2,819 matches
-
cit., p. 12. 47 Cf. Mircea Florian, op. cit., p. 113. 48 Jean Daniélou, op. cit., p. 13. 49 Cf. Land, vol. cit., p. 465. 50 Cf. Tillich, p. 300. 51 Land, op. cit., p. 463. 52 Merton definește self-fulfilling prophecy ca o profeție care, deși falsă în premisele ei, se adeverește treptat prin influența pe care o exercită asupra subiectului uman, a cărui percepție subiectivă asigură, în final, împlinirea acesteia. Vezi Robert K. Merton, Social Theory and Social Structure, New York, Free Press, 1968
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nu intră în calculele nimănui. Despre crimă nu se aduc probe, decît doar acea mărturie nicidecum acuzatoare. Dar cititorii, și Oedip însuși, nu-și fac multe scrupule și îl pun sub acuzare pe Oedip. Nu trecutul îl condamnă, cît soarta (profeția), nu avem o faptă anterioară în timp care să determine înțelesul; înțelesul, sau mai curînd convergența înțelesurilor din povestire, ne determină să luăm în calcul această faptă ca fiind o secvență în deplin acord cu povestirea. Doar s-au făcut
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
nu avem o faptă anterioară în timp care să determine înțelesul; înțelesul, sau mai curînd convergența înțelesurilor din povestire, ne determină să luăm în calcul această faptă ca fiind o secvență în deplin acord cu povestirea. Doar s-au făcut profeții că Oedip își va ucide tatăl, doar Oedip însuși a mărturisit că a ucis un bătrîn cam în locul și la timpul cînd a fost ucis Laios - cînd păstorul spune că Oedip e fiul lui Laios, pentru Oedip și pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a fost ucis Laios - cînd păstorul spune că Oedip e fiul lui Laios, pentru Oedip și pentru cititori nu mai încape îndoială: el este ucigașul lui Laios. Concluzia nu se bazează pe probe noi ci pe forța semnificației, pe împletirea profețiilor cu cerințele coerenței narative. Convergența forțelor discursive impune ca Oedip să fie ucigașul lui Laios, și el se supune acestui înțeles ultim. Înțelesul nu-i aici un efect al vreunui eveniment anterior, cît chiar cauza lui. În caz că lui Oedip nu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personalitatea lui fiind elogiată de toate marile instituții din țară și în toate școlile. Cuvinte memorabile au rostit în Senatul României M. Sadoveanu și N. Iorga. Mihail Sadoveanu remarca în cuvîntul său că „în versurile lui Goga s-au desăvîrșit profețiile. Aurul lor, de șapte ori lămurit prin foc, a sunat la timp, precedînd era supremă. Dar [...] aceste versuri ale tinereții explică și pe cugetătorul politic de astăzi și înțelegem prin politică, aici și acum, problemele mari naționale în jurul cărora gravitează
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
despre automatizarea deciziilor, făcînd mai ușoară sarcina celui care ia decizii, se trece la prepoziția "prin", care presupune ivirea unui nou om-mașină, sau a unei noi mașini-om, poziție destul de confuză, plină de regret și în același timp de îndrăznețe profeții. Astfel, "înainte de a deveni Proust, calculatorul ar trebui să posede o vastă cunoaștere a limbii franceze"33; și încă despre "crezul" pe care Simon ni-l transmite în Noul Management 34: mașina care citește, gîndește, învață și creează (p. 4
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Editorialul nu este semnat. Doctrina lui Ehrard a devenit doctrina oficială a mișcării. Toate temele lui Ehrard se succed impecabil: viziunea unei solidarități globale, crearea contextului prin "sine", care devine mastery (stăpînire, care nu este forță, ci putere), pînă la profeția covorului care poate zbura într-o zi cu condiția de a-și schimba mentalitatea de covor. Este invocat sufletul lui J.F. Kennedy: "Asta poate fi făcut"126. S-a înțeles: revoluția mondială este în desfășurare. Baza sa: San Francisco. Doctrina
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
muzelor, Apollo, mai degrabă acea muzică ce dezlănțuie forțe ascunse, obscure, ale firii umane de-o violență uneori fără margini, dar și aptă de „a săpa” galerii nebănuite, „miraculoase”, acut revelatoare nu numai despre propria noastră fire, dar capabilă de profeții unice. (În magistrala sa nuvelă Sonata Kreutzer, contele Tolstoi, cam În același timp cu Nietzsche, aflat la mii de kilometri distanță și produs al unei alte culturi și civilizații, intuiește adânc, puternic, forțele miraculoase, „destructive” ale muzicii. Dionisiacul Îi apare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
negativă asupra persoanei sau operei mele și amintesc pe scurt părerea ciudată, cu siguranță negativă, pe care o exprimase P. Georgescu asupra talentului firavului debutant În arta prozei, cum eram la acea dată. Și, așa cum se Întâmplă cu marile, rarele profeții, adevărul - Adevărul! - asupra artei și a firii mele, poate chiar asupra destinului meu, era formulat În cheie negativă și, la primul nivel este perfect fals! Nu, mă asigurau prietenii mei, cu prioritate Nichita, grijuliu și de „starea mea psihică”, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și „adevărul asupra vieții mele”, ceea ce numim „Destin”. Ori, eu am fost dintotdeauna „Înfometat de destin”, ca și maeștrii mei de hârtie, Goethe, dar mai ales Nietzsche, doar că În tinerețile mele „profesionale și spirituale” nu puteam să bănuiesc că „profețiile despre mine” se află ascunse, bine, adânc ascunse, unde...?!, În ceea ce părea la o primă și chiar și la o secundă analiză ca fiind „simple răutăți”, denigrări iuți și brutale cum le Întâmpină orice creator În drumul său spre critică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
preocupă În ultimii ani, ideea de destin, acel amor fati al lui Nietzsche, care nu e decât o amplă și profundă recurență a vechii „ideologii” grecești sau romane, dar și ceea ce antichitatea profesa și adula sub termenul și sub ritualul Profeției și al profeților. Iată ce farse ne pot juca timpul și contemporanii noștri grăbiți; și cine?, nu binevoitorii, nu prietenii, ci... inamicii! Așa cum citam În primul volum al prezentelor memorii apariția primă a „diavolului” În existența mea, și anume nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca un eveniment existențial, apariția, pătrunderea acelui mare Senior de antracit În viața mea, ce-și căuta, ce-și pipăia abia drumul - tot astfel, din cele două judecăți negative la adresa firii și artei mele de atunci, „la Început”, am extras profețiile... cele necesare mie. Nu găsim decât ceea ce posedăm deja, „nu cunoaștem decât ceea ce știm deja”; și Goethe, parcă primul În arta și filozofia modernă, este cel care, În ciuda „raționaliștilor”, a „logicienilor”, a inșilor „de bun-simț”, mută accentul de pe „cunoaștere” pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și mai ales „azi”, odată cu fizica cuantică, ilustrată de spirite majore precum Schrödinger și Heisenberg sau Feynman, Își asumă la rându-i, pare-mi-se, și „cunoașterea intuitivă, irațională”. Avid și „gelos” de intuițiile anticilor, ale Grecilor În primul rând, Profeția a fost, mai ales În scrierile mele din ultimii ani, o noțiune pe care am citat-o adesea, ridiculizând formele caricaturale sub care omul face azi apel la ea - jocul de cărți tarot, globul de cristal, ghicitul În cărți, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care au, la rândul lor, nevoie de această „hrană” Îngropată, pare, dacă nu În straturile profunde ale antichității, atunci oricum mai recent - și definitiv! - În cele somnoroase și melodice ale romantismului!... Și, printre altele, nevoia, foamea, uneori chiar panica de profeție, de acea „cunoaștere sau știință” ce se opune cu sfruntare „științei academice” și care-i face pe bieții muritori contemporani, de la cei mai umili până la magnați ai finanței sau șefi de state, să alerge În cabinete obscure, clienți docili, brusc
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bine mi-amintesc, același Matei Călinescu, Într-un interesant studiu dedicat romanului, o afirmă?!... Și eu, azi, cred cu adevărat că el, Paul, este chiar „mai mult decât autorul”: el este una dintre acele intuiții fulgurante asupra firii sale, o „profeție”, o supra-luciditate Întoarsă spre sine, una dintre acele revelații atât de adânci Încât apare, ca și zeitățile indiene, cu mai multe fețe; iar „una” dintre ele Îi rămâne propriului autor ascunsă, deoarece forțele care ne asistă sau protejează Îi cunosc
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-mi, În liniște și „libertate”, să-mi aleg maeștrii de hârtie și să „școlesc” la ei, Îndelung, decenii. Ce maestru Îți alegi la Începuturi, din ce categorie și din ce „format”, spune mult despre „profilul interior”, este de fapt prima „profeție literară” pe care ți-o faci, involuntar și nelucid, ție Însuți! Ca și faptul, ca să nu mai vorbim, de „nevoia de maeștri”, primul semn al unei „seriozități, gravități de destin”. Maniac - de la manie, bineînțeles, „nebunie”; pe noi, profesioniștii scrisului, nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
71, semnalasem catastrofa națională, plătind „peșin” pentru aceasta, unele frunți s-au ridicat mirate, cum se Întâmplă când ți se pare că Într-o cameră se aude vocea unei persoane care nu e prezentă!... Sigur, e puțină nebunie În orice profeție, mai ales În acele profeții „ce deranjează”, cele ce vestesc tunetul și furtuna În plină acalmie, sub un cer albastru, senin, surâzător. Și-apoi, e știut, profeții supără și prin aroganță, da-da, prin francă și goală aroganță: cine sunt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
peșin” pentru aceasta, unele frunți s-au ridicat mirate, cum se Întâmplă când ți se pare că Într-o cameră se aude vocea unei persoane care nu e prezentă!... Sigur, e puțină nebunie În orice profeție, mai ales În acele profeții „ce deranjează”, cele ce vestesc tunetul și furtuna În plină acalmie, sub un cer albastru, senin, surâzător. Și-apoi, e știut, profeții supără și prin aroganță, da-da, prin francă și goală aroganță: cine sunt „ei” de-și permit să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
limita” și nu ea este „inamicul rațiunii”. Nu, rațiunea Își este sieși inamică, cum o spune și dictonul latin: Nihil contra Deus nissi Deus ipse. 12 Multă vreme, ca atâția alții, mi-am căutat „viitorul” În vise. Dornic, Înfometat de „profeție”, În fiecare dimineață, puneam o „pedală de frână” Între somn și trezie, lăsând magma viselor, diafană ca țesătura meduzelor, să se așeze cu straturile lor succesive și mai ales cu istoriile „agățate de ele”. Devreme, am Învățat și mi-am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În fața copiilor străini și cruzi sau a dușmanilor care ne urmăresc fără o pricină anume. Sau... pe care am uitat-o! Și-atunci, așa cum am procedat și În scrierea de față, am Încercat - nevindecat de infantila, gregara mea foame de profeție! - „să surprind”, să descifrez acest „viitor” și, poate mai mult, să-mi Înțeleg propria-mi fire (ce-mi producea atâtea probleme!Ă din unele mărunte, infime elemente ale vieții trecute. Luându-mi, cum s-ar zice, sub microscop, propria-mi
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-mi, cum s-ar zice, sub microscop, propria-mi existență. Destul de iute am constatat că făceam o eroare analizând și reluând la nesfârșit, ca o bandă magnetică, scenele „mari”, pitorești sau „Înalt semnificative” ale vieții mele; nu, se pare că „profeția” sau „profețiile” care mă interesau În cel mai Înalt grad, „se ascundeau” În detalii oarecare, „amestecate” printre evenimente sau În vorbe, sintagme, scurte propoziții, „uitate” de mult, adică alunecate În subconștient, cum ne Învață psihanaliza. De aceea, folosesc cuvântul „moloz
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
s-ar zice, sub microscop, propria-mi existență. Destul de iute am constatat că făceam o eroare analizând și reluând la nesfârșit, ca o bandă magnetică, scenele „mari”, pitorești sau „Înalt semnificative” ale vieții mele; nu, se pare că „profeția” sau „profețiile” care mă interesau În cel mai Înalt grad, „se ascundeau” În detalii oarecare, „amestecate” printre evenimente sau În vorbe, sintagme, scurte propoziții, „uitate” de mult, adică alunecate În subconștient, cum ne Învață psihanaliza. De aceea, folosesc cuvântul „moloz” și uneori
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
uneori le egalizez pe cele „două molozuri”, cel oniric și cel existențial! (Oare așa se Întâmplă și În „vastul teritoriu oniric”, detaliile, vorbele capricioase, amănuntele care se agață de fiecare dată de altă „istorie” sunt cele purtătoare de „vești”, de profeții, de „profeție”?Ă Vorbind de profeție, din punctul meu de vedere cel puțin, deși atras „la Început” de „viitor”, de viitor În ce mă privește, și fiind mai ales „atent” la orice semnal, oricât de mărunt sau difuz, pe care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
egalizez pe cele „două molozuri”, cel oniric și cel existențial! (Oare așa se Întâmplă și În „vastul teritoriu oniric”, detaliile, vorbele capricioase, amănuntele care se agață de fiecare dată de altă „istorie” sunt cele purtătoare de „vești”, de profeții, de „profeție”?Ă Vorbind de profeție, din punctul meu de vedere cel puțin, deși atras „la Început” de „viitor”, de viitor În ce mă privește, și fiind mai ales „atent” la orice semnal, oricât de mărunt sau difuz, pe care mi-l
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
molozuri”, cel oniric și cel existențial! (Oare așa se Întâmplă și În „vastul teritoriu oniric”, detaliile, vorbele capricioase, amănuntele care se agață de fiecare dată de altă „istorie” sunt cele purtătoare de „vești”, de profeții, de „profeție”?Ă Vorbind de profeție, din punctul meu de vedere cel puțin, deși atras „la Început” de „viitor”, de viitor În ce mă privește, și fiind mai ales „atent” la orice semnal, oricât de mărunt sau difuz, pe care mi-l putea semnala, mi-am
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]