3,551 matches
-
atât datorită fineții observațiilor, cât și includerii într-un univers specific popular. În memorialistica noastră, B. ocupă un loc onorabil. Ionel (1901) este un roman pedagogic în care plăcerea povestirii se împletește cu evocarea tradiției, a obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive” de persuasiune. Pedagog de vocație, autorul încerca
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Povești populare incașe, Chișinău, 1960; Poveștile Birmei, Chișinău, 1964; Povestea lui Bahtiar. Povești azerbaidjene, Chișinău, 1965; Povești rusești. Prelucrare de A. N. Tolstoi, Chișinău, 1966; Meșter faur, mâini de aur. Povești populare rusești, Chișinău, 1967; Vino poveste, vino! Povești și proverbe ale popoarelor Etiopiei și Sudanului povestite pentru copii de L. Linbarskaia, Chișinău, 1967. Repere bibliografice: E. Junghietu, Folclorul - o pasiune permanentă, LA, 1979, 18 ianuarie; I. C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 290-296; N. Băieșu, Grigore Botezatu, RLSL, 1989, 2; Datcu
BOTEZATU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor din București. Lucrarea este un excelent instrument de lucru, accesibil și specialistului străin. Autoarea a mai publicat câteva antologii de ghicitori, proverbe și zicători, însă importantă este lucrarea sa, rămasă deocamdată în manuscris, Lirica de dor și dragoste. Păsări, animale, flori, elaborată în cadrul proiectului Colecția națională de folclor. În Israel, B. scrie și publică proză, cartea sa, Răsunete din Caucaz și alte
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
de antimemorii deghizate” (Ion Cristofor). Răsunete din Caucaz... a afirmat o prozatoare, debutul ei fiind considerat unul „de răsunet”. SCRIERI: Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs), București, 1981; Răsunete din Caucaz și alte povestiri, Norcross (SUA), 2001. Culegeri: Ghicitori și proverbe, I-II, București, 1957; La luncile soarelui, pref. edit., București, 1964; Cântece și strigături populare noi, București, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Românii, 38; Datcu, Dicț. etnolog., I, 107-108; Carol Isac, O
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
al povestirii. Departe de a fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua carte, Vin apele!, are o compoziție
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
1966; Duminica lucrurilor, București, 1968; Întâmplări din primul vis, București, 1968; Săgeata albă, București, 1968; Numărați până la unu, București, 1969; Berbecul zburător, București, 1971; Cuptorul de ars cărămidă, București, 1971; Microsioane satirice, Cluj, 1971; Ancheta, București, 1972; Imnurile verii, Cartea proverbelor, București, 1973; Cocorii de iarnă, București, 1973; Călcâiul lui Ahile. Microsioane satirice, Iași, 1974; Cascada, București, 1974; Cresc odată cu țara, 1974; Insula manechinelor, București, 1975; Ambarcațiunea eroică, București, 1976; O.R.A. (Opinii, reportaje, anchete), București, 1976; Diamantul viu, București, 1978
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
tip 707 c), REF, 1968, 4; Quelques constantes dans la structure du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții: Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, București, 1957 (în colaborare cu Gh. Ghiță); Lupul pârcălab. Povești cu animale, pref. edit., București, 1960; Făt-Frumos. Basme populare românești, pref. edit., București, 1967. Traduceri: Nicolae Milescu, Jurnal de călătorie în China, pref. trad., București, 1956; ed. 2
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
după un model ideal personal, care este interior persoanei mele. Din acest motiv, fiecare persoană are prietenii care i se potrivesc, sau pe care-i merită. Prietenii unei persoane sunt reflexul imaginii sale psihologice, caracteriale și morale. De aici și proverbul: „Spune-mi cu cine te Însoțești ca să-ți spun cine ești”. Fiecare individ se vede și se recunoaște pe sine În prietenii și În prieteniile sale. Stabilitatea, seriozitatea, durabilitatea unei prietenii depind de caracterul partenerilor, de care au generat și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
băteau mereu, până la urmă a luat și mama ,,darul” băuturii că până atunci îl avea numai pe celălalt, înțelegeți d-voastră... In: Să înțeleg că îi plăceau bărbații? I: Îi ,,fugeau” ochii... până la urmă a luat și ,,darul” băuturii... știți proverbul „spune-mi cu cine umbli ca să-ți spun cine ești”. In: Da.... și... probabil certuri... scandaluri... I: Da, certuri, scandaluri... (Inculpata a trăit într-o familie cu un climat nefavorabil, tensionat, lipsită de afecțiune și sentimentul siguranței. A fost abandonată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Poèmes juifs și Nouveaux poèmes juifs. Biblia, Thora, textele talmudice, tradiția rabinică, legendele hasidice își află, de asemenea, în A. un harnic colportor. Probabil stimulat de M. Dragomirescu, poetul încerca primele tălmăciri din Kohelet (Ecclesiast) în „Convorbiri critice” (1907). Psalmii, Proverbele, Ecclesiastul rămân ca sursă favorită de prelucrări, transpuneri, parafraze succesive. Modelul publicistului e cel întruchipat mai înainte de 1900 de cărturarul medic Iuliu Barasch, pe urma căruia A. a fondat, la rându-i, mai multe periodice cu caracter științific și educativ
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, cu texte adunate din județele Putna și Neamț, constituie, de asemenea, contribuții la cunoașterea literaturii populare. SCRIERI: Studii
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
autorul evidențiază rolul psihologiei în studiul limbii. Spirit deschis progresului în cercetarea umanistă, C. oferă lucrări care rămân modele de metodologie și rigoare științifică. SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența țiganilor asupra literaturii poporane române, București, 1893; Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice, București, 1913; Iarba fiarelor. Studii de folclor, București, 1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură, București, 1929-1930; Lumea basmelor, București, 1932; Folclorul român
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
sub influența benefică a lui G. Topîrceanu, de la care a asimilat dezinvoltura versificării, simplitatea expresiei și arta poantei. Umorul și satira, uneori de tipul celor din I. Creangă, se sprijină pe folclor. Vorba de spirit și șarja grotescă, agrementată cu proverbe și expresii populare, asociațiile paradoxale și reducerea la absurd constituie arsenalul de modalități preferate. Un accent stăruitor, uneori prea ostentativ, cade pe latura anecdotică (caricaturală) a lucrurilor și pe umorul de situație. Partea cea mai durabilă a scrisului lui C.
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
mai fine amănunte, acesta fiind un element catalizator în alternarea lor pentru a crea efectul comic. De asemenea, operele sale abundă de notări onomatopeice, care, venite din partea unor personaje aparent serioase, stârnesc amuzament. În fragmentele dialogate sunt utilizate exclamații, interjecții, proverbe și zicători, rime, juxtapuneri și anacolute, ce conturează un stil impregnat cu mult umor și care își are un scop bine precis: cel de a pune într-o lumină favorabilă orice element marcant al textului, indiferent de menirea sa reală
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
lingvistic, amintind de cearta catiheților din Amintiri, comicul fiind redat prin numeroase procedee artistice. Proba urmează un tipar mitic, eroii din mitologia greacă devenind invulnerabili în urma botezului în foc (Triptolemus). Gerilă își evidențiază meritele, utilizând un limbaj popular, presărat cu proverbe („Ei apoi! Vorba ceea: Fă bine să-ți auzi rău”). Acumularea tensiunilor negative are ca și consecință mânia, care le întunecă rațiunea, Gerilă acționând prin răcirea fizică, dar mai ales spirituală, care restabilește echilibrul în fața încercărilor interioare. În continuarea drumului
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb; Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată? S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale ne-nturnată. S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată Și veghiaz-o stâncă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fost Înspăimântat. O putea auzi pe soția sa respirând ușor În somn. N-avea cui să-i spună că i-e frică și n-avea cu cine să-și Împartă frica, și, cum stătea singur, nu avea de unde să știe proverbul somalez care spune că orice bărbat curajos se teme de leu de trei ori: când Îi vede urma pentru prima dată, când Îi aude Întâia oară răgetul și prima dată când Îl vede În față. Mai târziu, Înainte de răsărit, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ceva îi lovește nasul și buzele. Se uită mai bine. Ce-i asta? Un tub cu leucoplast?! Dar, cum a ajuns obiectul ăsta aici? El, Sorin, îl pusese în cana Sorinei doar. Se pare, deci că nu i în zadar proverbul ce-acum își amintește: Nu-i pentru cine se pregătește, ci-i pentru cin’ se nimerește. Și-și mai zice Sorin în gândul său: „De mă gândesc mai bine și eu sunt un băiat rău. De multe ori îmi place
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ura solitarăTu înțelegi un suflet fără țară... Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor scrise cursiv în text. 2. Folosiți descrierea și dialogul într-o compunere cu titlul Lupul. 3. Folosiți două puncte(:) într-un text despre animalele pădurii. 4. Scrieți câteva proverbe despre lup. Povestea cuiburilor de stuf Eugen Jianu Dis-de-dimineață, când am sosit pe lac, am dat de un rățoi. Ochii negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
text de tipul: Fiica mea mi-a cumpărat o gorilă, și îl indica pe Filip cu un gest al mâinii, care știe să îngrijească morminte, știe să scrie și să citească, să vorbească frumos și respectuos, știe o mulțime de proverbe, sentențe înțelepte și citate din marii filozofi în original. Nu știe să judece; ăsta e singurul lucru care ne deosebește, dar e foarte nostim. îmi ține companie și mă supraveghează când mă joc pe chei să nu cad în apă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fie rău. R.C.: Bun, dar ție ți-a produs o suferință. D.M.: Na... R.C.: Nu trebuie rezolvată treaba asta într-un fel? Adică îi răspunzi cu bine, la răul pe care ți l-a făcut? D.M.: Da, pentru că știu un proverb... care este așa... nu mai mi-l amintesc, dar îți spun asta... De fapt, mi l-am amintit! Dacă îi dai unui Rău Bine, el se poate să se facă, din Rău, Bun. Asta! R.C.: Uite, o altă problemă pe
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
text de tipul: Fiica mea mi-a cumpărat o gorilă, și îl indica pe Filip cu un gest al mâinii, care știe să îngrijească morminte, știe să scrie și să citească, să vorbească frumos și respectuos, știe o mulțime de proverbe, sentențe înțelepte și citate din marii filozofi în original. Nu știe să judece; ăsta e singurul lucru care ne deosebește, dar e foarte nostim. îmi ține companie și mă supraveghează când mă joc pe chei să nu cad în apă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
comod, dar păgubos pentru țară și de neacceptat. 7. De ce se cramponează Federația Rusă ca să rămână, cu orice preț, în Convenție și împiedică normalizarea în Comisia Dunării o normalizare pe baza principiilor de drept, și nu în virtutea ireversibilității exprimate în proverbul că ceea ce a mâncat lupul nu se mai poate salva? Timp de 50 de ani, Comisia Dunării a fost nu dominată pur și simplu de U.R.S.S., ci a constituit o adevărată reprezentanță a U.R.S.S.; prezentată într-o ținută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
omul meu, și mă grăbesc să lepăd într-un fund de sipet miniaturile de fildeș. Pot să-ți mărturisesc că marfa asta e cu totul nouă. Nu ți-aș putea oferi ceva veritabil care să-ți încânte sufletul ca un proverb ori un vers antic. Noi, armenii, avem într-adevăr o vechime mai mare decât brățările, inelele și celelalte podoabe ce se cumpără în bazaruri. Nu ne-ar putea face concurență decât coloanele pe care le-au adus cuceritorii din risipiturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nomazi. Ar ucide fără șovăială un drept-credincios ca să pună mâna pe o pungă cu bani sau pe un cal, dar e de ajuns să faci apel la mărinimia lor ca să se transforme în gazde atente și pline de râvnă. Un proverb spune că ei au mereu un pumnal în mână, „fie ca să-ți taie beregata, fie ca să taie beregata unei oi în cinstea ta“. Doi dinari de aur și cinci dirhami de argint! I-am numărat și răsnumărat, socotit și scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]