18,605 matches
-
tău văraticîn sânul meu renaște mireasma și dulceața,Îmi bucur astăzi ochii și-mi luminează fațaUn pom cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic.Renasc din amintire un coș cu mere dulciCulese dimineață când roua-mpodobeșteși-un măr cu ramuri pline golindu-se regeșteîn brațele-mi flamande în care poți să-l culci.Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini,Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini,O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu mii de fructe și-un prunc cu pumnul mic.Renasc din amintire un coș cu mere dulciCulese dimineață când roua-mpodobeșteși-un măr cu ramuri pline golindu-se regeșteîn brațele-mi flamande în care poți să-l culci.Adulmec primăvară prin ramuri înflorite, Stau la fereastra goală umpluta de imagini,Ca un pastel ce curge cu versuri printre pagini,O carte veche-mi ține clișee-mbătrânite.Mă simt copil și tremur simțind pe cerul guriiDulceața mușcăturii din măru-acela roșu,Mă simt copil și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
să parcurg, să-i pun far și nimb acestui amurg. Încerc să dau rost la tot ce-n destin întruna a fost prea rar și puțin. Încerc să-mi conving voința că am puterea să-nving, din ciot să fac ram. Încerc să nu ard decât cu folos, să-mi șterg falsul fard pus chiar peste os. Încerc să zidesc în ultimul ceas palate-n firesc ca-n dar să le las. Încerc ca pe dor să nu mai pun preț
ÎNCERC EU NU M-AM FRÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383103_a_384432]
-
de la marginea Lisei a rămas derutat de albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Citește mai mult La umbra ta, m-aplec, pădure,Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie,La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă.Nu mai sunt copilița alintată,Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitatăA unui
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
coborâți peste pământ;Mă doare-nsingurarea și regretul,Mă doare orice vorbă, orice gând.Aud cum vântu-mi șuieră din spate;E ceas târziu, o noapte de catran.Întind cu teamă, mâna printre ierburi,Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram.... IV. PE-NSERAT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017. Pe-nserat, când blânda-lună Se-oglindește-n luciul mării, Plâng egretele și stârcii, Își înalță, valul, spuma. Farul trist, stingher, pe maluri, Își aprinde ochiul magic; Vin
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
din 08 martie 2017. Când Primăvara vine Desculță, peste câmpuri, Râzând ca o copilă Cu pletele în vânt; Suavă, visătoare, Purtând în brațe, fire De galbene narcise Și palizi ghiocei. Tresaltă-ntreaga viață! Din lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ianuarie 2017. Stejar, să crești, copile, Pân-la ceruri! Îmbrățișat de sfintele lumini! Să ai pe frunte zorii dimineții; Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de ură Și durere, Să fii un pom sădit de Dumnezeu! Cu ramuri verzi Și roade parfumate, Iubire și candoare, Nu blestem! Citește mai mult Stejar, să crești, copile,Pân-la ceruri!Îmbrățișat de sfintele lumini!Să ai pe frunte zorii dimineții;Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de urăși
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Citește mai mult Stejar, să crești, copile,Pân-la ceruri!Îmbrățișat de sfintele lumini!Să ai pe frunte zorii dimineții;Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de urăși durere,Să fii un pom sădit de Dumnezeu! Cu ramuri verziși roade parfumate,Iubire și candoare,Nu blestem!... XXV. M-APLEC, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. Pe mal, m-aplec, Cu fruntea către ape, Albastre râuri, Nopți înmiresmate; Tril printre frunze, Foșnet
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită Printre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec! Pe ramuri verzi, Pe zboruri de cocori! Citește mai mult Din tot ce am,Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din luminăși din cânt!Din lacrimi risipiteFără seamăn,Din zborul lin,Dar și din zborul frânt!Plătesc un birPe stropul de iubire! Pe
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Din zborul lin,Dar și din zborul frânt!Plătesc un birPe stropul de iubire! Pe primăveri-fugareși pe-alint! Pe veri îmbujorateDe lumină,Pe-apusuri blândeși pe ierni pustii!Plătesc vieții, birPe amăgire! Pe roua risipităPrintre flori! Pe diminețile-mbrăcate-n cântec!Pe ramuri verzi,Pe zboruri de cocori!... XXIX. IA-MĂ DE MÂNĂ, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Ia-mă de mână! Mi-e frică de nori Și de noapte, Mi-e frică de gânduri
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le-ngrop adânc,Sub lespede-n grădină.... XXXII. DACĂ VÂNTUL, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016. Dacă vântul, Lacrima-și așterne Peste frunze, Peste ramul crud; Peste iarba verde Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
crud; Peste iarba verde Mirosind a vară, Peste tâmpla-mi caldă, Gânduri adormind. Dacă vântul tainic, Murmurând poveste, Imi sărută geana Tremurând suspin; Gura frăgezită De alintul dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări! Citește mai mult Dacă vântul,Lacrima-și așternePeste frunze,Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
dulce A cireșei coapte În nopți de pelin. Dacă aripi roze Înfloresc pe ramuri, Printre spinii aspri, Sângerând dureri; Falnice podoabe Ce-mi deschid cărarea Către libertate! Spre albastre zări! Citește mai mult Dacă vântul,Lacrima-și așternePeste frunze,Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă vântul tainic,Murmurând poveste,Imi sărută geanaTremurând suspin; Gura frăgezităDe alintul dulceA cireșei coapteîn nopți de pelin.Dacă aripi rozeînfloresc pe ramuri,Printre spinii aspri,Sângerând dureri
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Lacrima-și așternePeste frunze,Peste ramul crud;Peste iarba verdeMirosind a vară,Peste tâmpla-mi caldă,Gânduri adormind.Dacă vântul tainic,Murmurând poveste,Imi sărută geanaTremurând suspin; Gura frăgezităDe alintul dulceA cireșei coapteîn nopți de pelin.Dacă aripi rozeînfloresc pe ramuri,Printre spinii aspri,Sângerând dureri;Falnice podoabeCe-mi deschid cărareaCătre libertate! Spre albastre zări!... XXXIII. COLIND, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. O stea a rasărit pe cer! O stea miraculoasă! Vestind un
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
universul său lăuntric, reliefând coordonatele care-l definesc. Un “cântec triumfal” ... XXXI. SONET COPILĂRIEI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016. Unde mi te-ai ascuns, copilărie, În câmpuri de lumină sau în soare, În ramuri de salcâm nemuritoare Sau mai suspini în flori de iasomie? Mi-e dor de libertate și candoare, De cerul tău senin și armonie, De ochii tăi cei blânzi și bucurie, Privesc în amintire și mă doare. Copilărie scrisă-n puritate-
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
pagină de vise fermecate, Cu inima mă învățai să scriu. Să te întorci pe aripi luminate Copil să fii nu-i niciodat` târziu. Citește mai mult Unde mi te-ai ascuns, copilărie, În câmpuri de lumină sau în soare,În ramuri de salcâm nemuritoareSau mai suspini în flori de iasomie? Mi-e dor de libertate și candoare, De cerul tău senin și armonie, De ochii tăi cei blânzi și bucurie,Privesc în amintire și mă doare.Copilărie scrisă-n puritate-Suflet curat
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
îmbătrânesc, Copiii nefericesc, Părinții se răzvrătesc, Iernile înnebunesc, Verile lungi se feresc De seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolesc Atunci când toate privesc Cu ochii-nchiși nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și eu să plesnesc Pe ramul primăvăresc. Aș vrea să îmi vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Să îmi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Să îmi țin calul negru în
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
se despăduresc,Mările se neliniștesc,Frunțile îmbătrânesc,Copiii nefericesc,Părinții se răzvrătesc,Iernile înnebunesc,Verile lungi se ferescDe seri, ce dezmorțesc Umerii, ce-mi dezgolescAtunci când toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc.Aș vrea să îmi vând din tăcere.Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Să îmi țin calul negru în frâu,Să
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
trotuare, Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate, Ca rozmarinul verde, când verde nu mai poate, Să-ți faci din miez de nucă ferită chilioară, Să-nveți colindul iernii, cuminte, pân’ la vară, Să-ți faci și bocceluță din ramuri de pelin, Apoi s-o târgui bine pe-un pumn de rozmarin... Și dacă floarea albă de rozmarin uscat Va sta sub talpa vremii prin care ai umblat, Atunci voi ști că toamna se-ndură de septembre, Colindul iernii tale
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
trotuare,Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate,Ca rozmarinul verde, când verde nu mai poate,Să-ți faci din miez de nucă ferită chilioară,Să-nveți colindul iernii, cuminte, pân’ la vară,Să-ți faci și bocceluță din ramuri de pelin,Apoi s-o târgui bine pe-un pumn de rozmarin...Și dacă floarea albă de rozmarin uscatVa sta sub talpa vremii prin care ai umblat,Atunci voi ști că toamna se-ndură de septembre,Colindul iernii tale fiindu
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nu mai au răspuns,Sunt forfote și glasuri ... XXVII. PE CINE-NTREB DE DUMNEZEU?, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. Cu liniștea mă prind de timpul rece, Cu lipsa ta mă scutur de pe ram, Pământul se desprinde de la geam, Iar malurile mării vor să plece. Și când lipsesc din mine - nu te am; Cu liniștea mă prind de timpul rece. Mă-ntreabă noaptea ce se mai petrece, Pământul se desprinde de la geam. Văd moartea
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Și mă priveam în ochi și răspundeam, Răspunsul morții - tot ce mai aveam; S-o-ntreb dacă poruncile sunt zece? 2-3 septembrie 2016, Constanța ... Citește mai mult Cu liniștea mă prind de timpul rece,Cu lipsa ta mă scutur de pe ram,Pământul se desprinde de la geam,Iar malurile mării vor să plece.Și când lipsesc din mine - nu te am;Cu liniștea mă prind de timpul rece.Mă-ntreabă noaptea ce se mai petrece,Pământul se desprinde de la geam.Văd moartea
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
cu vocea ei duioasă Către salcie grăi: -Salcie, dacă și-e milă, Apleacă-ți crengile-n jos, Să faci din ele-o cunună Pentru fiul meu Hristos. Dacă îmi cunoști durerea Și dorești să mi-o alini, Fă-mi din ramurile tale O cunună fără spini. Fiul meu e sus pe cruce, Însângerat și-n mare chin Și cu ea la el m-aș duce Ca durerea să-i alin. Atunci salcia miloasă Crengile și le-a aplecat, Maica a împletit
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
o viață amintiți mai sus: Piru, Vornicescu, Vieru, Păunescu, Beșteliu, Diaconescu, Sîrbu, Firescu, Berceanu, Lohon, Vlad, Moldovan, Costin, Mihail, Gheorghiu, Saizescu... Despre viața, creația și laborioasa activitate a sa - ca secretar general de redacție și redactor șef adjunct la revista Ramuri (vreme de 7 ani/ 1965-1972) - apoi ca director al Editurii Scrisul Românesc (răstimp de 18 ani, din vara anului 1972 până în aceea a lui 1990) - se pot scrie tomuri voluminoase. Voi spune doar că, în tot ceea ce a făcut, Ilarie
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]