12,735 matches
-
atenția pe un obiect imaginar, la un mod foarte manipulator de altfel. Dar suma tuturor reclamelor cu care suntem bombardați, caleidoscopul tuturor imaginilor care ne solicită, creează un mediu anarhetipic, dezordonat, pulverizat. Mă Întrebați cum aș analiza mai multe afișe publicitare. Probabil că fiecare dintre ele ar trebui analizat arhetipal (căutând care este elementul lui dominant: mitul, figura, peisajul etc.). Dar setul tuturor acestor afișe ne induce un comportament anarhetipal. Fiindcă unul dintre ele este plasat În Vestul sălbatic, cu cowboys
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost primul pas: interdicția reprezentării directe a „ierbii dracului” În aglomerări urbane, În orașe. Producătorii de țigări au reacționat foarte interesant, scoțând fumatul din geografia americană și proiectându-l Într-un spațiu exotic. Au apărut În consecință extrem de multe planșe publicitare În care vedeai Shanghaiul, Taiwanul, vedeai foarte multe locuri Îndepărtate În care un om vesel și mulțumit de sine mânca lobster și, pe de altă parte, fuma voluptuos. A venit Însă political correctness, care a spus că lucrul este incorect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
importante analizele care, cum spunea și Marius, să vină din diverse domenii și să ne permită să găsim niște similitudini sau analogon-uri pentru configurarea conceptului. Doru Pop: Aș vrea să fac și eu o remarcă În discuția despre imaginarul publicitar. Toată practica din vestul Europei și din America, unde publicitatea s-a dezvoltat ca mijloc de comunicare, se bazează pe psihanaliza „primitivă”, adică pe motivaționism, pe studiile de comportament, pe toate derivațiile care provin din psihanaliza freudiană, pe toate arhetipurile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe toate arhetipurile jungiene, pe imaginile falice, arhetipurile maternale, pe schemele elementare bachelardiene, apa, focul și așa mai departe. Acestea sunt toate explicații de natură modernistă, fiindcă publicitatea s-a născut odată cu modernitatea. Toate imaginile de „reclamă”, Începând cu picturile publicitare ale lui Lautrec pentru vodevilul din Paris și până la reclamele făcute În primele ziare americane, merg mână În mână cu această dezvoltare a tehnologiilor imaginarului pozitivist. Mie mi-a părut rău când l-am auzit pe Corin căzând În capcana
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nimic, comparăm reclamele din diverse spații și dăm explicația...”. M-aș fi bucurat mai mult dacă nu ar fi căzut În capcana dumneavoastră și ar fi spus: „Într-adevăr, explicația e formalizatoare, da, este adevărat că În Panini, celebra explicație publicitară a lui Barthes, unde el ne explică totul foarte frumos, avem niște elemente formalizatoare prin care Înțelegem mecanismul publicitar”. Dar de aici Încolo următorul pas nu se mai realizează, nu ne mai propunem să Înțelegem actul cumpărării prin simpla „decodificare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
căzut În capcana dumneavoastră și ar fi spus: „Într-adevăr, explicația e formalizatoare, da, este adevărat că În Panini, celebra explicație publicitară a lui Barthes, unde el ne explică totul foarte frumos, avem niște elemente formalizatoare prin care Înțelegem mecanismul publicitar”. Dar de aici Încolo următorul pas nu se mai realizează, nu ne mai propunem să Înțelegem actul cumpărării prin simpla „decodificare” a elementelor componente. Adică Înțelegem cum se declanșează mecanismul dorinței, Însă nu mai Înțelegem ce se Întâmplă cu cumpărătorul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
important argument metodologic... Dar tot finalul mi se pare puțin grăbit - te grăbești să dai niște răspunsuri care totuși țin de paradigma căreia i te opui. Pentru că focus-grupurile sunt deja niște metode bine puse la punct, ce țin de praxisul publicitar. Este una dintre cele mai binecunoscute practici În publicitate. Or, să spui că poți folosi focus-grupul așa cum este el dezvoltat astăzi În teoria studierii comportamentului, să-l aduci spre anarhetip - aici deschizi o poartă foarte periculoasă. Și ca să Închid excursul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
moment dat pot să te ajute să-ți instalezi o mică schelă. Pe urmă, faptul că acest concept pare să fie atât de flexibil Încât să se poată lucra cu el și În cotidian, cum zicea Marius, și pe imaginea publicitară, pe literatură și pe teatru, mi se pare un prilej de verificare excelentă. Doru Pop: Dacă Îl arunci din nou pe Corin În capcana axialității, atunci iarăși Îl amplasezi Într-o paradigmă refuzată - mă rog, „refuzată” nu e bine, Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cercetarea conținutului, care integrează toate cele trei paliere centrale ale rolului vizualității: ideologic, material și simbolic. De aceea, pe de o parte, ne interesează modul În care imaginile și studierea imaginarului permit construirea identității sociale (de la arhitectură până la expresiile publicitare ale identității corporațiilor), iar pe de altă parte, urmărim expresiile vizibile ale culturii populare (de la cinematografie până la identitatea „vedetelor” de muzică). În cele din urmă suntem confruntați cu imaginile ca moduri de transmitere a ideologiilor și a simbolurilor sociale specifice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spre interpretări de factură calitativă, mai ales acolo unde demersul se axează În special pe diversele conexiuni stabilite Între structurile reprezentării. Ca modele de cercetări În analizarea sistemelor referențiale specifice sunt teoriile reprezentării, analiza rolurilor culturale, aplicabile mai ales mesajelor publicitare și procedeelor vizuale ale persuasiunii politice. Analizele „mitologice” și interpretările arhetipale ale imaginarului aparțin aceluiași domeniu interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sovietic), și un fiu minor în Germania Federală, unde părea a fi un refugiat est-german obișnuit 14. După ce a stat patru ani în Germania de Vest, Herrmann a emigrat în Canada, unde și-a deschis o mică afacere, realizând filme publicitare și comerciale. El a îndeplinit o serie de misiuni minore pentru KGB, cum ar fi întocmirea unor „rapoarte de personalitate” privind politicienii și jurnaliștii pe care i-a întâlnit prin intermediul afacerii sale și menținerea relațiilor cu un profesor canadian, care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
N. Cișman și Toma Florescu, la cartea de versuri a lui C.Z. Buzdugan și la aceea de proza a lui Gr. Mărunțeanu-Sfinx, desi discuta produsele literare ale unor membri ai cercului de colaboratori, nu au un caracter amical sau publicitar, ci sunt redactate cu seriozitate și discernământ critic. R.Z.
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
Înrolat în armata austro-ungară în timpul primului război mondial, o părăsește ca locotenent major. Participă, în vara anului 1919, la intervenția armată împotriva regimului comunist instalat în Ungaria. Studiind, după demobilizare, la Berlin, este nevoit să își câștige existența prin anunțuri publicitare, difuzare de presă etc. În 1923, întors în țară și stabilit la Sibiu, se dedică unor activități redacționale și administrative la cotidianul „Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”; îmbolnăvindu-se, părăsește redacția în 1927. În anii ’30 lucrează, în cadrul resortului de reclamă al Editurii
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
complicate în situația unor realități sociale decât în cazul realității fizice despre care am vorbit mai sus. De pildă, când îi comunicăm unei persoane că ar fi mai profitabil pentru firma pe care o conduce să introducă într-un mesaj publicitar un actor celebru în loc să utilizeze un muzician cunoscut, această informație nu poate fi testată direct de către persoana respectivă decât în cazul în care ne urmează sfatul; deci gradul de dependență informațională crește. În concluzie, cu cât ambiguitatea unei realități (concomitent
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost deschisă, respectivul departament de vânzări s-a implicat printr-o metodă de tip brainstorming în identificarea acestor valori comune ale populației pe care o vizau pentru produsul lor și au trecut aceste valori - cu un real succes- în sloganul publicitar. De altfel, se observă că metoda pornește de la aceeași platformă ca și alte tehnici de stimulare a creativității, privind asociațiile nefamiliare de idei (cum ar fi brainstorming-ul). Ceea ce o deosebește de brainstorming este faptul că în timp ce acesta intenționează să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de la Roumanie. Își încearcă talentul și în domeniul picturii, deschizând expoziții la București și Cannes, care stârnesc oarecare interes pentru noul procedeu exploatat, denumit „foto-pictură”. Îi trimite zece tablouri proprii lui Tristan Tzara, dar acesta, într-un elan de negație publicitară, le arde în întregime. În 1932 se convertește la catolicism, ca un act de devotament față de viitoarea soție, de origine franceză. Fondează la Reims un Institut de Civilizație Românească, unde organizează atât simpozioane de promovare a culturii române, cât și
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
cînd inundațiile au lăsat pe drumuri sau au adus pagube înfiorătoare pentru mii de familii din România? Întrebare care are directă legătură cu concurența între posturile de televiziune din România la această oră. * Totuși e de observat că între campaniile publicitare de tip Bingo și "numai la noi puteți vedea cutare eveniment", aceste posturi de televiziune și-au folosit audiența pentru a canaliza solidaritatea cu cei aflați la necaz. Chiar dacă există aici și o certă intenție de tip publicitar, e mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
între campaniile publicitare de tip Bingo și "numai la noi puteți vedea cutare eveniment", aceste posturi de televiziune și-au folosit audiența pentru a canaliza solidaritatea cu cei aflați la necaz. Chiar dacă există aici și o certă intenție de tip publicitar, e mai important la ce rezultate a dus ea decît să ne întrebăm care a fost mobilul televiziunilor care au avut, la concurență, o asemenea inițiativă. Chiar dacă Cronicarul e mai puțin optimist în ceea ce privește faptul că ultimul val de inundații a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
cărei redactor-șef e Mircea Micu, până la reluarea din 1991, când director devine Dumitru Dragomir, iar redactor-șef Dan Claudiu Tănăsescu. Paginile primei serii reflectă viața artistică bucureșteană din perspectivă informativă. Manifestările culturale sunt prezentate în primul rând prin texte publicitare, afișe, anunțuri, programe de teatru, cinema, concerte și instantanee fotografice. Informației i se adaugă interviuri și scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Streitman, H. Fisher-Galați, Al. Tzigara-Samurcaș, Mișu Antoniade, Ion Minulescu, M. Negreanu și Aristide Blank. După comprimarea revistei, tot în pagina a patra e încadrată spirituala microrubrică „Cu ochi și cu sprâncene”, de la pagina a șasea, cuprinzând comentarii năstrușnice la anunțuri publicitare, care inițial pigmentau umoristic un spațiu abundând de cele mai diverse informații și știri de ultimă oră. S.m.i. și a. este o tipică publicație de autor, purtând în configurație și mesaj marca personalității lui Camil Petrescu, teoreticianul „noocrației necesare
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
nici nu e dirijat de guvern”. Principalele rubrici sunt în primii doi ani: „Universul românesc”, „Colaboratorii noștri consemnează” (comentarii asupra emisiunilor radio pentru români și ale televiziunii române, susținute de Radu Toma), „Universul american”, „Incredibil, dar adevărat”, „Universul feminin”, „Universul publicitar”, „Actualitatea” (scurte mențiuni asupra publicațiilor românești din exil, redactate de Andrei Bardescu), „Universul sportiv”, „Basarabia, dragostea mea” (asigurată de Demetrius Kricopol), „Universul literar-critic”. În 1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
membrii societății și de la care nimeni nu se poate sustrage, decât cu riscul de a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un calculator; • se activează după restartarea calculatorului gazdă, afișând un fals mesaj de eroare și copiindu-se în directorul %WinDir%ăSYSTEM, sub numele EXPLORER.SCR; • ca efect, deschide site-ul web www.benjamin.xww.de pentru a afișa un mesaj publicitar. BubbleBoy: • este un vierme de tip script care se propagă prin e-mail; • nu este necesară deschiderea unui e-mail pentru a infesta un sistem; fișierul script Update.hta este plasat în folderul Startup, pentru a fi executat data viitoare sau ori de câte ori
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
selectivitate neadecvată a învățărilor prin inadecvare afectivă... Activitatea gândirii permite, pe de altă parte, "fantezii simbolice" (rolul imaginarului), care nu au decât o slabă legătură cu realitatea universului fizic. De exemplu, suprageneralizarea pornind de la un fapt oarecare. De exemplu, referenții publicitari. Comportamentele care derivă dintr-o asemenea eroare pot perturba individul care acționează ani în șir, chiar toată viața, în funcție de unele consecințe percepute ca pozitive, în timp ce acestea îl distrug. Bandura, 1977. Pentru o analiză detaliată, trimitem cititorul să consulte lucrarea lui
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]