2,009 matches
-
și atunci cînd cineva conștientizează existența unor diferențe fonologice într-o limbă străină în raport cu limba sa, continuă să confunde în pronunție sunete distincte ale limbii străine respective 201. Ca atare, deprinderile articulatorii și conștiința fonologică cooperează în producerea alterărilor de pronunție la o limbă învățată, dar ele nici nu se confundă și nici nu se reduc una la alta, deoarece conștiința fonologică este numai unul dintre aspectele care determină deprinderile articulatorii (aspectul ideal), un alt aspect (cel material) alăturîndu-i-se sau substituindu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
totuși pronunțat prin refacerea în fiecare limbă romanică a unui sistem de desinențe proprii 215. Antoine Meillet credea însă că evoluția limbilor implică în general trecerea de la sintetic la analitic și în cazul verbului, acest fenomen ilustrîndu-se prin faptul că pronunția franceză a renunțat de cele mai multe ori la marcarea diferențierilor personale prin desinențe, iar engleza a pierdut aproape în întregime asemenea desinențe (excepție făcînd persoana a treia singular). În această situație, pronumele personal, a cărui exprimare devine obligatorie, preia sarcina marcării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate presupune o anumită orientare a factorilor mentali interpretativi și de raportare la sine a realităților naturale și sociale. Limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
istoric al lui. Probabil, Coșeriu a intenționat să aducă în atenție, pentru a combate, numai forma inacceptabilă a teoriei, așa cum apare la lingvistul olandez. 200 Vezi, Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 80. 201 Așa cum se întîmplă, de exemplu, în pronunția multor români a celor doi e, cu valoare fonologică în limba engleză: sg. man, pl. men. 202 Eugeniu Coșeriu, Sicronie, diacronie și istorie, p. 104 și 124; idem, "Nu există schimbare lingvistică", p. 17. 203 În principiu, libertatea este creația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filozofică folosită de Blaga este orientată spre limba populară (p.184) și că românii ar trebui să scrie filosofie, iar nu filozofie, fiindcă așa se scrie în majoritatea limbilor europene (p.182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției lui s intervocalic ca z, în vreme ce româna nu are o asemenea regulă, astfel încît între pronunția din limbile europene și scrierea românească cu z există o deplină concordanță. 396 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.313 ș
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să scrie filosofie, iar nu filozofie, fiindcă așa se scrie în majoritatea limbilor europene (p.182). Acele limbi însă (excepție făcînd spaniola) au regula pronunției lui s intervocalic ca z, în vreme ce româna nu are o asemenea regulă, astfel încît între pronunția din limbile europene și scrierea românească cu z există o deplină concordanță. 396 Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p.313 ș.u. 397 Vezi pentru aceasta Corpus des oeuvres de philosophie en langue française, Fayard, Paris, 1987
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
despre rostirea românească, p. 8. 408 Ibidem, p. 27 și 31. 409 De aici decurge totala inoportunitate și caracterul aberant al unor intervenții de tipul scrierii cu â și cu sunt în limba română și, cu atît mai mult, al pronunției [sunt] în loc de [sînt], aceasta din urmă fiind rezultatul evoluției de la latină la română. 410 Încă înainte de votarea cacografiei (în februarie 1993), unii credeau că se înnobilează dacă scriu cu sunt. S-a falsificat astfel limba în numeroase ediții ale clasicilor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al acestei Huniuni Europene, este și cancelarul Germaniei, primul cancelar femeie din istoria acestei țări, doamna de fier a politicii europene,cea care deține „adevărul absolut” pe care vrea să îl impună tuturor, Kaiserin,<footnote Kaiserin- Kaiser sau și kaizer, pronunție: 'kai.zăr, este un cuvânt român de proveniență germană care semnifică un titlul de „împărat”. În germană mai există și „Kaiserin”, pentru „împărăteasă”. Cuvântul „kaiser” derivă din titlul roman Cezar, care la rândul lui derivă din numele lui Iulius Cezar
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
conducători a organismului continental, președintele României prezenta o imagine grotescă, fie înghesuindu-se între aceștia, fie râzând fără rost și lucindu-i chelia, ca un far călăuzitor. O mare pacoste pe capul acestui personaj, care conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de a se exprima, de a rosti cuvintele, pentru a capta audiența
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze și nu divizăm evident discursul. Articularea / pronunția Trebuie să dăm atenție în expunere modului de articulare și de pronunție. Ambele indică comanda orală pe care o dăm limbii. Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Articularea este arta de a vorbi inteligibil și a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum trebuie un cuvânt dar să nu scăpăm din vedere pronunția lui corectă. Din nefericire, mulți oameni consideră pronunția corectă (sau cea incorectă) o reflectare directă a inteligenței umane. Consultăm dicționarul potrivit dacă suntem nesiguri cum se pronunță un cuvânt. Lungimea Durata expunerii este un element crucial. De fapt, prezentarea și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dinții și limba. Ne ascultăm vorbind și facem cuvintele distincte și inteligibile. Desigur, putem articula cum trebuie un cuvânt dar să nu scăpăm din vedere pronunția lui corectă. Din nefericire, mulți oameni consideră pronunția corectă (sau cea incorectă) o reflectare directă a inteligenței umane. Consultăm dicționarul potrivit dacă suntem nesiguri cum se pronunță un cuvânt. Lungimea Durata expunerii este un element crucial. De fapt, prezentarea și organizarea comunicării verbale se bazează pe formula "fii
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
http://www.mindtools.com INDEX DE NOȚIUNI A Abilitate a comunicării, 11, 12, 13, 16, 34, 35, 36, 38, 41, 51, 52, 59, 67, 145 perceptivă, 41 socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126 canal
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mare parte și dificultățile fonematice, greșelile gramaticale cât și cele de ordin semantic. În concordanță cu specificul și evoluția limbajului preșcolar caracterizat prin imperfecțiuni pe latura fonetică, semantică și gramaticală, educarea vorbirii nu trebuie să se restrângă numai la corectarea pronunției sau a greșelilor gramaticale, ci trebuie să aibă în vedere perfecționarea limbajului în toate aspectele sale. Este indicat ca toate imperfecțiunile ce privesc vorbirea și limbajul să se corecteze din perioada preșcolare pentru a nu se instala unele deprinderi greșite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Este indicat ca toate imperfecțiunile ce privesc vorbirea și limbajul să se corecteze din perioada preșcolare pentru a nu se instala unele deprinderi greșite, deoarece se știe că este mai ușor să formezi deprinderi noi de vorbire decât să corectezi pronunția greșit stabilizată. Pe de altă parte, tulburările de limbaj pot provoca tulburări de personalitate prin conștientizarea defectului, ceea ce duce la insuccese școlare ca urmare a inhibiției, negativismului și a tulburărilor de integrare în activitatea școlară și în colectivitatea de copii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
soldează cu rezultate inegale în achizițiile pedagogice și verbale. Prezintă tulburări de limbaj din punct de vedere articulator și al construcțiilor. a) Examenul complex al limbajului Copilul prezintă întârziere în limbaj de tip motor cu înțelegerea corectă a limbajului oral. Pronunția izolată a sunetelor este ușor deficitară, dificultățile mari apar la integrarea lor în ansambluri lingvistice: cuvinte, sintagme, propoziții. Este o tulburare instrumentală provocată de motricitatea care afectează mai ales rostirea (capacitatea de recepție și emisie), de articulare și de repartizare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să stabilească modalitățile de rezolvare, chiar să și planifice acțiunile viitoare. Cât privește latura fonetică a limbajului, aceasta ar trebui să fie încheiată la 3 ani, dar având în vedere unele particularități ale analizatorului verbomotor, cât și ale celui auditiv, pronunția nu este încă corectă. Încă nu se diferențiază bine limba încă dură, inervația cavității bucale încă insuficientă, mișcările buzelor și ale feței slabe și imprecise, laringele mult mai lung și îngust ca la adult, corzile vocale scurte și subțiri (de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corespunzător, poate face față cerințelor perioadei următoare, celei școlare. De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde posibilitatea copilului de a reda exact toate nuanțele gândirii și sentimentelor sale, puterea de convingere a vorbirii. Experiența ne arată însă, că greșeli ușoare de pronunție, cu caracter fiziologic mai persistă însă și după 4 ani, chiar atunci când organele vorbirii se află în perfectă stare de sănătate. În acest caz, sub influența vorbirii corecte și preocupării adulților, ele dispar. Perseverarea lor însă după 5 ani (la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica logopedică că vocalele sunt mai ușor identificate decât consoanele, iar dintre consoane sunt mai greu diferențiate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mare rol în procesul de înțelegere și că aceasta presupune semnificația și sensul limbajului. În procesul de comunicare prin vorbire între auzul fonematic și articulare sunt relații necesare, căci dacă subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbări ale pronunției și modulării vorbirii. De asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor accentuate, cu urmările lor în citire și scriere. Din punct de vedere psihologic în procesul de înțelegere se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
impune stabilirea unor obiective 143 primare concomitente cu terapia propusă, în scopul formării capacității de diferențiere fonematică și de discriminare a sunetelor și cuvintelor, ceea ce se va concretiza în posibilități de analiză și sinteză fonetică a logopatului, în educarea unei pronunții ritmice și melodioase. Nu ne-am propus să tratăm obiectivele și metodologia educării și dezvoltării auzului fonematic în cadrul terapiei logopedice a diverselor logopatii în această lucrare, care este un subiect amplu și foarte necesar atât în examinarea cât și în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracterizează printr-o mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută și prin denumirea de „disacuzie neurală” este diferențiată prin existența elementelor afazice: (tulburări ale pronunției, deficit de evocare și vocabular, alterări ale structurii frazei, insuficientă capacitate de a povesti, o degradare globală a funcției limbajului și vorbirii). Aspecte ale limbajului la copiii cu tulburări nevrotice și de comportament Tulburările nevrotice și de comportament sunt o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-l ajuta pe copil să găsească punctul de articulare specific particularităților sale anatomice. După un mare număr de exerciții fono articulatorii care se realizează diferențiat în funcție de forma dislaliei și de particularitățile individuale ale organelor fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar dacă este școlar și în citire și scriere. Și aici continuă dezvoltarea auzului fonematic, mai ales luând în considerare principiul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]