188,041 matches
-
zero! De curînd am întîlnit-o și ne-am pus să comentăm anul teatral 2000. Am spus la un moment dat că mi se pare nu atît anul spectacolului de teatru, cît unul al cărții de teatru care a avut o producție însemnată și calitativ și cantitativ. Știa titlurile, aproape pe toate, dar nu-și procurase toate cărțile. De Sfintele Sărbători însă, am să-i completez colecția și am să-i înnoiesc informația despre ce se întîmplă prin țară. Este sfîrșit de
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
cu realitatea. Deși este numită realistă, literaturii i se cere să reflecte o realitate esențială, descrisă de legea istorică, insesizabilă unui ochi needucat de învățămîntul politic sau, după caz, o realitate ce va să vină, investită fiind cu o funcție de producție creatoare. N-am greși prea mult dacă am spune că este o literatură fantastică, cultivînd un fantastic ideologic. 1) Conceptul este lansat și aplicat la evoluția educației familiale în societatea românească la Elisabeta Stănciulescu în Sociologia educației familiale, (vol. 2
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
închisă în 1991 din cauza "condițiilor inumane", constituie microcosmosul ideal pentru punerea sub lupă a celor mai diferite relații de camaraderie. Am fost clar, prietene? de Dejan Acimovic e un film atroce care degajă totuși un neobișnuit sentiment de speranță. Dintre producțiile Noului cinema rusesc de "După perestroika", Punctul de control al lui Aleksandr Rogozhkin amintește de Terrence Malick. Atît datorită reflecțiilor unuia dintre soldații ruși aflați sub arme, undeva în nordul Caucazului, într-o zonă de conflicte etnice, cît și prin
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
-o. Sau ea există și n-am avut eu acces. E posibil. Gînditorul și realizatorul spectacolului este tînărul regizor Radu Afrim, absolvent al școlii de la Cluj. Am citit destule comentarii, mai patetice sau mai echilibrate, scrise în jurul examenelor sale sau producțiilor de la Tîrgu-Mureș și Sf. Gheorghe. Curiozitatea mea a crescut o dată cu vîlva cu care Radu Afrim a intrat în lumea teatrului și a acces rapid la cote înalte. Ocean café mi-a prilejuit ocazia de a face cunoștință, în sfîrșit, mult
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
element salvator. Cel care fixează semnificația Arcei pe o ideologie a individualizării este, la începutul deceniului următor, Nicolae Manolescu: Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. Direcțiile de propagare a sensului sunt aceleași ca în Sistematica poeziei: dinspre rețea către producția literară. Retorica ontologică, așadar, și încă mai mult decât în orice alt studiu de naratologie, pentru că tot întrebându-se de ce nu avem roman, de când și până când, ce, cum, încotro, criticul agață tot felul de probleme de istorie modernă și de
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
a construit o teorie pe baza studierii unor statistici incomplete și depășite, și ale unui mesianism răzbunător. Cît despre mai vechea teză marxistă că "o orînduire și-a trăit traiul și trebuie înlocuită cu alta, în momentul cînd relațiile de producție au ajuns caduce și se opun dezvoltării mijloacelor de producție" simpla trecere în revistă a tuturor descoperirilor importante din secolul XX, de la penicilină la DDT, la energia atomică și la informatică, arată că ele n-au apărut în "lagărul socialismului
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
și depășite, și ale unui mesianism răzbunător. Cît despre mai vechea teză marxistă că "o orînduire și-a trăit traiul și trebuie înlocuită cu alta, în momentul cînd relațiile de producție au ajuns caduce și se opun dezvoltării mijloacelor de producție" simpla trecere în revistă a tuturor descoperirilor importante din secolul XX, de la penicilină la DDT, la energia atomică și la informatică, arată că ele n-au apărut în "lagărul socialismului" decît după ce spionii sovietici au reușit să le fure". Și
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Viorica Bucur Într-un peisaj cinematografic monocrom, dominat de producții americane, orice manifestare care aduce pe ecranele noastre filme nonamericane se constituie într-un adevărat eveniment, demn de a fi consemnat. Cu atât mai mult dacă acest eveniment se permanentizează. Astfel, de cinci ani încoace, pe agenda cinefilului bucureștean, figurează
Chintă regală by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16581_a_17906]
-
țara noastră e cumplit de bogată și că poți cheltui din greu, ea tot o să aibă de unde plăti. Nu înțelegea nimeni că bogăția nu este în aer sau în pămînt, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată." (s.n.) Comentariile în acest moment sînt, credem, de prisos. Mai adăugăm însă încă două exemple extrase din publicistica de la "Timpul": "O societate ca a noastră, care nu se întemeiază
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
puțin semnificative pentru evoluția ulterioară a creației lui Coșbuc" (p. 613), dar în acest fel se pierde ocazia de a epuiza o bază documentară și de a nu incita ulterior la cercetări care irosesc energii și speranțe de senzațional. Căci producția poetică a elevului Coșbuc e, într-adevăr, minoră și nici un exeget nu a contat vreodată pe ea ca sursă revelatoare de interpretare. După Gavril Scridon, au răscolit documentele din nou Constantin Catalano și Mircea Popa (și nu numai ei), dar
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
pulseze radioactiv, răsfrângând din conștiința poetei în a cititorului razele negre ale timpului istoric. Biografia "cu zgomot de hârtie arsă" și starea "solzoasă" în care se zbate personajul feminin tind să se suprapună, într-un continuum viață-text bine ilustrat de producția generației '80. Ceea ce o distinge însă pe Mariana Marin de majoritatea voioasă, ludică a congenerilor este anume gravitatea ei structurală, pe care o regăsim la poeți ca Ileana Mălăncioiu și Dorin Tudoran. Chiar și atunci când stilul colocvial interferează expresiv cu
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
special turneu parizian petrecut în urmă cu patru decenii; momentul de suprem interes l-a reprezentat atunci prezentarea în versiune coregrafică a partiturii Ciocanul fără stăpân de Pierre Boulez; am în vedere, de asemenea, preluarea de la Constantin Silvestri a primei producții bucureștene cu opera Oedipe cu prilejul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional "George Enescu", la prima imprimare discografică a acesteia, imprimare memorabilă realizată cu participarea baritonului David Ohanesian, a mezzosopranei Zenaida Pally; mă gândesc la prima importantă ediție
Destine paralele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11846_a_13171]
-
vlăstarele tinere, care au ars rapid, în trombă, ca niște artificii cum, de altfel, și sunt, căci ce altceva pot fi frunzele, iarba, vlăstarele pădurilor ce acoperă munții de creație muzicală savantă dacă nu arsenalul de tehnici și mijloace de producție componistică, aflate în permanentă combustie și într-o istovitoare reproducție. Uneori fantezii ale realității sonore, alteori realități ale fanteziilor componistice, cu toate au ars aidoma cunoștințelor dispuse și dirijate în vederea unor acțiuni fundamental perisabile, unor gesturi perimate încă înainte de a
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
una după urma celeilalte. Se fac filme despre scriitori mai des decât se scrie ficțiune despre regizori. Există literatură bună care poate îngropa un film dacă acesta tratează materialul într-un mod ortodox și literatură bună care poate stimula o producție originală. Pentru ultima situația nu mă pot gândi la un exemplu mai bun decât Cărțile lui Prospero a lui Greenaway. Și totuși, lungmetrajul care m-a pornit pe firul acestei meditații a fost unul pe care îl consider prost, și
Poezia ca materie de consum pentru filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11867_a_13192]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Constantin Abăluță, e, în bună măsură, un Paradis al lucrurilor umile. Semn de timorare, de retractilitate, desigur, din punct de vedere psihologic, dar și de smerenie din punct de vedere religios (căci există în producția în chestiune semnele unei religiozități criptate), întrucît în această lume inanimată pare a se fi retras grația divină ofensată de imperfecțiunea umană. Marginea, periferia, secundarul, ne încredințează gînditorii creștini, poartă holografic duhul întregului, nu o dată cu o prospețime, cu o intensitate
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
foarte largă panoramă moștenirea imensă de modele și derivații lăsată de acest mit culturii occidentale. Sursa primară - Oedipodia, poem epic din secolul VIII a.C. - a fost reluată neîncetat, alimentând reflexia filozofică și literatura. în secolele XVIII - XX a determinat o producție foarte bogată mai ales în genul teatrului liric: se știe că epoca barocă era interesată de temele mitologice, mai puțin secolul XIX; dar sub influența teoriilor lui Nietzsche despre originea tragediei, în secolul XX numeroși compozitori reiau subiectul (Stravinski, Orff
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
și anti-americanii la care diverși semidocți au ridicat agitate obiecții). Nu puțini dintre sprijinitorii partidului democrat sunt de natură clientelară, părticele ale puterii guvernamentale și ale instituțiilor sale, sau beneficiari ale munificenței acestora, elemente ale sistemelor de control, nu de producție sau creație socio-economică. Sau de pildă că așa-zisa "corectitudine politică" (varianta mai "subtilă" a comunismului) a fost, da, inventată în America, dar că acolo a rămas o simplă parte a dialecticii politice, a dezbaterilor și încleștărilor pururi vii și
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
Abandonat de "veșnicia dintîi", simțindu-se compus din cercuri eterogene, consumat de raiul ce-l poartă-n sine, poetul se socotește, sintetic, "Creație a celor de jos, creație a celor de sus" (Invitație). Altfel zis e un analogon al Lumii, producția sa nefiind decît o incantație a acestei apartenențe integratoare, divin-demonice. Discursul țesut din bolboroseli de magmă solemnă, cu accente hölderliniene și dantești, al lui Miron Kiropol indică, neîndoios, prezența unui mare poet. n Miron Kiropol, Cerul ca unică ispită, Cuvînt
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
Ioana Crișan Se pare că încet-încet, se ridică mici avanposturi ale producției românești de carte, ce rezistă cu adevărat "concurenței" traducerilor de ficțiune apărute în colecțiile de profil de la Polirom, Humanitas sau Paralela 45. Cel care a reușit să-și onoreze blazonul, printr-o revenire nostalgică cu un volum spiritualizat este Radu
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
nu la nivelul limbii literare, cât la nivelul experienței cotidiene, atât de particulare în Est. Cititorul trebuie să sesizeze falia dintre realitatea personajelor și aspirațiile lor, comparația cu Vestul, privit neapărat ca rai al "consumarismului" (!), al marketingului, al comerțului, al producției, adică exact acele lucruri unde știm sigur că societatea românească nu a excelat niciodată în performanțe. Așa se face că lumea romancierului pare că ar fi închisă etanș, seamănă cu o cameră de gazare în care omul este agresat cu
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
secundar") și patru "tehnice". Acest termen indică o prejudecată cu care mi-e imposibil să fiu de acord, care arată o bistratificare nejustificată a oricărei pelicule: sus e stratul rafinat, cu regie, actori și scenariu, iar jos se găsește insignifianta producție și detaliile tehnice. O astfel de prejudecată mi se pare inadecvată și deficitară. Mai mult, poate altera serios percepția unui film. Să mă explic. Știm cu toții că mediumul cinematografic e responsabil pentru cea mai sintetică dintre arte, pentru cea care
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
film biografic poate fi un vehicul pentru o pletoră de alte staruri de cinema? Filmul e realist în modul în care te transportă în Hollywoodul de odinioară, în clasica eră a studiourilor. Dar și aici ceva șchioapătă, nu în designul producției, care se apropie de perfecțiune, ci la nivelul distribuției. Mă întreb dacă Scorsese a vrut să fie ironic punând actrițe bine cotate din zilele noastre să joace dive de un asemenea calibru. Să fim serioși: Kate Beckinsale e o fată
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
că a murit scheletic și cu ace înfipte în brațe, deoarece, pe ultima sută de metri, dăduse în boala drogurilor), să-i dea apanajul victoriei vizionare și nouă un sfârșit fericit. Ce rămâne din acest film? Scenele panoramice, cinematografia, designul producției, costumele, montajul inspirat, doar detalii așa-zise tehnice. Ele nu doar salvează ce se poate salva din acest lungmetraj, ci creează secvențe care, fie doar și pentru flerul vizual și compoziția cadrelor, merită urmărite. Mai mult, ele vă vor scuti
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
lungul timpului s-a amestecat într-o harababură din care nu se pot înălța decît clădiri sonore pestrițe, edificii rocambolești ori hazardate rodomontade acustice. Cît va mai dura această devălmășie a resturilor de materie primă? Cît va mai alimenta ea producția de bunuri muzicale culte? Cert este că, așa cum există o criză a petrolului, există și o criză a materialelor sonore de construcție. Iar sursele alternative nu se prea întrevăd. Și nici nu cred că în muzică ele sunt posibile.
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
-l cu mici gingășii și tandrețuri, momente de poezie pe care alți regizori le găsesc futile într-un astfel de context. Concluzia e că lungmetrajul lui Jeunet e "blindat", mi-e foarte greu să-i găsesc un defect la designul producției, la nivelul cinematografiei sau la orice alt nivel. Montajul e în continuare rapid, dând un ritm alert pe care l-aș defini ca subliminal, pentru că nu ai senzația, deși evenimentele sunt foarte numeroase, că pelicula te grăbește cumva. E melanjul
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]