3,405 matches
-
Rome, 5, 2, 123-127. McMullin, Ernan. (1994). Scintific classics and their fates. În PSA: Proceedings of the Biennial Meeting of the Philosophy of Science Association (vol. 2, 266-274). Chicago: The University of Chicago Press. Neculau, Adrian. (1984). Începuturile unei viziuni psihosociale asupra manifestărilor umane la vechii cărturari români. În A. Tucicov-Bogdan (coord.). Psihologia socială în România (22-44). București: Editura Academiei. Ralea, Mihai și Herseni, Traian. (1966). Introducere în psihologia socială. București: Editura Științifică. Sprague, Joe. (1997). (Re)Making sociology: breaking the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său etic-sociologic. Iași: Editura Viața Românească. Bălțătescu, Sergiu. (1999). Modele ale percepției calității vieții. Calitatea vieții, vol. 10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul rapid al urbanizării și industrializării slăbesc sau pun în plan secundar controlul social care, în condiții de stabilitate, ar fi putut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
populației este resimțit la nivel psihologic (prin apariția sentimentelor de teamă, a frustrărilor față de zona de rezidență, a dorinței de schimbare a acesteia), comportamental (manifestate prin interiorizare, evitarea unor locuri, reducerea șanselor de dezvoltare a unor activități economice, sociale etc.), psihosocial (creșterea neîncrederii în vecini, reducerea numărul relațiilor sociale) și economic (scade prețul locuințelor, crește dezinteresul față de investițiile din zonă, se concentrează aici o populație cu un statut socioeconomic scăzut etc.). Remarci finale Schimbările din viața politică și economică a României
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
deceniului unu. București: Editura Expert. Mihăilescu, Ioan. (1999). Familia în societățile europene. București: Editura Universității. Mihăilescu, Ioan. (2003). Sociologie generală. Iași: Editura Polirom. Mitrofan, Iolanda, Ciupercă, Cristian. (1997). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
UKPDS (pentru diabetul de tip 2), constituie fundamentul pentru ceea ce se poate numi "filosofia" (1) actuală a tratamentului cu insulină, care urmărind un echilibru glicemic optim, este dedicată realizării următoarelor obiective majore: - promovarea și menținerea stării de bine, clinic și psihosocial, a pacienților; - evitarea hipoglicemiilor severe, a hiperglicemilor simptomatice și a cetoacidozei; - promovarea creșterii și dezvoltării normale a copiilor; - prevenirea complicațiilor micro- și macrovasculare. Insulinosecreția fiziologică are, la nivel circadian, două componente majore: secreția bazală și secreția prandială, stimulată (8, 13
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
scăzută la insulină sau non-complianță, cu toate că acești termeni nu definesc acest proces aparte. Ultimii ani au impus în literatura de specialitate conceptul de "Rezistență Psihologică la Insulină" (3,4). În momentul de față cercetările sunt axate pe clarificarea acelor factori psihosociali care contribuie la creșterea rezistenței psihologice la insulină. Au fost concretizate și verificate experimental o serie de ipoteze care incriminau factori individuali ai persoanei cu diabet, precum și factori ce țin de echipa medicală sau de mediul social din care provine
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cadrelor”. Efectul a fost anihilarea exprimării publice a oricărui gând sau idee ce ar fi putut diferi de vocea „conducătorului iubit”, precum și o deșănțată manifestare de cult al personalității, de preamărire a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene psihosociale însoțesc această evoluție: dezvoltarea limbii de lemn ca instrument specific pentru exprimarea unor idei străine de realitatea trăită de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în spațiul public și de exprimare a lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
genera sindromul acut al traumei și ulterior sindromul de stres posttraumatic (SSPT), în cazul particular al violenței domestice, cercetătorii au descris „sindromul femeii bătute”1 (Walker, 1984; Stark, Flitcraft, 1996). Acesta se manifestă ca un complex de probleme fizice și psihosociale pe care femeia le dezvoltă în relație cu un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltare și stare de sănătate fizică. Cercetările în domeniul fiziologiei stresului arată faptul că cortizonul și alți hormoni de stres stimulați de evenimentele traumatice petrecute în familie modulează energia și activitatea mentală cu scopul de a găsi soluții la problemele psihosociale. Copiii care se nasc și sunt crescuți de mame singure, lipsite de o rețea socială de sprijin, dezvoltă și ei, un profil anormal al cortizonului, acompaniat de numeroase probleme de sănătate (Flinn, England, 1995). Flinn și England (1995, p. 863
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimă și tipurile de comportamente asociate maltratării. Primele definiții în domeniul maltratării copilului au apărut din perspectiva psihiatriei și țineau de faptul că se consideră că doar părinții cu tulburări psihice își maltratează copiii (Wolfe, 1999). Definiția dată din perspectiva psihosocială accentuează importanta interacțiunii dintre copil și adult, ca teren de manifestare a violenței. Această viziune culpabilizează mai puțin și permite variate abordări preventive. Se vorbește tot mai mult în psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu poate fi ignorat. Important de sesizat este că DSM III și DSM-IV subscriu la un diagnostic pluridimensional, care se configurează pe cinci axe: axa I și II pentru tulburările mintale; axa III pentru afecțiunile fizice; axa IV pentru problemele psihosociale și de mediu; axa V pentru statusul psihologic, social și profesional al individului în cauză. De reținut că sunt oferite criterii diagnostice clare, chiar dacă nu toate beneficiază de o validare indubitabilă. în consonanță cu DSM-IV (apud Shalev, 2000) trebuie să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anumit tip de violență, dar poate claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa sa de imunitate, expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos autonom, a zonelor corticale și subcorticale ale creierului.”(Trudel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să nu funcționeze bine în cazul unui alt tip de sarcină. Competențele sunt considerate nu doar ca elemente de structură a rezilienței, dar și ca elemente de evaluare, de măsurare a rezilienței persoanei. Cum reziliența este văzută prin prisma competențelor psihosociale ale persoanei, care o fac pe aceasta capabilă de a și prezerva sănătatea mentală și de a manifesta comportamente adecvate vârstei, rolului și statului social, măsurarea rezilienței se poate realiza prin calitățile care susțin aceste manifestări. în societățile industrializate, de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale. Un model conceptual complex, creat de Masten și colaboratorii săi (1996, p. 1638), ne arată coerența și dezvoltarea competențelor psihosociale la diferite vârste. Dacă în copilărie, la vârsta școlară, competențele ce descriu copilul sunt: competențe școlare; competențe de conduită; competențe sociale, la vârsta adolescenței, acestea fundează competențe: școlare; profesionale; de conduită; sociale; romantice. Tot cu referire la coerența competențelor de-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al. [2000] consideră că există două tipuri de malnutriție la pacienții dializați (vezi tabelul III): Tipul 1 ar fi legat de sindromul uremic per se sau de unii factori asociați uremiei (ca inactivitatea fizică, dializa insuficientă, restricțiile dietetice și factorii psihosociali). Acest tip s-ar caracteriza printr-o hipoalbuminemie moderată și prin absența sindromului inflamator și a comorbidităților cardiovasculare majore. Trăsăturile principale ar fi aportul proteinocaloric redus cauzat de anorexia uremică și un metabolism energetic bazal normal. Tipul 2 de malnutriție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale. Analizând conceptul de evaluare, Genevieve Meyer precizează că „ nici o evaluare nu este pură sau perfectă în sine sau în mod absolut. Perfecțiunea oricărei evaluări provine din adecvarea ei la obiectivele pentru care este făcută. De aceea, prima întrebare care
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de echilibrare, de prognoză, morală și socială. 1) Funcția praxiologică sau operațională se referă la faptul că prin evaluare se activizează procesul didactic. Evaluarea solicită efectuarea unor operații didactice specifice, un anumit gen de prelucrare și manipulare logică, gnoseologică și psihosocială. Spre deosebire de produsele mass-media unde receptarea înseamnă și finalizare, activitatea didactică prin evaluare implică o elaborare analitică și retroactivă. Fără evaluare activitatea didactică devine superficială echivalentă din punctul de vedere al eficacității gnoseologice cu impactul mass-media. Integrarea evaluării în activitatea didactică
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
la extinderea acțiunilor evaluative asupra rezultatelor sociale ale sistemului de învățământ, asupra proceselor de instruire, durabilității cunoștințelor elevului, calității curriculumului școlar și pregătirii personalului didactic. Termenul de evaluare provine din axiologie și antrenează numeroase elemente psihologice, sociologice dar mai ales psihosociale, psihomorale, astfel că, în Dictionnaire de pédagogie, conceptul de evaluare este definit drept „un dispozitiv care a luat naștere spre mijlocul secolului al XX-lea în țările anglosaxone și care rezultă din transpunerea în domeniul învățământului a conceptelor și modelelor
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
de transmitere și recepție de simboluri care au atașate înțelesuri. Comunicarea este acel fenomen care permite crearea de legături între oameni, între instituții și între instituții și oameni. Comunicarea interumana implică prezenta a trei elemente succesive : intenția comunicării(scopul) ; mijloacele psihosociale(modalitățile) ; efectele comunicării(modificările de comportament).Fenomenul este însă circular, deoarece efectul comunicării se intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativa ce se însușește treptat, se învață și se sistematizează prin nenumărate exersări, experiențe ce debutează în copilărie și se extind pe parcursul vieții. Din analiza activităților manageriale în cadrul unei
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
BIBLIOGRAFIE 1.ANDRE de Peretti, JEAN ANDRE Legrand, JEAN Boniface Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași 2001; 2.BIRKENBIHL, VERA F., Antrenamentul comunicării sau artă de a ne înțelege,București, Editura Gemma Preș, 1998; 3.BONCIU Cătălin, 2000, Instrumente manageriale psihosociale, Ed. All Beck (Stimularea climatului organizațional favorabil competiției interpersonale pp. 79 120). 4.BUZĂRNESCU, Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
de transmitere și recepție de simboluri care au atașate înțelesuri. Comunicarea este acel fenomen care permite crearea de legături între oameni, între instituții și între instituții și oameni. Comunicarea interumana implică prezenta a trei elemente succesive : intenția comunicării(scopul) ; mijloacele psihosociale(modalitățile) ; efectele comunicării(modificările de comportament).Fenomenul este însă circular, deoarece efectul comunicării se intoarce asupra situației inițiale, care a determinat procesul, stimulând indivizii la noi comunicări. Etimologic, termenul provine de la latinescul « comunis », care înseamnă a face ca un lucru
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate comunicativa ce se însușește treptat, se învață și se sistematizează prin nenumărate exersări, experiențe ce debutează în copilărie și se extind pe parcursul vieții. Din analiza activităților manageriale în cadrul unei
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
BIBLIOGRAFIE 1.ANDRE de Peretti, JEAN ANDRE Legrand, JEAN Boniface Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iași 2001; 2.BIRKENBIHL, VERA F., Antrenamentul comunicării sau artă de a ne înțelege,București, Editura Gemma Preș, 1998; 3.BONCIU Cătălin, 2000, Instrumente manageriale psihosociale, Ed. All Beck (Stimularea climatului organizațional favorabil competiției interpersonale pp. 79 120). 4.BUZĂRNESCU, Ștefan, 1995, Introducere în sociologia organizațională și a conducerii, Editura Didactica și Pedagogica (cap. 13-21, pp. 156-220). 5.CUILENBERG, J.J. Van, SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]