10,620 matches
-
unde acestea au cunoscut o ușoară creștere; criza economică și financiară a afectat cel mai mult procesul investițional în Bulgaria, care a înregistrat o scădere de 34,47 puncte procentuale, și în România, unde scăderea a fost de 29 puncte procentuale; potrivit previziunilor, procesul investițional, în perioada 2013-2014, va fi reluat în toate țările membre ale UE, înregistrându-se depășiri ale investițiilor din anul 2011 în anii 2013 și 2014 între +22%, în România, + 16% în Bulgaria și + 7% în Franța
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
străinătate sub un miliard de euro, în timp ce ISD în economia românească reprezintă 55 de miliarde de euro. footnote>; având în vedere importanța profitului reinvestit pentru formarea brută de capital fix, apare oportună obligativitatea investitorilor străini de a-și mări cota procentuală a profitului reinvestit în România, ținând seama că acesta este realizat pe baza oportunităților pe care le oferă mediul românesc în vederea realizării profitului respectiv; politica în domeniul ISD ar trebui să stimuleze în mai mare măsură parteneriatul public-privat și privat-privat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
centrală, la o dobândă predeterminată, rata dobânzii reprezentând, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieței monetare. Coridorul format din cele două rate ale dobânzii în jurul ratei dobânzii de politică monetară este stabilit la o valoare de +/-4 puncte procentuale, ceea ce permite transmiterea corectă a semnalelor de politică monetară și reducerea amplitudinii fluctuațiilor ratelor dobânzilor de pe piața monetară interbancară. 2.3.2. Piața de capital Piața de capital are o structură complexă, fiind formată din piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
populației se îndreptă spre achiziționarea, în continuare, a unor astfel de bunuri. Numai că, dacă în anul 2003, 21% dintre gospodării ar fi vrut să achiziționeze un computer, înzestrarea populației cu astfel de bunuri a sporit cu doar două puncte procentuale (de la 1,8% la 3,8%). La fel, în cazul autoturismului: 18% din gospodării ar fi vrut să-l achiziționeze, dar procentul celor care au reușit este de sub 2%. Din păcate, o parte importantă a populației declară că nu își
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ICCV a anului 2003, consideră condițiile de viață prezente din România a fi mai proaste decât în anul 1989, și doar 29% le consideră a fi mai bune (soldul negativ din compararea celor două valori este de 28 de puncte procentuale). Manifestând, totuși, un optimism moderat, o parte dintre subiecți (35%) cred că în următorii 10 ani, condițiile de viață din România vor fi mai bune decât în prezent, față de 27%, care declară contrariul (sold pozitiv de 8 puncte procentuale). Și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
puncte procentuale). Manifestând, totuși, un optimism moderat, o parte dintre subiecți (35%) cred că în următorii 10 ani, condițiile de viață din România vor fi mai bune decât în prezent, față de 27%, care declară contrariul (sold pozitiv de 8 puncte procentuale). Și în privința condițiilor de viață personale prezente, comparativ cu anul 1989, soldul evaluărilor este puternic negativ, de 33 de puncte procentuale (62% consideră înrăutățire, față de 29%, care au evaluări pozitive). Soldul negativ este mult mai puternic pentru populația din satele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din România vor fi mai bune decât în prezent, față de 27%, care declară contrariul (sold pozitiv de 8 puncte procentuale). Și în privința condițiilor de viață personale prezente, comparativ cu anul 1989, soldul evaluărilor este puternic negativ, de 33 de puncte procentuale (62% consideră înrăutățire, față de 29%, care au evaluări pozitive). Soldul negativ este mult mai puternic pentru populația din satele aparținătoare, de 43 puncte procentuale, față de satele-sediu administrativ, cu un sold negativ de 30 puncte procentuale. Anul 2003 nu a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
viață personale prezente, comparativ cu anul 1989, soldul evaluărilor este puternic negativ, de 33 de puncte procentuale (62% consideră înrăutățire, față de 29%, care au evaluări pozitive). Soldul negativ este mult mai puternic pentru populația din satele aparținătoare, de 43 puncte procentuale, față de satele-sediu administrativ, cu un sold negativ de 30 puncte procentuale. Anul 2003 nu a fost un an mai bun nici comparativ comparativ cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
negativ, de 33 de puncte procentuale (62% consideră înrăutățire, față de 29%, care au evaluări pozitive). Soldul negativ este mult mai puternic pentru populația din satele aparținătoare, de 43 puncte procentuale, față de satele-sediu administrativ, cu un sold negativ de 30 puncte procentuale. Anul 2003 nu a fost un an mai bun nici comparativ comparativ cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13% declară îmbunătățirea condițiilor de viață personale), respectiv 44 puncte procentuale pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din satele aparținătoare, de 43 puncte procentuale, față de satele-sediu administrativ, cu un sold negativ de 30 puncte procentuale. Anul 2003 nu a fost un an mai bun nici comparativ comparativ cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13% declară îmbunătățirea condițiilor de viață personale), respectiv 44 puncte procentuale pentru satele aparținătoare și 29 puncte procentuale pentru satele cu primării. Inechitatea schimbărilor postdecembriste este un alt element puternic evidențiat de către subiecți, categoria de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
puncte procentuale. Anul 2003 nu a fost un an mai bun nici comparativ comparativ cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13% declară îmbunătățirea condițiilor de viață personale), respectiv 44 puncte procentuale pentru satele aparținătoare și 29 puncte procentuale pentru satele cu primării. Inechitatea schimbărilor postdecembriste este un alt element puternic evidențiat de către subiecți, categoria de populație cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, 73% dintre răspunsuri, urmată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
un an mai bun nici comparativ comparativ cu anul 2002, soldul negativ fiind de 33 de puncte procentuale (46% declară înrăutățirea, iar numai 13% declară îmbunătățirea condițiilor de viață personale), respectiv 44 puncte procentuale pentru satele aparținătoare și 29 puncte procentuale pentru satele cu primării. Inechitatea schimbărilor postdecembriste este un alt element puternic evidențiat de către subiecți, categoria de populație cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, 73% dintre răspunsuri, urmată de cea a țăranilor, cu 64% dintre răspunsuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
evidențiat de către subiecți, categoria de populație cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, 73% dintre răspunsuri, urmată de cea a țăranilor, cu 64% dintre răspunsuri care reclamă defavorizarea (soldurile negative ale evaluărilor fiind de 66 de puncte procentuale pentru muncitori și de 46 de puncte procentuale pentru țărani). La rândul lor, intelectualii sunt evaluați a nu fi fost afectați semnificativ de schimbări: 25% dintre subiecți răspund cu favorizați, respectiv cu defavorizați, în timp ce 29% consideră că intelectualii nu au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, 73% dintre răspunsuri, urmată de cea a țăranilor, cu 64% dintre răspunsuri care reclamă defavorizarea (soldurile negative ale evaluărilor fiind de 66 de puncte procentuale pentru muncitori și de 46 de puncte procentuale pentru țărani). La rândul lor, intelectualii sunt evaluați a nu fi fost afectați semnificativ de schimbări: 25% dintre subiecți răspund cu favorizați, respectiv cu defavorizați, în timp ce 29% consideră că intelectualii nu au fost mai favorizați nici defavorizați (20% nu pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și întreprinzătorii (69%). În ceea ce privește situația personală a subiecților, cei mai mulți se consideră a fi fost dezavantajați de schimbările postcomuniste: 47%, față de 19% care consideră că ar fi fost avantajați, soldul negativ pe totalul eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de 23 puncte procentuale pentru subiecții din satele-reședință de comună și de 36 puncte procentuale pentru locuitorii din satele aparținătoare). Nu este lipsit de interes că în acest context al evaluărilor preponderent negative, să invocăm și starea generală de mulțumire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
situația personală a subiecților, cei mai mulți se consideră a fi fost dezavantajați de schimbările postcomuniste: 47%, față de 19% care consideră că ar fi fost avantajați, soldul negativ pe totalul eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de 23 puncte procentuale pentru subiecții din satele-reședință de comună și de 36 puncte procentuale pentru locuitorii din satele aparținătoare). Nu este lipsit de interes că în acest context al evaluărilor preponderent negative, să invocăm și starea generală de mulțumire și nemulțumire a populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de schimbările postcomuniste: 47%, față de 19% care consideră că ar fi fost avantajați, soldul negativ pe totalul eșantionului din mediul rural este de 28 puncte procentuale (de 23 puncte procentuale pentru subiecții din satele-reședință de comună și de 36 puncte procentuale pentru locuitorii din satele aparținătoare). Nu este lipsit de interes că în acest context al evaluărilor preponderent negative, să invocăm și starea generală de mulțumire și nemulțumire a populației. Întrebați despre mulțumirea în viața de zi cu zi (iunie 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
salariați în gospodărie, se tem totuși de șomaj. Desigur, prețurile și impozitele sunt puse în relație cu veniturile de care dispun. Astfel, la întrebarea, dacă se simt amenințați de ceva (deși aici soldul este favorabil, fiind de 45 de puncte procentuale, 21% au răspuns cu da, iar 66% cu nu, în timp ce 11% nu-și dau seama dacă sunt amenințați de ceva), între amenințările enumerate, pe primul loc sunt situate veniturile mici, cu 50% din răspunsuri, cumulat pe trei posibilități de răspuns
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
costurile contractuale, în măsura în care nu au fost trecute pe cheltuieli într-o perioadă anterioară. IAS 11 „Contractele de construcții” menționează că se pot utiliza două metode pentru recunoașterea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare în situațiile financiare ale antreprenorului. Acestea sunt: metoda avansului procentual (procentul de definitivare a contractului) și metoda executării lucrărilor.<footnote IAS 11 „Contracte de construcție”, International Accounting Standards Board - Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs), incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IASs) și Interpretările, împreună cu documentele care le însoțesc la 1
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
construcție”, International Accounting Standards Board - Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs), incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (IASs) și Interpretările, împreună cu documentele care le însoțesc la 1 ianuarie 2009, ediția a patra, Editura CECCAR, București, 2009, p. 1111. footnote> Metoda avansului procentual constă în determinarea stadiului lucrărilor la închiderea fiecărui exercițiu. Stadiul de finalizare pentru un contract se poate determina în mai multe feluri, dintre care menționez: raporturile dintre costurile contractuale la zi și costurile contractuale totale anticipate; sondaje privind activitatea prestată
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
au optat pentru o metodă sau alta în scopul unei mai bune reflectări a situației existente, ci în scopul cosmetizării rezultatelor. Dacă lucrarea era executată pe parcursul unor ani „slabi” și existau perspective optimiste în viitor, atunci firmele aplicau metoda avansului procentual, pentru a putea mări rezultatul afișat în anii de execuție a lucrării. Dacă, din contră, se anticipau dificultăți în viitor, atunci firmele optau pentru metoda executării lucrării și înregistrau veniturile abia la finalul contractului, afișând rezultate mărite în acel an
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
2.000 lei și o estimare adițională a costurilor contractuale de 500 lei. Situația privind recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor se prezintă astfel. Se vor aplica succesiv cele două metode pentru a putea compara rezultatele obținute. a) Metoda avansării procentuale Susținătorii acestei metode consideră că este mai pertinentă deoarece societatea obține practic venituri pe parcursul executării lucrării, și nu numai la finalul acesteia. Această metodă prezintă totuși și un inconvenient: faptul că rezultatul care urmează a fi recunoscut pe parcursul unui an
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în anul 2 și 1.500,40 de lei în anul 3), pe când, prin aplicarea metodei a doua, întreaga sumă este recunoscută numai la finalul anului 3. În ciuda rigurozității metodei executării lucrărilor, care nu se bazează pe estimări, metoda avansării procentuale este de preferat. Sunt de părere că metoda executării lucrărilor nu respectă principiul independenței exercițiilor, pentru că rezultatul exercițiului trei nu reflectă ponderea lucrărilor efectiv executate în cadrul acelei perioade. 3.3. Managementul rezultatelor prin interpretarea principiilor contabile Contul de profit și
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
calculat pe baza datelor obținute în urma investigării a 134 de studente din Universitatea „Politehnica” din București in 2007 6. Interpretarea rezultatelor obtinute 6.1. Capcitatea vitală Deoarece eșantioanele acestei cercetări sunt inegale ca număr de subiecții, am folosit o raportare procentuală (graficul nr 7) a subiecților care au valorile investigate ale capacitatea vitală evaluate sub valorile capacității vitale teoretice calculată după formula Baldwin Cournand (2). Doar 18,65% dintre subiecții investigați în 2007 au capacitatea vitală evaluată sub capacitatea vitala teoretică
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
formula Baldwin Cournand (2). Doar 18,65% dintre subiecții investigați în 2007 au capacitatea vitală evaluată sub capacitatea vitala teoretică, comparativ cu 31,95% în 1972 6.2. Indicele respirator Demeny Este prezentată în graficul nr. 8 comparativ sub forma procentuală valorile sub limita normală a indicelui respirator Demeny in 1972 si 2007 Pentru a interpreta corect aceasta diferență procentuală am determinat, pentru datele care intra in calcului acestui indice, indicatorii statistici de sinteza (prezentați prin medie in tabelul nr. 1
EVALUAREA LONGITUDINALĂ A UNOR PARAMETRI RESPIRATORI LA STUDENTELE UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]