1,939 matches
-
O scrisoare, datat? din 3 august 1906, �i comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. �n acela? i an, Iorga a scris o carte simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 157 182
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în vederea asigur]rii unei vieți îndestulate familiei sale, ins] nu pentru a încuraja l]comia, zgârcenia ori setea de avere. Mai mult decât atât, ideea de a-i ajuta pe cei lipsiți, sau de a împ]rți din avere s]racilor, a fost acceptat] chiar și de c]tre regii care guvernau dup] principiile lui Buddha. Oricare ar fi valorile morale pe care le avem în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r]ției lui Dumnezeu, fapt ilustrat prin atitudinea fâț] de s]răci, eretici și schismatici (samarinenii), cei lipsiți de moral] (desfrânatele și soții adulteri), cei compromiși din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuți, credea Hume. Unul dintre predecesorii s]i, Episcopul Butler (1692-1752) notă c] respectarea regulilor drept]ții nu aduce întotdeauna binele fie agentului, fie celorlați - s] lu]m, de exemplu, cazul în care un p]rinte virtuos și devenit s]rac returneaz] banii pierduți unui milionar zgârcit. Dac] ceea ce este drept este întotdeauna determinat de ceea ce este bine, cum putem explica atunci virtutea drept]ții? Hume a sustinut c] benefic] pentru societate este practică acceptat] a regulilor cunoscute ale drept]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce am obtinut câteva milioane de dolari, un dolar în plus nu mai înseamn] mare lucru. Consecință care decurge din valoarea descresc]toare a utilit]ții marginale (la care se adaug] și alți factori posibili) este c] o persoan] s]rac] - ce nu beneficiaz] de o cantitate prea mare dintr-un anumit bun - va resimți o utilitate mult mai mare în urmă consum]rii fiec]rei unit]ți suplimentare din bunul respectiv decât o persoan] înst]riț]. Acest lucru asigur] argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt termenii acestuia acceptabili din punct de vedere moral? Acceptarea poziției libertariene poate avea succes numai dac] interacțiunea contractual] voluntar] presupune moralitatea tuturor aspectelor implicate. Urm]toarea expunere urm]rește analiza acestei presupuneri. Rocco este fiul unui b]rbier s]rac, dar cinstit, a c]rui familie se afl] într-o situație foarte grea. Acesta încearc] printr-o varietate de c]i s] asigure necesarul de bani familiei sale, dar nu reușește. Într-un final, Rocco afl] despre inclinațiile ciudate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îi va reveni lui Rocco din câștigurile realizate de Vito în urmă taxelor de vizitare a colecției sale, contractul este încheiat și condițiile sale îndeplinite. Rocco este cu 5.000 de dolari mai bogat și cu un deget mai s]rac! Chiar dac] contractul imaginat s-a încheiat voluntar, în absența forței, a vicleniei sau a priv]rii de libertate, mulți ar considera c] un asemenea contract este imoral deoarece Vito a exploatat circumstanțele cumplite, vulnerabilitatea și disperarea crunt] care caracterizau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei persoane de a-și îndeplini scopurile este, probabil, la fel de mare și în cazul câinelui, chiar dac] scopurile sunt foarte diferite. Dup] cum afirma Dale Jamieson, „moartea este cel mai mare egalizator... Negru sau alb, b]rbat sau femeie, s]rac sau bogat, om sau animal, moartea ne reduce pe toți la nimic” (1985). Viziunea lui Regan asupra drepturilor are unele deficiențe. Este o viziune care îl las] pe individ paralizat atunci când trebuie s] fac] o alegere dificil] sau îl forțeaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limit]ri în ceea ce îi privește. Este îndoielnic faptul c] beneficiile și limit]rile sunt distribuite în mod egal. Circumstanțele sociale ale unor persoane le fac pe acestea s] fie victime ale infracțiunilor într-un grad ridicat de probabilitate. S]racii și cei privați de anumite beneficii trebuie s] dea dovad] de o limitare mai accentuat] în ceea ce privește furtul decât cei bogați și privilegiați. Teoria retributiv] permite că infractorii s] fie pedepsiți f]r] a se face referire la consecințele sociale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu impozitarea ilustreaz] de fapt continuitatea puternic] între morală public] și cea privat]. Conduc]torul politic poate lua bani de la cet]țeni, chiar prin amenințare cu recursul la violent] dac] e nevoie, pentru scopuri publice cum ar fi ajutorarea s]racilor, pentru c] aceast] soluție este mai corect] decât alternative cum sunt cazurile indivizilor ce apeleaz] la hoția „justificat]”. Având în vedere c] anumite scopuri redistributive sunt justificabile, impozitarea asigur] distribuția egal] a greut]ților chiar și pe seama celor suficient de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gât alb (Scalpellidae - Pollicipes) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7020 Gașca cu gât alb (Balanidae) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7110 Krill (Euphausidae) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7120 Creveți albi (Penaeidae) ──────��───────────────────────────────────────────────────────────────── N 7130 Creveți (Palaemounid) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7140 Creveți comuni (Crangouidae) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7199 Alți creveți ��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7200 Homari spinoși (Palinuridae) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7310 Rac de rău (Astacidae - Orconecteus spp.) ────────────────────────────────────────���─────────────────────────────── N 7399 Alți răci de rău (alte Astacide) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7410 Homari Americani/Europeni (Nephropidae -Homarus spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7420 Languste (Nephropidae - Nephrops norvegicus) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7510 Crabi comestibili (Cancridae - Cancer spp.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7599 Alți crabi ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── N 7900
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153541_a_154870]
-
148 Ilie Maria comună Soldanu, județul Călărași 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── 149 Păun Elenă comună Soldanu, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 150 Spiridon Ioana Târgoviște, str. Cărămidari nr.2 bis, județul Dâmbovița 8 ─────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 151 Pisică Ștefan Pamfil sat Piersinari, comuna Văcărești, județul 10 Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 152 Rac Petre Titu, str. Pictor Nicolae Grigorescu nr.41, �� județul Dâmbovița 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 153 Vasile M. Ioana sat Fierbinți, comuna Șelaru, județul Dâmbovița 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 154 Busuioc Elenă comună Lucieni, județul Dâmbovița 10 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────��──── 155 Stroie Petre comună Lucieni, sat Suta-Seaca, județul Dâmbovița 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
se determina conform următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
următoarelor două relații: - pentru modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
modul de încălzire: Q(ap,inc) + Q(nec,inc) + Σ H(y,inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y,inc,k) - coeficientul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
inc,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,inc,k) k - pentru modul de răcire: Q(ap,rac) + Q(nec,rac) + Σ H(y,rac,k)ι(a,k) k ι(y,med) = ─────────────────────────────────────────── Σ H(y,rac,k) k în care: Q(inc) - necesarul de energie pentru încălzire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; H(y,inc,k) - coeficientul de transfer global (transmisie + ventilație) pentru elementul k către zona y determinat conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
transmisie + ventilație) pentru elementul k către zona y determinat conform 7.2.2, în MJ/K; Q(ap,inc) - suma totală a surselor de căldură interioare în modul încălzire pentru zona y, conform 7.2.1.2, în MJ; Q(rac) - necesarul de energie pentru răcire pentru zona y, determinat conform 7.2.1.1, în MJ; ι(a,k) - pentru un element k ce transfera căldură prin transmisie este egală cu ι(e,k), temperatura pe suprafața exterioară a elementului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
z către zona y, respectiv din zona y către zona z. *Font 9* Clădiri răcite numai pe parcursul zilei (mai puțin de 12 ore pe │ 1,0 │ 15 │ │ │zi), precum școli, birouri, săli de spectacole sau magazine │ │ │ ├─────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤ │Valorile lui α(0,rac) și tău(0,rac) pot fi furnizate și la nivel național. Anexă ÎI.2.C Date pentru calculul aporturilor solare C.1. Energia solară totală transmisă printr-o suprafață vitrata Energia solară transmisă către încăperea climatizata printr-o suprafață vitrata
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
respectiv din zona y către zona z. *Font 9* Clădiri răcite numai pe parcursul zilei (mai puțin de 12 ore pe │ 1,0 │ 15 │ │ │zi), precum școli, birouri, săli de spectacole sau magazine │ │ │ ├─────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤ │Valorile lui α(0,rac) și tău(0,rac) pot fi furnizate și la nivel național. Anexă ÎI.2.C Date pentru calculul aporturilor solare C.1. Energia solară totală transmisă printr-o suprafață vitrata Energia solară transmisă către încăperea climatizata printr-o suprafață vitrata transparență depinde esențial de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
bătălie de la Marengo, bucătarul lui Napoleon Bonaparte era disperat: austriecii capturaseră rezervele de mâncare ale bucătăriei sale! Se apropia ora de masă a generalului Bonaparte și bietul bucătar nu mai avea la dispoziție decât ulei, un pui, câteva ouă, câțiva raci, roșii și usturoi. Mai întâi a prăjit puiul tranșat, apoi, în același ulei, a făcut ouăle ochiuri, împreună cu felii de roșii și usturoi tocat, după care a flambat totul cu puțin coniac și a pus cozile racilor, fierte în abur
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
câteva ouă, câțiva raci, roșii și usturoi. Mai întâi a prăjit puiul tranșat, apoi, în același ulei, a făcut ouăle ochiuri, împreună cu felii de roșii și usturoi tocat, după care a flambat totul cu puțin coniac și a pus cozile racilor, fierte în abur, peste toate celelalte ingrediente. Așa s-a născut „puiul à la Marengo“. Specificitatea unei bucătării trebuie să fie însă premeditată, să provină dintr-o intenție clar motivată, să se bazeze pe o doctrină gastronomică, nu pe jocul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nu va veni ploaie, atunci «norocul grădinarilor!»“ (Din psihologia poporului român). Referindu-se tot la bucătăria țărănească, Radu Anton Roman lansează o întrebare căreia nu îi poate găsi răspuns; descoperind multe izvoare care pomenesc consumul destul de important de melci, scoici, raci și broaște în lumea rurală de pe vremuri și constatând dispariția totală a acestora din bucătăria țărănească a ultimei jumătăți a secolului XX (și disprețul față de astfel de „spurcăciuni“), domnia sa se întreabă: „Ce s-a întâmplat în mai puțin de cincizeci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sociologică), o asemenea distanță față de bucate altfel gustoase, ieftine și la ndemână? [...] N-am putut detecta nici o cauză limpede.“ Nu există un răspuns la această întrebare, deoarece premisa de la care se naște întrebarea este eronată. țăranii români nu mâncau scoici, raci, melci ori broaște din cine știe ce rafinat interes gastronomic, ci pur și simplu din dorința de a „păcăli“ posturile, de a avea în farfurie ceva proteine de origine animală în lungile intervaluri de interdicții alimentare. De pildă, așa cum afirmă Mihai Lupescu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
melci ori broaște din cine știe ce rafinat interes gastronomic, ci pur și simplu din dorința de a „păcăli“ posturile, de a avea în farfurie ceva proteine de origine animală în lungile intervaluri de interdicții alimentare. De pildă, așa cum afirmă Mihai Lupescu, „racii se mănâncă vara, în posturi“; în aceleași perioade, cei avuți preferau peștele: „Sardelele se mănâncă de cei bogați în post.“ Un mitropolit din Tiflis (azi Tbilisi, în Georgia) a stat doi ani la mânăstirea Pângărații (din Moldova), cândva în ultimul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]