4,919 matches
-
profesori, colegi, prieteni) au o conduită reciproc suportivă, iar climatul de viață este favorabil creșterii emoționale și învățării temeinice. Colaborarea discretă cu persoanele semnificative din viața elevului și cu specialiștii în medicina școlară și în piața muncii este cheia asistenței psihopedagogice realizate profesionist. Proiectul răspunde următoarelor nevoi ale grupurilor țintă: Necesitatea asigurării unei alegeri/opțiuni școlare și profesionale corespunzătoare aptitudinilor și aspirațiilor personale și ofertei școlare/sociale prezente și de perspectivă. Nevoia resimțită la nivelul populației școlare, a unei mai bune
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
încurajarea curiozității, a spiritului de explorare și de interogare, cultivarea sensibilității și a expresivității, în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieți de calitate. Parteneri: 1) Facultatea de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, 2) Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, Iași 3) Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, Iași 4) Cabinetele psihopedagogice din cele două școli. Etape/acțiuni I) -Activități de cunoaștere a atitudinilor elevilor față de sine și față de viitoarea lor carieră -Identificarea nevoilor de informare și consiliere
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieți de calitate. Parteneri: 1) Facultatea de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, 2) Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, Iași 3) Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, Iași 4) Cabinetele psihopedagogice din cele două școli. Etape/acțiuni I) -Activități de cunoaștere a atitudinilor elevilor față de sine și față de viitoarea lor carieră -Identificarea nevoilor de informare și consiliere privind cariera la elevii din clasele implicate în proiect. Termen : nov.-dec. 2007. Răspund
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
an școlar și din anii următori. PROTOCOL DE COLABORARE Încheiat între: 1. Grup Școlar Tehnic de Transporturi Căi Ferate, Iași 2. Grup Școlar “Dimitrie Mangeron”, Iași 3. Facultatea de Fizică, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași 4. Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, Iași Scopul: Colaborarea acestor instituții în vederea desfășurării unui: “PROIECT/PROGRAM DE INFORMARE, CONSILIERE ORIENTARE PRIVIND CARIERA PENTRU ELEVII CLASELOR A XI A SI A XII-A”, coordonat de: Prof. MIHAELA BULAI, diriginte la cls. a XII-a F, Grup Școlar
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
învățământ armonios, care să pregătească pentru învățarea continuă și colaborarea cu alții; la elevii mai mari pot fi introduse cursuri speciale, de educație sexuală, de educație familială (“școala vieții”). În ceea ce privește relația școală-familie se impun deschideri oferite părinților privind aspectele școlare psihopedagogice, pe lângă aspectele medicale, juridice, etc.. Se cunosc următoarele forme mai importante de organizare (instituționalizată) a educației părinților și a colaborării școală-familie: a) asociații ale părinților (și profesorilor) care au o largă libertate de inițiativă. Au apărut pentru prima oară în
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
părinți pot fi folosite ca “formatori voluntari”. Se recomandă în general, o restrîngere a programului de educație a părinților pe probleme ce satisfac nevoile specifice (de regulă, exprimate de părinți), îmbinându-se aspectele îngrijirii fizice, medicale, cu aspectele psihosociale și psihopedagogice. Programul trebuie să țină seama de rețeaua instituțiilor ce pot corela oferta cu cererea de educație exprimată - ceea ce impune întemeierea lui pe cercetări sistematice. Literatura de specialitate găsește mai multe argumente care să sprijine existența programelor de educație a părinților
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
locuință, rechizite, etc.) ignorând importanța comunicării părinte-copil, a dezvoltării intelectuale a copiilor. Comportamentul părinților este influențat de propria lor experiență de viață, ceea ce duce la perpetuarea unor aspecte pozitive sau negative pe parcursul mai multor generații. Astfel, educația părinților după principii psihopedagogice științifice devine imperios necesară. Scopul este modificarea opticii părinților cu privire la întâlnirile din mediul școlar, îmbunătățirea relațiilor părinte-copil, părinți-cadre didactice, cadre didactice-copii. Educația părinților poate fi: - educația educației copilului; - formare de abilități de comuncare și cunoaștere a copiilor; - un examen cognitiv
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
patru factori : vârsta la care începe intervenția, intervenția pre-implant axată pe limbajul verbal sau pe cel mimico-gestual, prezența unor tulburări asociate și vârsta la care s-a realizat implantul. Astfel o altă latură a examinării o reprezintă evaluarea logopedică sau psihopedagogică, pentru a se stabili abilitățile fono-articulatorii și vocabularul existent inițial și astfel să se „realizeze planificarea activității ulterioare și realizarea planului de intervenție personalizat din cadrul programului de recuperare auditiv-verbală. Examinarea psihologică a copiilor cu deficiențe de auz este și ea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de vârstă de 1-2 ani față de vârsta cronologică; * La itemul Socializare din Scala de dezvoltare psihomotrică Portage a obținut un punctaj de 29 de puncte care îl încadrează în categoria de vârstă de 1-2 ani față de vârsta cronologică; V. Evaluarea psihopedagogică Rezultatele evaluării inițiale: * În urma aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominanță cerebrală dreapta, respectiv o lateralitate stânga. * Cunoaște schema corporală proprie și a partenerului și denumește părțile corpului. * Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) cât și cea temporală
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
din Ploiești. Domeniile sale de cercetare sunt: filosofia educației, psihologia educației, psihopedagogia comunicării, teoria și metodologia evaluării, educația interculturală, managementul relațiilor umane. Printre lucrările publicate se numără: Introducere întro pedagogie a libertății. Despre libertatea copilului și autoritatea adultului (1998), Mecanisme psihopedagogice ale evaluării școlare (2001), În căutarea educației autentice (2002), Concepte fundamentale ale psihologiei. Memoria. Gândirea. Imaginația. (2003), Repere pentru o concepție umanistă asupra educației (2005), Educația, profesorul și vremurile (2009), Grijile și îngrijorările profesorului (2013). La Institutul European i-au
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții de viață, de mediu fizic și social din școală este o impresionantă cerință psihopedagogică și medico socială necesară menținerii și perfecționării integrității și (perfecționării integrității) echilibrului morfofuncțional, psihomoral și social al elevului. Este important ca fiecare școlar să se acomodeze rapid și ușor noilor cerințe, să se conformeze acestora fără turbări biopsihosociale. Modul în
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea se referă la particularitățile capacității de învățare, la nivelul de organizare a activității, nivelul deprinderilor școlare. Elevii cu manifestări dezadaptive prezintă dificultăți de integrare și soluționare optimă în cadrul cerințelor școlare din cauza limbajului că
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
mediului înconjurător environnement-ului în cadrul cărora o pondere însemnată revine înseși construcțiilor școlare. Creșterea, dezvoltarea și formarea psiho fizică normală a copilului sunt condiționate în bună măsură de instruirea și respectarea unui regim de muncă și odihnă sănătos potrivit unor cerințe psihopedagogice și medicale dozate rațional. Statutul de școlar al copilului impune o nouă distribuire a timpului său. Copilul de 6 ani școlar fiind, are încă nevoie de mișcare, de alegere, de joc liber în casă, în curte, în locuri special amenajate
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
ale complicațiilor cronice ale diabetului, este numai una parțială și de sector, nefiind pregătită pentru a oferi un „răspuns global” unui pacient care are nevoie de un ajutor holistic, deci nu numai de unul biomedical, ci și de o asistență psihopedagogică și psihologică. Pe baza experienței acumulate în funcționarea acestei unități pilot, Assal și Gfeller (2) au lansat în diabetologia clinică conceptul de „globalitate”, bazat pe modelul cibernetic al unei comunicări deschise (cu feed-back) dintre pacient-medic. Noi aderăm în întregime la
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
și multinivelară a diabeticilor, cât și o îmbunătățire a raportului cost-eficiență. De menționat că Unitatea de Tratament și Educație din Geneva a devenit centru colaborator OMS privind educația terapeutică a pacienților, iar mai târziu, din 1988 și centru pentru formarea psihopedagogică și psihologică a personalului echipei de îngrijire a pacienților diabetici. Este de remarcat luarea în sarcină, cu mult profesionalism, la acest centru, nu numai a aspectelor fiziopatologice dar și gestionarea aspectelor psihofiziologice și psihosociale ale apariției și ale evoluției pe
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
un singur computer și un video-proiector, reprezintă ocazia de a Învăța și a comunica la nivel Înalt. Elevii știu că internetul permite accesarea cu ușurință a informațiilor dintr-un număr infinit de domenii. Potențialul de Învățare este imens. Astfel, implicațiile psihopedagogice ale utilizării mijloacelor informatice În procesul didactic vor fi uriașe. Prioritatea Învățământului o constituie informatizarea, softul educațional, reprezentat de programele informatice special dimensionate În perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă presupusă de această prioritate. De un
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii psihopedagogice, antrenamentului și experienței didactice, automotivării și autoevaluării permanente, precum și dezvoltării competenței nonverbale a profesorului. După Loredana Ivan, ,,competența nonverbală reprezintă abilitatea de a codifica și respectiv decodifica mesajele nonverbale în funcție de contextul social, de a estima și prezice emoțiile, atitudinile, comportamentul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
personal. Se recomandă ca tonul vocii profesorului să fie firesc, modest, natural și respectuos. El poate să fie vesel sau trist, curgător sau sacadat, blând sau sever etc. în funcție de mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea științifică și psihopedagogică, atitudinea față de elevi, competențele sale socio-emoționale, specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de formulare și ordonare a întrebărilor; prin planul de ierarhizare și succesiune; prin organizarea introducerii în temă; prin rezumatele oferite; prin exemplele și schemele utilizate"102. Din păcate, pentru unii profesori, proiectarea unităților de învățare este mai importantă decât cunoașterea psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorul se așază pe scaun la catedră, iar când vrea să se angajeze și să se apropie de elevi, se deplasează către ei, încercând astfel să le capteze atenția și să le comunice disponibilitatea sa. Profesorii insuficient pregătiți profesional (științific, psihopedagogic, socioemoțional) îi țin la distanță pe elevi și stau mai mult pe scaun la catedră, pentru a-și ascunde slăbiciunile sau pentru a-și manifesta autoritatea, singura lor armă de apărare. Mișcarea excesivă a profesorului îi împiedică pe elevi să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
învățământ. Această concluzie se deduce din faptul că după 25-30 de ani se remarcă o constantă a comunicării gestuale în relațiile interpersonale și, în consecință, se poate explica lipsa diferențelor semnificative statistic în legătură cu aceste variabile. Îmbunătățirea pregătirii de specialitate și psihopedagogice sau vechimea în învățământ nu influențează gestica profesorului, singura variabilă relevantă fiind structura psiho-afectivă. Nici în ceea ce privește ultima ipoteză care ia în calcul variabila profilul liceului, nu am obținut diferențe semnificative statistic, cu o singură excepție legată de manipularea materialelor didactice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul că gestica fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale profesorilor (de echilibrul emoțional, de rezistența la stres sau frustrare) și nu de numărul anilor petrecuți la catedră sau de îmbogățirea cunoștințelor de specialitate și psihopedagogice. De asemenea, indiferent de profilul liceului (în cazul de față: pedagogic, artă, industrial), gesturile profesorilor îndeplinesc funcții și disfuncții în comunicarea didactică. Transferul unui profesor de la un liceu la altul nu presupune modificarea gesticii, întrucât starea sa psihică este singura
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Această competență poate fi dezvoltată și prin participarea activă la desfășurarea dezbaterilor, a școlilor de vară, a sesiunilor de comunicări științifice naționale și internaționale pe această temă. Necesitatea acestui program este susținută și de unele disfuncționalități prezente în organizarea pregătirii psihopedagogice a viitorilor educatori: • limitarea practicii pedagogice prin alocarea unui timp insuficient formării și exercitării competențelor didactice; • insuficiența temelor și exercițiilor de dezvoltare a comunicării gestuale, parte integrantă și semnificativă a comunicării didactice. Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică cuprinde două părți, care îmbină aspectele teoretice cu cele aplicative. Temele de reflecție, întrebările grilă și exercițiile de eficientizare a comunicării gestuale au fost elaborate din dorința de a favoriza implicarea cursanților Modulului Psihopedagogic într-un proces de observare și reconstruire a propriei conduite didactice. Parcurgerea acestui program are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: • conștientizarea impactului gesturilor în optimizarea comunicării didactice; • utilizarea modalităților de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică; • precizarea tipurilor de gesturi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
implementarea primului capitol al acestui program în cursurile de pregătire și de perfecționare a personalului din cadrul instituțiilor de asistență socială, firme de consultanță, administrație publică, telefonie mobilă, management organizațional etc. Succesul reformei educaționale depinde, în mod direct, de pregătirea competențele psihopedagogice necesare gestionării unor situații delicate în sala de clasă: performanța comunicativă, inteligența emoțională, managementul conflictelor, competența comunicării gestuale etc. Dacă fiecare profesor și-ar analiza și eficientiza comunicarea gestuală, s-ar preocupa de expresivitatea comunicării didactice, ar putea să cultive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]