2,941 matches
-
valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Analiza tehnicilor de manipulare la nivelul textului jurnalistic ne-a pus în fața unei diversități de metode, care reflectă posibilitățile extinse de influențare prin acest tip de discurs, dar toate se referă la abaterea de la caracteristicile legitime ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE Condițiile de producere a discursului jurnalistic cuprind anumite cerințe de a căror respectare depinde păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează scena de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
astfel încât să legitimeze acțiunile unei forțe politice prin vot sau prin simplă susținere. VI.1.2. Caracteristici ale textului propagandistic din Scânteia Vom analiza discursul jurnalistic așa cum apare el în Scânteia, având ca reper caracteristicile care îi garantează identitatea: obiectivitatea, raționalitatea, interesul public și atractivitatea. VI.1.2.1. Obiectivitate și manipulare În condițiile de producere dintr-un regim totalitar, discursul jurnalistic capătă caracteristici aparte. De fapt, apare întrebarea dacă ceea ce citim în paginile ziarelor din acea perioadă este cu adevărat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un organism media, discursul din această publicație nu este obiectiv, întrucât nu prezintă decât acea parte a realității care convine regimului comunist, iar articolele sunt orientate și nu poartă, multe dintre ele, marca argumentabilității și acceptabilității. VI.1.2.2. Raționalitate și manipulare Pentru ca o propagandă să legitimeze, interesul său este să convingă. De aceea, discursul trebuie să se prezinte permanent ca un argument. Problema este că de multe ori acestea nu sunt și logic corecte. Caracteristic discursului propagandistic analizat este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de tip ziar. Organul de presă nu lucrează, ca la un partid democratic, prin comunicate și conferințe de presă cu ziariștii, ci își creează propriul suport media, ziarul Scânteia, structurat și realizat ca ziar, fapt care creează așteptări de obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate publicului. În plus, această falsificare este accentuată, îndeosebi după 1948, de faptul că este eliminată presa liberă din România, făcând din Scânteia principalul mijloc de informare a cetățenilor. Mai mult chiar, utilizarea unor surse de informare alternative
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs și la nivelul condițiilor de producere afectează textul jurnalistic din Scânteia, care se transformă și devine manipulator, așa cum am arătat, prin abandonarea obiectivității (prin proferarea de minciuni, prin selecția evenimentelor și știrilor convenabile, prin orientarea textelor etc.), a raționalității (utilizarea a numeroase sofisme formale) și a interesului public (prin prezentarea exclusivă a interesului de partid), sau prin utilizarea unor resurse de influențare tipic jurnalistice (titluri, simboluri, imagini etc.). Dispare însă simțul critic și se produce, în timp, transformarea totală
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
astfel de practici, în audiovizual, dar și în ziare, există obligativitatea marcării cu P ("publicitate") sau chiar cu Publicitate eventualitatea existenței unor spoturi sau articole care imită formatul jurnalistic, dar care constituie un discurs publicitar. VI.2.2.2. Abandonarea raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unor spoturi sau articole care imită formatul jurnalistic, dar care constituie un discurs publicitar. VI.2.2.2. Abandonarea raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim aici, publicitatea comparativă, care utilizează raționamentele disjunctive ca forme logice de bază. Publicitatea comparativă este o formă de publicitate care identifică
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
regăsim tehnici specifice de camuflare la nivelul interesului publicului. VI.2.2.4. Imitarea formei discursului jurnalistic În subcapitolele precedente am arătat că o anumită camuflare a discursului jurnalistic în discurs publicitar se poate realiza prin abandonarea obiectivității și a raționalității, însă mai putem identifica o tehnică, imitarea formei discursului jurnalistic. Astfel, în cazul presei scrise, apar destule articole în care se prezintă, în cele mai mici amănunte, produse ale unor firme, fără să se facă referiri la produse similare. Manipularea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
spațiul acordat (număr articole, număr și suprafață pagini); 4. titluri, enunțuri și imagini folosite . Acești indicatori au fost selectați pe structura de analiză a textului jurnalistic. Astfel, primul vizează modalitatea generală de prezentare (caracteristica obiectivității), al doilea pe cea a raționalității, ultimii doi pe cea a așezării atractive. Fiind vorba de aceeași temă tratată în trei ziare, caracteristica interesului public nu apare sub nici un item. Jurnalul Național și mitingul președintelui 1. descriere generală Nici în ediția Jurnalului Național de vineri, 20
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
plus, s-au delimitat mecanismele manipulării prin discursul jurnalistic. Discursul jurnalistic a fost analizat pe trei niveluri interconectate: text, condiții de producere, univers. Rezultat combinat al strategiilor credibilității și seducției, textul jurnalistic, studiat după dihotomia conținut-formă, capătă patru caracteristici: obiectivitatea, raționalitatea, interesul și atractivitatea. La nivelul condițiilor de producere, discursul jurnalistic se construiește, în primul rând, pe o scenă specifică, instituția media, și pe suporturi diferențiate în funcție de canal: hârtia pentru presa scrisă, undele pentru radio și televiziune, rețeaua universală de calculatoare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestui tip de discurs. La nivelul textului, am identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură a acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
perioada 1985-1995, Polirom, Iași, 2006. 99. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Argumentarea. Modele și strategii. Editura All, București, 2000. 100. ROVENȚA-FRUMUȘANI, Daniela, Analiza discursului: ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2004. 101. SĂFTOIU, Claudiu, Jurnalismul politic, Editura TREI, București, 2003. 102. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs: perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 103. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999. 104. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Teoria și practica argumentării, Polirom, Iași, 2003. 105. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Rhétorique et politique, Editura L'Harmattan
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Apărut: 2009 • Format 16,5 × 23,5 cm. INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Constantin SĂLĂVĂSTRU, Raționalitate și discurs perspective logico-semiotice asupra retoricii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 17. 2 Angela BIDU-VRÂNCEANU, Cristina CĂLĂRAȘU, Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU, Mihaela MANCAȘ, Gabriela PANA DINDELEGAN, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, București, 2001, p. 230. 3 Charles MORRIS
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in corpore, statul totalitar ca matrice politică pentru crearea "omului nou". Citatele catagrafiate în volumul lui Z. Ornea relevă intensitatea admirativă a extremiștilor interbelici români pentru totalitarismul naționalist, de factură fascistă și/sau nazistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construite doar ca o chestiune ce privește relațiile logice dintre aceste teorii ca sisteme articulate de constructe conceptuale. Dimpotrivă, o asemenea problemă implică o relație mult mai complexă, ai cărei termeni se referă la "situarea-în-problemă" a gânditorilor, la criteriile de raționalitate pe care aceștia le iau în considerare, la presupozițiile lor, la teoriile explicite pe care le avansează"46. În măsura în care sunte definite drept "(...) motivații care nu sunt strict reductibile la inferențele logice, fiind ghidate, mai curând, de anumite aspect euristice cu privire la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
la elemente ale realității sociale și politice, așa cum sunt interesele și dominația. La aceste două aspecte mă voi referi în continuare. b) Ideologia ca formă de cooperare socio-politică Astfel, în ce privește raportarea la prima problemă, consider că, în calitate de formă ideologică a raționalității politice, categoria interesului trebuie limitată la contexte specifice (cum sunt, bunăoară, interesele individuale sau de grup în cadre socio-istorice delimitate, cele legate de anumite evenimente întâmplate în anumite momente), fără a fi extinsă la o dimensiune care ar face-o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în anumite momente), fără a fi extinsă la o dimensiune care ar face-o să intre în raza de acțiune a gândirii de tip utopic. Pentru o explicitare adecvată a acestei abordări este necesară decelarea manierei de aplicare a categoriei raționalității la politic și politică. În registrul teoriei politice contemporane, problema raționalității în politică nu se referă, în primul rând, la modul în care noi cunoaștem realitatea, ci, mai curând, la modul în care ne comportăm în spațiul socio-politic. În acest
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ar face-o să intre în raza de acțiune a gândirii de tip utopic. Pentru o explicitare adecvată a acestei abordări este necesară decelarea manierei de aplicare a categoriei raționalității la politic și politică. În registrul teoriei politice contemporane, problema raționalității în politică nu se referă, în primul rând, la modul în care noi cunoaștem realitatea, ci, mai curând, la modul în care ne comportăm în spațiul socio-politic. În acest context, intră în scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Abordând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne atinge scopurile sau pentru a ne împlini interesele, în timp ce al doilea se referă în principal la scopuri, conținând, în subtext
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
tensiunile"62 teoria politică a contemporaneității este preocupată, pentru a propune modele explicative pe diverse segmente particulare de analiză, de maniera în care indivizii și grupurile își aleg mijloacele pentru a-și atinge scopurile (y compris interesele). Tocmai de aceea, raționalitatea instrumentală este definită atât ca alegere ce deține o anumită coerență internă, cât și ca formulă de maximizare a propriului interes. Și nu e vorba numai de aspectele normative ale teoriei politice recente, din moment ce acestea sunt aplicate și fenomenelor politice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
meu de vedere, exact cu semnificația pe care Ricoeur o atribuie conceptului, aceea de integrare-identitate la nivel de grup sau comunitate. Ce intenționez să subliniez este faptul că, întrucât atingerea unui anumit interes poate fi interpretată ca o formă a raționalității instrumentale, ideologia se manifestă acțional în plan politic nu într-o modalitate irațională (prin construcția unor "fantasme" sau "iluzii" neconforme cu realitatea), ci într-una rațională. În cadrul teoriei politice contemporane, conceptul de ideologie își poate pune la lucru valențele pozitive
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ideologie își poate pune la lucru valențele pozitive nu doar atunci când în discuție se află problema interesului, ci și atunci când în atenție se află problema dominației. Dacă am interpretat relația dintre ideologie și interese ca pe un tip specific de raționalitate, cred că legătura conceptului analizat aici cu fenomenul dominației ne poate oferi explicații stimulative cu privire la legitimarea ordinii politice a societăților occidentale contemporane. c) Ideologia ca formă de legitimare Ca și interesele existente și manifeste din spațiul socio-politic, problema dominației este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]