2,262 matches
-
dascălului român... Mărul... concordiei Îmi place iunie, luna lui Cireșar. Și-mi plăcea și odinioară, când, spre sfârșitul ei, dăscălimea era de-a binelea gratulată, cu flori și premii, c-un cuvânt de slavă pentru munca ei, de cele mai multe ori - răbdătoare și anonimă. La Ziua Învățătorului. Omagiu pururea Domnului Trandafir. Carevasăzică... Îmi place Iunie, zău !, pentru că e luna teilor înfloriți și soroc de moarte la Eminescu. Acum, altă făină se macină la moară. Lumea e grăbită, tonul repezit. Luciditatea și înțelepciunea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
acolo pe post de țuțeri sau bufoni ai regelui". El este, continuă criticul, "ca vătaful pe moșie" și se poartă cum a învățat de la Stalin și Hrușciov, ei înșiși "critici literari", la vremea lor, "întinzând palma cu grăunțe și așteptând răbdător, ca scriitorii să vină să ciugulească", ba chiar putem adăuga, să se încaiere între ei pentru un tain mai mare. "Bine ieșea" Ceaușescu, și nu numai "ca vătaful pe moșie" și în recenzia lui Mihai Iovănel, prima în ordinea aparițiilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
echipă, el poate decide destinul unor descoperiri și poate orienta spectaculos direcții de desfășurare discursivă. Prin contrast, la nivelul praxisului, abundența replierii pe sine vădește vocația înalt cognitivă pe care o presupune angajamentul vital și o necesară convergență către tenacitatea răbdătoare a unei întârzieri înțelepte care evită de-la-sine-înțelesul cotidian în beneficiul strategic al unei viziuni destinale superioare. Aici se reunesc, în unitatea unui proiect care are nevoie de o profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de exigențe situaționale Conștiința reflexivă, cu formele sale elaborate și cu distanțarea specifică intervalelor sale de dedublare, este expresia răgazului și în etică, depășind spontaneitatea unui discernământ punctual către modalități opționale mult mai fundamentate, a căror justă funcționare cere chibzuință răbdătoare și o știință constituită (cu rol de suport tehnic al intuițiilor concrete ale rațiunii practice). De aceea, ea trimite la sistem, la doctrină și apoi la virtute (ca îndelungă exersare), mai curând decât la instanțieri reactive care concentrează în rapiditatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sine își impune, chiar, viziunea destinală superioară în urma unui mecanism întârzietor pe care înțelepciunea în deține în arsenalul său strategic. Ea își face loc în configurația contribuțiilor aplicative din preambulul actului tocmai prin această intervenție a înțelepciunii care impune o răbdătoare amânare a precipitării actante. A fi eficient în câmpul pragmatic înseamnă a ști să practici abținerea ca exercițiu al unei corecte pregătiri în vederea succesului oricărei întreprinderi. Iar această abținere este tot expresia unui răgaz deliberativ care implică reflexivitatea, deci tensiunea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nelipsit de aventură spirituală și solicitant pentru toate facultățile raționale legate de funcția judicativă a câmpului estetic. El asumă o condiție de similaritate a cărei intenție manifestă este împărtășirea controlată și plenară de experiențele unice încercate de creator și așteaptă răbdător clipa iluminării contemplative pe care o urmărește fiecare admirator al artei dedicat asimilării consubstanțiale cu opera. Conștiința de sine intervine în receptare tot cu puterea răgazurilor sale reflexive, subîntinzând demersul contemplației pe tot parcursul desfășurării sale (deoarece "procesul receptării operei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
toate caracteristicile capricioase ale temporarului. Ea contrastează cu vigilența responsabilă a întâlnirii autentice, cu atenta "înconjurare" reciprocă ce definește o relație între două conștiințe. Faptul intuiției nu infirmă, apoi, detașarea reflexivă (definitorie) de spontaneitatea auto-observatoare și revelează un sistem de răbdătoare acumulare imaginală, de exersare extensivă a focalizării pe parcele subiective semnificative. Se poate practica instantaneul intuitiv și în condițiile răgazului reflexiv care ar presupune tenace insistențe discursive sau lungi desfășurări ale sintezei supraîncărcate. Intuiția este bine-venită în condițiile în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
bibliotecile sale să nu sugereze, cum se întâmplă azi, numai onorarea și consumarea pasivă de bunuri culturale, ci să alimenteze permanent producția culturală și cunoașterea de mâine. Când este vorba de construcția europeană, n-avem cum să nu fim pragmatici, răbdători și să adoptăm politica pașilor mărunți, chiar dacă în multe privințe scopul a fost stabilit în mare parte. Trebuie să întărim cercetarea europeană, în așa fel încât să atingem un nivel de excelență științifică susceptibil să revitalizeze bogăția culturală europeană. Trebuie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
simplificator decât un șut în dos? Și ce poate fi mai complicat decât să descrii toate aceste solidarități, rupturi, împăcări și certuri atât de frecvente printre avangardiști și întotdeauna însoțite de invocarea unor principii sau solidarități încălcate. Dan Gulea urmărește răbdător destinele complicate ale unor Vinea, Voronca sau Fundoianu prin hățișul relațiilor de la periferia câmpului literar (criticul folosește pe tot parcursul cărții ipotezele impuse de Bourdieu privind dinamica câmpului cultural). Sunt importante nuanțările care apar între o revistă sau alta Spiritul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
concureze mai întâi și apoi să elimine podgoriile pariziene, ca, de altfel, și pe cele din Orléans sau producțiile din Yonne (cu excepția vinului de Chablis) sau chiar pe cele din Champagne până la Château-Thierry. Totuși, de aproximativ 20 de ani, amatorii răbdători și cunoscătorii curioși pot să bea din nou vin de Orléans, sau chiar produs la Paris sau în regiunea pariziană. Ile-de-France este în măsură să producă vinuri bune, întrucât se situează pe aceeași latitudine cu provinciile Champagne sau Orléanais, iar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
brambura prin manuscrise, spre nespusul deliciu al cercetătorului modern, dar concep și formele moderne ale cărților de cult, ale dicționarelor, ale mai tuturor scrierilor specializate. Se afiliază în școli, căutînd identități salvatoare. Dar, mai ales, rezistă, împreună cu fragila lor povară, răbdător, încăpățînat, agresiv, acelorași pericole care au pîndit peste tot roadele și rosturile spiritului. Unde am citit astea? Se înădiseră cazacii să bată biserici și mănăstiri în Moldova. Luau ce le lipsea în staniță, neuitînd, firește, de odoare și cărți. Trimiteau
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să mergi cu un șofer profesionist și să nu-ți permiți, pe drum, fantezia de a te opri sa mănânci ceva. Printre sandwich-uri și ape plate apucate din zbor din geamul benzinăriei și degustate apoi, pe îndelete, în încăpătoarea și răbdătoarea mașină, la ce ai putea să te gândești o zi lumină? După ce ai epuizat toate subiectele de conversație cu omul de la volan, te lași în voia muzicilor de pe postul tău de radio preferat, care ți-a rezervat și o surpriză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
unde bat. Că doar nu i-o venit cântărețului chef de discursuri politice naționaliste. Mă plimbam pe Sf. Lazăr, după ce mi-am plătit abonamentul la mobil. Chiar vizavi de becereu văd un cabinet stomatologic, strategic amplasat la parterul blocului, așteptând răbdător ca vreunul din noi să-și rupă mufa în vreo coajă de nucă și să venim la plantat dinți la prețuri astronomice. Ce m-a frapat însă a fost lipsa totală a perdelelor. Se vedea absolut tot prin geamuri. Doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
biografia mea explicită, pe care am transpus-o organic în Vremea minunilor. După părerea mea, trebuie îmbinate două calități pentru a scoate un text literar. Prima este aproape de naivitate: a te lăsa surprins de viață, a fi curios, a asculta răbdător și entuziasmat poveștile vieții, a te lăsa dus de senzații, a gândi în imagini. A trăi aproape de simțuri și a le folosi conștient. A asculta spre lume, dar și spre propria ființă. Este o lume nonverbală a fantasmelor. Dar apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și o iau la goană spre Hall 8, la americani și britanici. La intrare, calc pe „ceva“ și cad în preacinstitul fund, spre amuzamentul unui grup de japonezi care totuși au bunul-simț să nu mă pozeze. La standul Grasset, ascultam răbdători, luptându-ne cu somnul, rezumatele unor „bestselleruri“ franțuzești. La un moment dat, chiar în spatele nostru se iscă o rumoare apocaliptică. Mă uit la madame și o întreb din priviri ce se întâmplă. Îmi răspunde la fel de plictisită: „Umberto Eco“. Maestrul s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
extaz. Și Vonnegut nu cade niciodată în capcana de a-i denumi superficial starea cu termenul „traumă“. Încearcă să scrie, câștigă un concurs și i se montează o piesă huiduită la scenă deschisă. Renunță și la scris. Începe să strângă răbdător bani și după ani și ani își cumpără un Mercedes alb, o plăcere sigură și continuă pentru personajul nostru. Neutralitatea pare să fie o stare ideală de confruntare cu sistemul. Nici Celia nu cerea altceva decât neutralitatea când își dorea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
sincere mulțumiri, spațiul nepermițându-mi să le menționez. Vreau să mai menționez că am fost mânat și de dorința interioară de face ceva folositor pentru comuna noastră, pentru satele noastre de pe aceste plaiuri depărtate și uitate, pentru țăranii acestor meleaguri, răbdători și cu mult bun simț, harnici și pricepuți, cu frică de Dumnezeu, cărora de multe ori le-au fost înșelate așteptările. Au trecut mulți prin comuna Hudești și au promis multe, dar puține s-au realizat. Mulți tineri care au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Bine, mă. Ține și tu pumnii, mă. Hai că o bombă atomică se vinde ca pâinea caldă-n ziua de azi. Hai pa, mă. Pizza și țâțe Bătrânul intră în gura de metrou și pășește atent pe scara rulantă. Așteaptă răbdător în timp ce scara îl transportă sub pământ. Ajunge la bariere și scoate cartela din buzunar. Mâna lui tremură puțin, dar într-un final reușește să nimerească fanta care trage cartela. Se aude un zgomot de imprimantă, apoi cartela își face din
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
e străinul ăsta. Nici nu-ți trece prin cap că străinul deja și-a propus să te plimbe prin toate reliefurile anatomiei lui masculine. Dar străinul încă nu-ți spune asta. Doar nu-i tâmpit. E un străin dibaci și răbdător. Mm. Ia uite ce obraznic e. Îți cere numărul de telefon. Și tu i-l dai zâmbind, fără ca măcar să clipești. Apoi trece un timp. Destul de lung. O lună. Poate mai mult. Străinul a dispărut. Parcă nici n-a fost. Iar
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe Eva. Fetele le furaseră toată liniștea la amândoi, cât erau ei de sfinți și fideli eticii și moralei proletare. Nu se puteau regăsi, își furaseră liniștea vieții unii altora, umblau ca niște drogați. Singura Nora era mai cumpătată și răbdătoare, nu se exterioriza ca să nu-i vadă și alții suferința. Se doreau unii pe alții, dar nu aveau unde se întâlni. Acasă la fete nu era loc de tatăl lor. El nu-i suporta pe militari, era un limitat. Mariana
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ipocrizie: el era Christos, răstignit de bunăvoie pe gardul ce despărțea grădina noastră de a lui Csordás, iar eu eram „jidanii“ care îl batjocoreau și scuipau. Arta mea superioară se vădea prin abundența salivei risipite fără economie pe obrajii partenerului răbdător, pe ochii lui tiviți de lungi gene negre, care nu scăpa de supliciu decât la intervenția maică-sii. Băgând de seamă mârșăvia, buna mea mătușă Virginia, uitând o clipă de dragostea pentru mine, alerga să mă denunțe maică-mii („Uite
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ele, încântat că-mi împrumutau cărți (dintre cele menționate mai sus). Nu înțeleg de ce, la „lecturile de taină“, aveam nevoie de un companion. Luam cu mine, chiar și în closet, unde îmi mai făceam și nevoile între timp, pe fenomenal răbdătorul Toderică, supus într-adevăr ca un sclav: eram prințul cu aghiotantul său. Vărul meu a devenit mai apoi medic priceput și mare coureur, dar n-am fost prieteni: el nu m-a înțeles niciodată, iar lumea lui mi-a rămas
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ocrotește-i pe puii mei în lipsa mea, dă-le, Doamne, sănătate și arată-le calea cea bună. Ajut-o pe R. la examene și ajut-o să ia decizii bune pentru viitorul ei. Pe N. ajut-o să fie îndelung răbdătoare și învaț-o că fiecare munte se traversează pas cu pas. Familiei, prietenilor, dar și dușmanilor mei pe care i am iertat, adu-le, Doamne, sănă tate și lumină în suflet. Iartă-mă, Doamne, pentru căderile și neliniștea și tristețile mele
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
care năvălește lirismul lui Ackroyd. În al doilea capitol, Timothy își descrie copilăria cum o vedea el, ceea ce înseamnă că nu se elucidează misterul, doar ne e relatat. E fericit că nu merge la școala primară. Tatăl e un "profesor răbdător și conștiincios", care-l pune să studieze zilnic câte o pagină de istorie engleză, una de știință și alta din Shakespeare. Clement Harcombe rostește o mulțime de afirmații filozofice enigmatice, care ne adâncesc în lumea de dincolo. Vorbește despre "puterea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrie o carte care refuză iubirea ca temă. Un refuz tipic Desperado. În parte, Săgeata timpului e scris în tradiția americană a romanelor conversaționale. Lui Amis îi place narațiunea vorbită. O cantitatea uriașă de vorbe învăluie sensul, impunând o lectură răbdătoare, o relectură. Atunci când comicul nu mai amuză ci îngrozește, romanul lui Amis și-a atins țelul. Istoria însăși e grotescă. Văzută în revers, ea face aparent pe criminali să pară sfinți, iar victimmele să fie fericite la culme. Evreilor li
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]