18,757 matches
-
de Casație și Justiție să rețină cauza spre rejudecare în fond, chiar și în ipoteza în care situația de fapt nu este pe deplin stabilită. ... 59. Mai mult decât atât, dacă s-ar dispune, în cel de-al doilea ciclu procesual, casarea hotărârii primei instanțe (ipoteză pe care, teoretic, art. 497 din Codul de procedură civilă nu o exclude), s-ar putea ajunge ca, prin casarea cu reținere, Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească situația de fapt, întocmai ca
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Codul de procedură civilă. ... 60. Din acest motiv, răspunsul la prima întrebare este afirmativ, dar nuanțat prin raportare la rolul constituțional al instanței supreme, în sensul că, deși casarea cu reținere va reprezenta regula în cel de-al doilea ciclu procesual, o a doua casare cu trimitere va putea fi, totuși, dispusă atunci când situația de fapt nu a fost pe deplin clarificată (similar soluției prevăzute prin art. 314 din Codul de procedură civilă din 1865). ... 61. Pe cale de consecință
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
poate apela o singură dată în cursul procesului civil la casarea cu trimitere, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre rejudecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării în fond a cauzei (Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Secția a IV-a civilă, Secția a VI-a
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
apela la procedeul casării cu trimitere o singură dată în cursul procesului civil, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre judecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării pe fond a cauzei. (...) ... 49. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la faptul că este limitată posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a casa cu trimitere o
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
poate pronunța în legătură cu soluționarea recursului poate fi numai casarea cu trimitere, ci și casarea cu reținere. (...) ... ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 73. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când, faptele fiind pe deplin stabilite, nu ar fi pusă în situația de a proceda la reanalizarea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 75. Verificându-se îndeplinirea acestor condiții, se constată că ele sunt întrunite cumulativ de sesizarea formulată. ... 76. Astfel, cauza se află în curs de soluționare, fiind în prezent dedusă judecății în faza procesuală a recursului, pe rolul Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 77. Față de dispozițiile art. 97 pct. 1 coroborate cu art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dosarul se află în ultimă instanță pe
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
depinde modul în care instanța de trimitere - Înalta Curte de Casație și Justiție - va proceda în ipoteza în care va decide admiterea recursului, pentru a doua oară în prezentul proces. ... 79. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual supus analizei este nerelevantă din punctul de vedere al admisibilității, câtă vreme, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea instituției hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat în mod constant că obiectul sesizării îl poate constitui atât o chestiune de drept material, cât
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
din punctul de vedere al admisibilității, câtă vreme, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea instituției hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat în mod constant că obiectul sesizării îl poate constitui atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina sau influența soluționarea pe fond a raportului de drept dedus judecății. În acest sens au fost pronunțate, spre exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
cu privire la care autorul sesizării solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile este următoarea: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018: În cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
nu alterează însă concluzia că, în forma anterioară a art. 497 din Codul de procedură civilă, soluția casării cu trimitere era generalizată și, deci, fundamental caracterizantă pentru soluțiile pronunțate de instanța supremă în cazul admiterii recursului, indiferent dacă în cicluri procesuale anterioare se mai dispusese casarea cu trimitere, consecutiv admiterii altor recursuri declarate. ^11 Prin legi speciale se pot institui, desigur, și alte situații de excepție, în considerarea particularităților anumitor categorii de raporturi juridice. Aceste situații de excepție sunt inevitabil limitate
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
era aceea potrivit căreia admiterea recursului are ca efect obligatoriu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, după caz, primei instanțe. Textul legal nu limita numărul casărilor cu trimitere, indiferent de numărul ciclurilor procesuale parcurse, chiar dacă prin aceasta se putea ajunge uneori, pe fondul unor casări repetate, la prelungirea duratei judecății, aducându-se atingere dreptului părților la judecarea cauzei într-un termen optim și previzibil, ca drept afirmat atât prin prevederile art. 6
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
prevede în mod expres că instanța va rejudeca procesul în fond, este de observat că, prin modul de redactare a textului criticat, s-a consacrat, în mod implicit, casarea cu reținere subsidiară celei cu trimitere, astfel încât un atare mecanism procesual implică rejudecarea procesului (paragraful 46); faptul că este limitată posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a casa cu trimitere o singură dată reprezintă o opțiune a legiuitorului (paragraful 59). ... 134. Cu privire la faptul că textul criticat nu
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
al casărilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de recurs, le putea dispune, a generat unele nemulțumiri rezultate din prelungirea excesivă a duratei unor procese caracterizate prin existența unor casări succesive, dispuse în mai multe cicluri procesuale. ... 141. O asemenea situație, cu evidență indezirabilă prin raportare la exigențele asociate dreptului părților la judecarea cauzei lor într-un termen optim și previzibil, poate justifica, în sine, o intervenție legislativă cu caracter corectiv, sub condiția evaluării cât mai exacte
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de fapt stabilită, iar aceasta din urmă permite soluționarea cauzei. ... 148. În ce privește clarificarea înțelesului sintagmei „o singură dată în cursul procesului“, conținută în actuala formă a prevederilor art. 497 din Codul de procedură civilă, precum și identificarea implicațiilor procesuale ale acesteia în armonie cu reglementarea de ansamblu a recursului și fără a ignora exigențele ce rezultă din calificarea recursului ca fiind o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată exclusiv pentru motive de nelegalitate, sunt de avut în
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
procedură civilă nu ar putea avea alt înțeles decât acela că, indiferent de particularitățile cauzei și de specificul soluției date de instanța care a pronunțat hotărârea atacată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese deja, într-un ciclu procesual anterior, soluția casării cu trimitere, o nouă admitere a unui recurs declarat în același proces, într-un al doilea ciclu procesual, nu ar putea atrage decât casarea hotărârii atacate și reținerea cauzei spre rejudecare. ... 150. O asemenea concluzie s-ar
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
instanța care a pronunțat hotărârea atacată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese deja, într-un ciclu procesual anterior, soluția casării cu trimitere, o nouă admitere a unui recurs declarat în același proces, într-un al doilea ciclu procesual, nu ar putea atrage decât casarea hotărârii atacate și reținerea cauzei spre rejudecare. ... 150. O asemenea concluzie s-ar întemeia pe regula de interpretare logică potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
fond după casare, aplicabile în cazul judecăților realizate, după caz, de tribunale sau curți de apel, ar urma să fie în egală măsură aplicabile și rejudecării realizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce aceasta, într-un ciclu procesual anterior, dispusese deja o casare cu trimitere. Ar rezulta, totodată, că în lipsa oricăror distincții sau nuanțări pe care legiuitorul să le fi realizat complementar introducerii în cuprinsul art. 497 din Codul de procedură civilă a sintagmei „o singură dată
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Curte de Casație și Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme s-ar schimba fundamental, Înalta Curte
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme s-ar schimba fundamental, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
implicațiilor și consecințelor modificării aduse art. 497 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 se depărtează însă, cu o copleșitoare evidență, nu doar de înțelegerea, în dimensiunea lor fondatoare și în evoluția lor istorică, a scopului și particularităților procesuale ale recursului soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar, de asemenea, face cel puțin dificilă integrarea noului conținut al articolului în reglementarea de ansamblu a recursului, în special în ceea ce privește relația cu alte dispoziții legale definitorii
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
că judecarea în fond după o a doua casare ar putea avea valențele unei noi instrucții a procesului, implică transformarea instanței supreme într-o nouă instanță a fondului, creându-se un al treilea grad de jurisdicție. Or, în sistemul nostru procesual principiul general acceptat este acela al existenței a două grade de jurisdicție, acesta fiind un element care aparține setului de reguli fundamentale ale organizării judiciare. ... 164. Prin urmare, este dificil de admis că legiuitorul și-ar fi propus o reconsiderare
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
scopului și funcțiilor recursului soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel cum acestea se degajă din celelalte dispoziții legale în materie. ... 166. Față de toate cele arătate, trebuie considerat că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când, faptele fiind pe deplin stabilite, nu ar fi pusă în situația de a proceda la reanalizarea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în corelație cu prevederile art. 492 alin. (1),art. 498 și ale art. 501 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în cazul în care în al doilea ciclu procesual se admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond numai atunci când nu ar fi pusă în situația de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor, și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege. (3) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii soluționează cauzele în baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților, fără constrângeri, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau autorități. (4) Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independența judecătorilor. Articolul 3 (1) Procurorii numiți de Președintele României se
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
al celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. (3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum și subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]