numai pe acela născut din jocul contrastelor, iar urma vie a gestului, tușa ezitanta și privirea inocentă trimit direct către o lume necorupta, aflată an zorii conștiinței de sine și an plină miza a eternității. Există an spiritul acestor obiecte o severitate monastica și o vizibilă aspirație purificatoare, iar an materialitatea lor o tentație a păcatului
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
an cartea amicului nostru (...) Te vei convinge, poate, ca cele afirmate despre lucrarea lui Călinescu nu șunt o simplă proiecție a umoarei mele dificile, pornite spre negație, si ca fondul serios merită cel putin o judecată dreapta, daca nu o privire binevoitoare". Din acest punct Vianu ia an discuție două aspecte: relația de elucidat ăntre hegelianism și Eminescu și, doi, interpretarea "Luceafărului". Paralelă, cu citarea paragrafelor din studiul vianesc "Influența lui Hegel an cultura română", din 1933 și ămprumuturile efectuate de
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
zgâlțâie, totul se dă peste cap, idila degenerează ăntr-un carusel de gesturi neașteptate, culminând cu cel al gingașei fete blonde, care - crezând că peștele i-a ănghitit cățelușul! - ănsfacă o umbrelă și pocnește, cu sete, cu nebunie, cu sălbăticie, sub privirile stupefiate ale amorezului, somnul imens care se zvârcolește pe fundul bărcii! ... Unele filme scurte durează, practic, mai puțin decât durează ca să le povestești. Uneori, daca ți-a căzut pixul, pana te apleci să-l ridici, filmul s-a și terminat
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie să ridicăm capul cu demnitate, sau ni se rezervă doar dreptul de a trece umbrit, cu privirile plecate, asemenea unor răufăcători, pe lângă uluci? Cât anume din noi șanț dispuși cei din jur să recunoască? Săntem chiar lipsiți de orice credit uman și moral, percepuți doar că dușmani virtuali, prin tot ceea ce ăntreprindem? Facem parte din patrimoniul diacronic
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
parte. De aceea toate neînțelegerile!!... pentru ca ceilalți, celelalte lucruri nu ne privesc aproape niciodată când le privim. Atâta efort cheltuit în zadar! Nu există un prezent al tuturor, există doar prezentul meu... Relația mea cu ceilalți este atat de întâmplătoare! Privirea asta intensă spre ceilalți este desigur un semn că n-am renunțat la cuprinderea lumii. Nimeni nu vrea să rămână acasă decât dacă n-are încotro. Și ce face? Cercetează zarea poate, poate că va descoperi secretul celorlalți, al fiecăruia
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
facială polarizată spre exterior. Mulțumirea interioară densă aproape vâscoasa se manifestă uneori printr-un zâmbet de bunăvoință adresat subalternilor și celor cuminți care respectă preceptele impuse cu supușenie, aproape bucurie. Dar undeva în colțul gurii și în mișcarea sprâncenelor, în priviri furtive, în grabă unor cuvinte care se exprimă necontrolat, se ascunde un sentiment de frică. Parcă satisfacția nu-i deplină și totul s-ar putea schimba cândva?! Dar mai bine nu gândim mai departe și păstrăm cu strășnicie ce-am
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
care aș intra cu tot spațiul meu, în continuarea mișcării începute. Privesc spre locul acela tot timpul, pana ajung - apoi apare pragul, pragul lumii celeilalte când plec capul ca si cum ar fi prea scund și n-aș putea trece prin el. Privirea asta care ocolește lumea caută desigur un alt punct familiar, în fapt un punct invizibil. Este o întoarcere din drum, revenirea acasă în întunerecul eului. Timiditatea este o încercare sinceră lipsită de curajul riscului. Fizionomia ei exprimă intensă simpatie a
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
în revistele de scandal ori pe ecranele televizorului, pe Internet mai recent, nu în literatură. De unde, atunci, energia de a alcătui o antologie a celor mai frumoase povestiri ale secolului? Sau să fie însuși gestul în sine un rămas-bun, o privire aruncată îndărăt nostalgic, la despărțirea de literatură? Să sperăm că o astfel de concluzie e prea sumbră și prematură. John Updike & Katrina Kenison - The Best American Short-Stories of the Century, Houghton Mifflin Press, 1999, 567 pag.
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
cu telefonul la ureche și cu o imensă carioca în mînă, îmi dau seama că pînă și cele mai neliniștite și periculoase epoci din trecutul nostru recent își aveau partea lor de stabilitate și de certitudine. Grație acestei instituții, ascunse privirilor celor mulți care citesc revistele, a secretarului general de redacție. Grație unor oameni care și-au făcut totdeauna, onest și conștiincios, meseria, ca Roger. La mulți ani, domnule Roger Câmpeanu!
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]