3,561 matches
-
față de istorie. Ea aducea totodată șansa complementarității creștine. Referindu-se la o tipologie destul de curentă căreia nu îi crispa totuși niciodată caracteristicile , el vorbea despre dominantele celor două stiluri creștine, oriental și occidental. Ancorat în participarea la misterul divin, stilul răsăritean își dă drept rost principal transmutarea lumii și a istoriei în lumina increată, privește istoria ca moment din dialectica solară creație întrupare deificare a omului. Ancorat în manifestarea misterului divin, stilul occidental își dă drept rost principal crearea de civilizație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism, dat fiind că, de la Bizanț înainte, el nu mai produsese istorie, nici forme de gîndire care să aibă curs pe piața de idei a modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
secolul al XIX-lea rusesc sau cea dintre tradiționaliștii și moderniștii români în prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința de îmbarcare rapidă în această istorie, scop în care bagajele tradiției răsăritene trebuiau abandonate. Intelectualii interbelici, printre care Mircea Eliade și Constantin Noica, au resimțit acut atît necesitatea, cît și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trecerea de la vîrsta premodernă la modernitate, raportul dintre religie și identitate s-a răsturnat. Biserica a fost etatizată, iar ortodoxia a fost naționalizată. Odinioară garant spiritual al identităților etnice, pe care le învăluia și le depășea prin universalitatea lui, creștinismul răsăritean s a instalat odată cu survenirea modernității în limitele diverselor națiuni, a fost subordonat categoriei naționalului. Mai mult, prin ceea ce Paschalis Kitromilides numește unul dintre cele mai mari anacronisme ale istoriografiei balcanice, această răsturnare a fost proiectată asupra întregului trecut est-european
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare la faptul că, pentru comunitățile răsăritene, istoria (încă) nu advine 3, par să fie chiar și astăzi parțial îndreptățite. Dacă Bisericile est-europene și au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spirituală vertiginoasă și totodată pe participarea ortodoxiei la modernitate, dar înaintează șovăitor spre articularea efectivă a celor două teme. Efortul de articulare e cu atît mai lent cu cît (mai) nimic din realitatea socială nu pare să-l solicite. Creștinismul răsăritean nu stă sub pericolul de a-și vedea diminuat prestigiul în ochii unei societăți care rămîne încă, în majoritatea ei, sensibilă la stereofonia religie-națiune. Sigură pe strălucirea trecutului ei spiritual și cultural, sigură pe asocierea ei cu identitatea națională, curtată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
culturii înalte ; c) noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
poposească cu mulțumirea de a-și fi cuprins ținta ; îi pune mereu în față poarta antinomiei prin care intelectul trece, amplificat, spre un alt nivel de realitate și de înțelegere. Cu mai bine de zece secole înainte, în miezul apofatismului răsăritean, Grigore de Nyssa înmulțește paradoxurile care susțin urcușul fără sfîrșit pe urmele divinului : orice înălțime atinsă în acest parcurs amplifică, în călător, conștiința ilimitării care îi stă în față ; stabilitatea pe acest traseu este ca o aripă . Deși atît de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este, în arhitectura indiană a ființei umane, sahasr‡ra : punctul lotusului cu o mie de petale, pe unde coloana subtilă a organismului uman iese din agregatul psihofizic. Acest punct constituie, simbolic, istmul de legătură cu rădăcina transcendentă. Un adagiu monahal răsăritean declară : monahul este fire întoarsă. Monahul are ca program să răstoarne răsturnarea ființei căzute, să-și pună ființa în ordine dreaptă, în conformitate cu perspectiva cerească. Coomaraswamy citează un pasaj spectaculos din Faptele lui Petru, unde se vorbește despre răsturnarea petrecută la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
relatată de Dante e tot atît de aparte ca și geniul lui, el nu face totuși decît să dea expresie excepțională unei concepții tradiționale comune. Coprezența celor două perspective nu este, în fond, refuzată experienței curente. Dacă, într-o biserică răsăriteană oarecare, te așezi în centrul naosului și ridici ochii, realizezi deja întîlnirea celor două perspective, inverse una față de cealaltă. Raza vederii tale, unidirecționată, întîlnește chipul și privirea atotdirecționată a Pantocratorului din boltă. într-o logică simbolică ce se impune imediat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
umane. Prin această rădăcină transcendentă a ființei sale, animată de inspirație și de travaliu spiritual, omul poate participa la perspectiva divină asupra realului. Condiția necesară pentru participare este inversarea perspectivei umane, așadar o inversare a inversării ei curente. Autori mistici răsăriteni și apuseni vorbesc despre necesitatea de a coborî în abisul ființei tale, pentru a descoperi acolo punctul de răsucire care schimbă perspectiva, astfel încît ochiul sufletului să ajungă să privească lucrurile din polul superior. E vorba, spune Andrei Pleșu, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e drept, accelerat ; dar autoritatea ei propriu zis spirituală e, cel puțin formal, ca statut și stilistică, mai limpede, mai evidentă, mai convingătoare. Creștinismul răsăritean, cu înalta și vechea lui tradiție, are totuși și astăzi reprezentanți care se despart cu greu de coaja protectoare a politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere. Pentru aceștia, simbolica tăriei lipsite de forță rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Henry Corbin declara că numai datorită unor gînditori religioși ca Nikolai Berdiaev și Alexis Homiakov, care nu erau teologi oficiali, un anumit număr dintre noi, cei din Apus, am devenit conștienți de ceea ce era specific și de viitor în creștinismul răsăritean. Leszek Ko\akowski susținea, pe bună dreptate, că o religie, în speță cea creștină, arată că rămîne vie în măsura în care e în stare să se confrunte cu situații intelectuale noi, să integreze curajul intelectual, critica și tematizarea personală a cunoașterii religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale diferite. În nici un caz nu trebuie să pierdem din vedere nici influența altor etnii, de alte culori: bulgari, ungaro-sași și slavi răsăriteni. Însă, întrucât apropierea, dacă nu similaritatea între limba vorbită la est de Prut și la vest de acesta, pe întreg cuprinsul statului românesc, sunt evidente și nu pot fi contrazise de nici un studiu de bun simț, Vasile Vieru dă o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Napoleon Bonaparte dorea și el să cucerească Moldova și Valahia, „...ca să le convertească la catolicism...”. Salvarea a venit de la Rusia, protectoare a ortodoxismului, care a alipit sieși teritoriile de la est de Prut, iar mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, „înțelegând că centrul ortodoxismului răsăritean e de mult în Rusia”, trece sub ascultarea patriarhului de la Moscova. Ca urmare, Mitropolia Moldovei a fost împărțită în două Mitropolii. Cea de Vest, reintegrată Patriarhiei de la Constantinopol, și cea de Est, intrată sub autoritatea Sfântului Sinod din Rusia. Așadar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Franța a stabilit un tarif prohibitiv, În timp ce Anglia nu-și definitivase reformele economice. În consecință, Belgia a fost nevoită să caute noi parteneri comerciali, politica țărilor din Europa Occidentală aducându-i dezavantaje. Astfel, Înființarea primelor misiuni consulare belgiene În Europa Răsăriteană trebuie pusă În strânsă legătură cu interesele comerciale și cu primele tratate Încheiate cu Imperiul Otoman și Grecia. Convergențele dintre România și Belgia au făcut obiectul unor studii (aparținând istoricilor Gh. Platon și Aurel Filimon) care au valorificat arhivele diplomatice
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
și cadrul cel mai firesc de exprimare a sentimentelor noastre de respect, recunoștință, supunere și iubire față de Dumnezeu. Liturghia ortodoxă nu este ceva static, fix și definitiv, ci este ca un fluviu în care se revarsă credința tuturor generațiilor creștinătății răsăritene. Rugăciunea săvârșită înaintea lui Dumnezeu este o închinare adusă Lui, o mărturisire de credință și o cerere de iertare de păcate de la Dumnezeu. Prin rugăciune, cerem har și ajutor de la Dumnezeu. Aducem laudă, prinos de recunoștință, mulțumire și preamărire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
așteptări pe care ei înșiși nu le au. Evoluția unui tânăr e imprevizibilă. Nici nu bănuiești ce declic se poate produce în orice secundă în oricare dintre ei dacă nimerești butonul potrivit. Poate de aceea sfatul unui părinte al bisericii răsăritene contemporane, părintele Porfirie Capsocalivitul, e de urmat negreșit. Când intri în clasă, îl sfătuiește el pe profesor, îmbrățișează-i pe toți cu privirea, făcând o rugăciune a inimii. Este ca și cum ai accepta să fii preluat din pragul neputințelor omenești ale
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și Suedia începuseră să se îndrepte tot mai mult spre periferia sistemului mondial modern, mulțumindu-se, pe scena politică, cu roluri secundare. Decăderea statului polonez, încheiată prin dispariția sa ca entitate politică, a eliminat unul dintre factorii activi ai politicii răsăritene, dar a complicat chestiunea orientală tocmai prin transformarea Poloniei într-un obiect al competiției dintre Marile Puteri, a cărei soartă era și ea privită în strânsă legătură cu aceea a Imperiului otoman. Locul acestor state, pe plan internațional, a fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
când s-a predat trimisului britanic William Macnaghten. Un alt motiv de îngrijorare pentru diplomația de la Londra a fost reprezentat de chestiunea circassiană - care poate fi definită prin eforturile Rusiei de a ocupa zonele montane populate cu cerchezi de pe coasta răsăriteană a Mării Negre. Aceasta ar fi dus la o întărire a pozițiilor Rusiei în Caucaz, care ar fi amenințat Imperiul otoman, Persia și India. în 1834, ambasadorul englez la Constantinopol, Ponsonby, cerea Londrei să trimită sprijin militar cerchezilor. Palmerston a refuzat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și Rusia reprezenta tot ce putea fi mai funest pentru India britanică. La 27 iulie 1839, ambasadorii Marilor Puteri la Constantinopol au prezentat sultanului o notă colectivă în care subliniau că „o înțelegere între cele cinci Mari Puteri asupra chestiunii răsăritene este asigurată” și invitau Poarta să „suspende orice rezolvare definitivă fără participarea lor”. Răspunzând acestui document, tânărul sultan Abdul Medjid a acceptat ca Marile Puteri să negocieze o pace cu Egiptul în locul său. Concomitent, el a declanșat o serie de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus / 124 4.2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și simbol angaja o metafizică în dezacord cu premisele filosofiei sale. Mai exact, metafizica indiană avea ca supoziție posibilitatea atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de faptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atingerii unei cunoașteri a absolutului, a transcendentului, ceea ce Lucian Blaga refuza din start. 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană Un alt scenariu pentru înțelegerea prezenței antinomicului la Blaga este cel care leagă filosofia acestuia de tradiția spiritualității răsăritene, un mediu de gândire activ dintotdeauna în spațiul românesc 394. Acest scenariu pare mult mai firesc, dacă ținem cont de faptul că metoda antinomiei transfigurate s-a născut din întâlnirea lui Blaga cu filosofia ce a dat dogmele gândirii creștine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]