15,281 matches
-
c-un surâs, ce pe gene-mi cobori. De trecutul opac mă sufocă în chingi, Împletești dimineți și cu raze mă ningi; Jumătate de zbor retezat de-aș avea, Tu mi-ai țese covor din mărgele de nea. Dacă-o punte ar fi peste ziua de ieri, Ai atinge-o discret cu miresme de veri. Din clepsidra cu nopți risipite-n convoi, Iei pe degete timp și mi-l cerni în șuvoi. Și atunci, cum să sting jarul meu sângerând, Când
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
BALAJ: Aceleași urări și gânduri bune de la mine! *** Mulțumesc distinsei mele interlocutoare pentru amabilitatea de a purta acest dialog, din care am aflat interesante realizări culturale ale scriitoarei Veronica Balaj, într-un schimb de impresii pe teme literare, o veritabilă punte culturală între zona Banatului și zona Moldovei de mijloc, izvorât din generozitate și umanism, pentru bucuria cititorilor noștri. Emilia ȚUȚUIANU Roman-Timișoara aprilie 2017 Referință Bibliografică: Emilia ȚUȚUIANU - CONVORBIRE DE VIAȚĂ ȘI CUVINTE CU SCRIITOAREA ȘI JURNALISTA VERONICA BALAJ / Emilia Țuțuianu
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
adevărată. Cred că mai curând „manelismele” și alte teribilisme vor fi vulnerabile în timp și vor risca să dispară. Arta și cultura adevărată se vor schimba, dar nu vor dispărea atâta timp cât se nasc oameni ca noi. Emilia ȚUȚUIANU: Mai există punți spirituale între „lectura românească” și cea „străină”? Dimitrie GRAMA: Cum am amintit mai înainte, eu nu aparțin nici unei instituții culturale sau vreunui grup cu interes de contact sau promovare a relațiilor culturale și de aceea nu sunt destul de angajat în
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
nici unei instituții culturale sau vreunui grup cu interes de contact sau promovare a relațiilor culturale și de aceea nu sunt destul de angajat în acest domeniu, cel al „legăturilor” spirituale sau culturale între Occident și România, dar sincer, cred că există punți spirituale între toate culturile lumii. Lectura românească și cea străină au un numitor comun: creatorul și cititorul care, și unul și altul, folosesc același vocabular, aceleași cuvinte scrise poate cu semne diferite, dar care au toate același înțeles. Nu prea
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ECOU DIVIN Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Atâția nori au azi prin mine punte, Învăluiți în veacuri cu scântei, Am auzit că florile de munte Și-au făcut târg. Să cumperi câte vrei! M-ai prins în ape tulburate-n șoapte - Un continent cu porțile de dor Pe care se-odihnesc pirați de noapte
ECOU DIVIN de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366640_a_367969]
-
subtil să nu pierdem legătura cu înaintașii, ca astfel viitorimea neamului să nu rătăcească drumul. Confluențele apelor curgătoare de pe meleagul fraților de neam ne transmit emoția întâlnirii umane, ideea de contopire în esență a ramurilor neamului, oriunde ar sălășlui acestea. Punțile și podurile sunt năframele care leagă, perechi-perechi, destine deja unite spiritual, precum se-ntâmplă în tradiția românească a relațiilor care dau naștere Familiei, întru perpetuarea neamului. În drumul său prin românime, autorul descoperă cascadele Europei chiar pe meleaguri profund românești
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
Ține visul unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca steaua ta să nu apună Când vrea o putere infamă. DAC-AM CHEF Dac-am chef joc un tangou La bistrou, nu la
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
sta lângă starleta Pamela Anderson atunci când ea își făcea numărul pe scenă l-a costat pe “îndrăzneț” punga numai ... 15 mii de $! Și sala, în aplauze, a acceptat compromisul părților ... Orgoliul și interesul au găsit în acest caz o bună punte de împăcare. Impresiile mele la spectacolele la care am participat “viu, direct și nevătămat” sunt de natură să-mi mai “retușeze” părerea despre calitatea vieții în “condiții și locuri” cu totul schimbate, le-aș zice excepționale și de ale căror
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
de rațiuni plasticizate, dar și ca un chip complex al rațiunilor Sale, a creat implicit și subiectul lor cognitiv, ca un chip al Său ca subiect. Acesta apare în existență după ce lucrurile sunt create; și, odată cu el, trupul, ca o punte între el și ele. Apoi prin dirijarea de către rațiunea cognitivă umană a rațiunii constitutive a naturii proprii și implicit a rațiunilor lucrurilor va actualiza legătura sa cu lucrurile, după asemănarea legăturii Logosului cu rațiunile Sale". De fapt, Părintele Profesor Dumitru
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Toate Articolele Autorului „Și veți da seama fiecare pentru tot cuvântul ce iesi din gura voastră” Ai grijă de cuvinte, Spunea Mama, Când se ruga Acolo sus Pe Munte, Ai grijă de cuvinte Și ia seama, Cuvântul e prăpastie Și punte... Stă diavolul tăcerilor La pândă, ( Și-a spus Iisus atunci- „Luați Duh sfânt”), Iar gura ta, Sătulă ori flămândă, Rostească Adevărul din cuvânt. Ce sfântă-i, Doamne, Rugăciunea ei! Cuvântul zis Nicicând Să nu te doară, Ai grijă de cuvinte
AI GRIJĂ DE CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366732_a_368061]
-
fulg luceafărul pe mare Văd cum vibrează lumină luna Trasând pe luciul apei o cărare Să nu se rătăcească cumva furtuna. Cum îmi încinge speranța fruntea Învinuindu-mă c-am trădat câmpia, Eu cu-n petec de lumină mai frec puntea În timp ce-mi încolțește la tâmplă Poezia. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Vibrația de lumină a lunii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 564, Anul II, 17 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin
VIBRAŢIA DE LUMINĂ A LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366787_a_368116]
-
Toate Articolele Autorului PASIUNI ȘI... PASIUNI Talestri nu închise un ochi toată noaptea. Dimineața se trezi foarte obosită și plină de nervi. Abia aștepta să o certe pe Climene. Avea ditamai discursul pregătit. Când se crăpă de ziuă, urcă pe punte și îl căută pe Eber. Îi ceru să îi dea, urgent, o cameră mai măricică, unde să poată discuta în liniște cu amazoanele sale. Bătrânul negustor nu se lăsă rugat mult și o conduse într-o cameră frumos amenajată, chiar
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
îl căută pe Eber. Îi ceru să îi dea, urgent, o cameră mai măricică, unde să poată discuta în liniște cu amazoanele sale. Bătrânul negustor nu se lăsă rugat mult și o conduse într-o cameră frumos amenajată, chiar pe puntea corabiei, care oferea un spațiu primitor și confortabil. Pe jos erau întinse multe piei și blănuri, iar bârnele de sus erau scobite cu atenție, lăsând lumina și aerul să pătrundă în intimitatea încăperii. Aela chemă toate amazoanele. Climene apăru la
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
fata lui Antal! E războinic? Ei, lasă că va vorbi ea cu tatăl ei, să mi ți-l altoiască!” Acest gând final o mulțumi și, zâmbind, ieși afară, să admire frumusețea dimineții. Soarele ardea deja, așa că nu stătu mult pe punte, ci se aciuă în plasa ei preferată, la umbra velelor. Aela își luă harpa și veni lângă prințesă, ca să o încânte cu sunete frumoase și bineștiute. Ziua trecu și ea cu plictisul din celelalte zile. Climene nu dădu niciun răspuns
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
mâini: “Să facă ce vrea! Că mie mi-a tocat destui nervi degeaba!” Câteva zile să se fi scurs, când într-o seară, începu o furtună. Nu părea să fie ceva de temut, dar Eber umbla ca un bezmetic pe punte, cu mâinile în cap. Talestri se retrase devreme în camera ei și începu să împletească o pătură. Corabia se unduia tot mai puternic printre valuri, scârțâind din toate încheieturile. - Pirațiiii! se auzi vocea disperată a bătrânului negustor. Talestri sări ca
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
dădu alarma și merse fuguța să se ascundă. Un lucru normal și sănătos, de altfel. Talestri zâmbi și urcă treptele din câteva sărituri. Ținti privirea către mare. La mică depărtare, se vedea o corabie suspectă. Melestri era și ea pe punte. - Uite dușmanuul! se auzi vocea ei ca un răget și sări asemeni unei tigroaice spre gardul de la marginea corabiei unde se vedea o umbră. Din câteva mișcări, Talestri ajunse lângă ea. Melestri îl luă pe omul, nu prea făcut, în
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
întoarse brusc, o namilă de om ridicase sabia către ea. Prințesa făcu un salt înapoi, apoi se avântă, fără milă, către grumazul piratului. Se auzi ceva șters prin ploaie, apoi un tăiș de sabie, sunetul surd al omului căzut pe punte și căderea amazoanei pe puntea udă. Talestri se dezechilibră și, fără să mai poată face altceva, alunecă în afara corabiei. Melestri țipă ca din gură de șarpe. Privi peste bord și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
om ridicase sabia către ea. Prințesa făcu un salt înapoi, apoi se avântă, fără milă, către grumazul piratului. Se auzi ceva șters prin ploaie, apoi un tăiș de sabie, sunetul surd al omului căzut pe punte și căderea amazoanei pe puntea udă. Talestri se dezechilibră și, fără să mai poată face altceva, alunecă în afara corabiei. Melestri țipă ca din gură de șarpe. Privi peste bord și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei, care trebuia să asigure limitările
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
gât și se îndepărtară de amazoane. Aela se așeză lângă Talestri și o îmbrățișă. Melestri zise noapte bună și plecă spre camera ei. După un timp, Talestri se ridică și îi făcu semn Aelei să o urmeze în camera de pe punte, în care discutaseră cu Climene. Cele două amazoane începură să vorbească despre copilărie și despre întâmplările frumoase petrecute împreună. Chicotiră, la ideea că poate Climene este deja cuplată cu altul. - Poate că ținta ei este să ajungă la general! zise
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
luă ea inițiativa. Din câteva mișcări, îl simți în ea. Era ceva atât de așteptat și dorit încât amândoi țipară de plăcere. Furtuna le acoperi vocile și deveni, brusc, aliatul lor. Nimeni nu auzi ce se petrecu în camera de pe punte întreaga noapte. Și da, se petrecură multe. Talestri află că experiența ei cu tânărul trac a fost ceva copilăresc și că, abia acum, simțea cu adevărat, cum e să fii în brațele unui bărbat, cum e să fii posedată și
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
să fie descoperit de cititor. „Obscuritatea lui Arghezi decurge în primul rând din nerespectarea logicii formale.”(Șerban Cioculescu) . Adică fără a fi ilogic și irațional, el nu compune poema cu gradație logică, ci cu stări de conștiință succesive, cu ruperea punților de legătură dintre versuri. Tudor Arghezi s-a format în ambianța simbolismului francez. Simbolul la el înfățișază cauza relativei obscurități. Exemplu poate fi poezia „Între două nopți”, o dramă metafizică, unde caută divinul prin săparea mai adâncă în odaie lui
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
care militează pentru promovarea limbii și culturii române în țară și în întreaga lume, pentru încurajarea talentelor. Un adevărat Mecena al timpurilor noastre, care organizează multe acțiuni, întâlniri naționale și internaționale din fonduri proprii și a reușit să creeze o punte de legatură culturală între românii din toate statele lumii, făcând ceea ce ar trebui sa facă Ministerul Culturii. Totodată, domnia sa promovează prin revista proprie dar și prin alte 84 de reviste, ziare, posturi de radio și TV din țară și diaspora
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
universale sunt destul de rare în literatura noastră actuală. De aceea am considerat că merită semnalată o reușită în această zonă și care mi s-a părut a nu fi fost suficient accentuată la vremea apariției sale. Titlul său este „Don Quijote - punte între mituri”*, fiind semnată de Andreea Olaru Cervatiuc, unul dintre tinerii români care fac cinste țării în străinătate. Aceasta carte este materializarea tezei sale de doctorat susținut la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași unde a și fost studentă și
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
acestei cărți de referință în domeniul cervantologiei: „Adunând în substanța sa simbolurile marilor mituri și sinteza axiologică a valorilor primordiale - epurate dar și consolidate prin creuzetul râsului - ale lumii de până la el și devenind el însuși mit, Don Quijote devine o punte ce se arcuiește între epocile umanității legând trecutul de o actualitate fără istov”. Aceasta carte se înscrie deci într-o serie importantă a culturii universale, aceea dedicată marelui univers cervantin, constituindu-se într-o meritorie contribuție românească la îmbogățirea acestuia
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
sa: „Cartea doamnei Andreea Olaru Cervatiuc ne îndeamnă irezistibil, cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. -------------------------------------------------- * Andreea Olaru Cervatiuc, Don Quijote punte între mituri, Mituri antice și medievale în Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, Prefață de Andrei Ionescu, Editura Floare albastră, 2006, București. Leon ISTRATE august 2012 Referință Bibliografică: Leon ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ / Leon Istrate : Confluențe Literare, ISSN
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]