5,123 matches
-
ehe, ce bine ar fi fost, că sânt ostenit, mi-ajunge... Ochii îi înghețară. Paraschiv îl lăsă. Sergenții erau aproape. Roti privirile și văzu cunii. Dulăii alergau speriați spre rampă, liberi... Peste salcâmii Cuțaridei treceau brabeții. Se lăsau stoluri-stoluri la rampă. Grigore privea cerul fără culoare, adânc, străveziu. Aglaia scotea măturile din magazie. Vorbea singură: - Gnd vin ăștia, parcă se iau după mine. N-am pomenit așa ceva, murdari, lacomi, parcă n-au stat la casă de om, că m-am săturat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de lume. Nu mai aveai loc. Să se fi sculat morții, s-ar fi rătăcit prin mahala. Se tăiaseră străzi noi, se mai deschiseseră câteva prăvălii, unii 362 nu mai erau, numai el și cu Aglaia nu se clintiseră de la rampă, acolo-și așteptau moartea... Noaptea de primăvară, rece și înaltă, își aprinsei toate stelele Aglaia tot mai bodogănea: - Grigore, trece spărgătorul de lemne, tu nu-l auzi? Bărbatul ascultă puțin și spuse dând din umeri: - Ti se pare, crește iarba
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
externe. Integrarea în cadrul pactului era limitată, iar relațiile bilaterale între țările sistemului socialist nu se încadrau într-o politică supranațională. Pactul confirma dependența țărilor participante față de Moscova în probleme de armament strategic și operații militare. Majoritatea țărilor membre aveau instalate rampe de lansare a rachetelor sol-sol cu rază scurtă de acțiune pe teritoriul lor, fără a avea ogivele nucleare ale acestor rachete, fiind păstrate de puterea sovietică la Moscova și livrate la ordin politic, dacă situația internațională se deteriora. De asemenea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
facilitarea accesului În spațiile de interes public, adaptări tehnice, arhitectonice, organizatorice etc., care să permită o autonomie mai mare. Acest nivel este și cel mai ușor de asigurat, deși implică o serie de cheltuieli suplimentare pentru amenajări, precum construirea unor rampe de acces, dotarea intersecțiilor cu semafoare vizual-acustice, adaptarea mijloacelor de transport În comun, a instrumentelor de comunicare (telefoane, calculatoare etc.), a grupurilor sanitare. Acest prim nivel are rolul de a reduce cât mai mult posibil recluziunea persoanei În dificultate și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să se modifice modul de dispunere a mobilierului sau adaptarea acestuia dacă elevul stă așezat În fotoliu rulant ori are nevoie de materiale tehnice ajutătoare (spre exemplu, un dispozitiv de manevrare a computerului cu capul), poate fi necesară construirea unor rampe și căi de acces În școală. Un rol important Îl au dispozitivele educaționale ajutătoare: dispozitiv de prindere a creionului, hârtie cu linii spațiate, dispozitive de fixare a hârtiei, bănci Înclinate, computere cu tastaturi adaptate, huse speciale pentru tastaturi, manete de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să poată lua parte integral la activitățile extrașcolare desfășurate; dacă o anumită activitate necesită muncă de teren sau deplasare pe teren, mulți dintre elevii În scaune rulante pot avea nevoie de aranjamente speciale pentru călătorie, incluzând Însoțitori și automobile cu rampe adaptate sau cu ascensor electric, facilități privind utilizarea unor servicii comunitare (rampe de acces În clădiri, toalete adaptate etc.). În cazul copiilor nedeplasabili, legislația prevede posibilitatea pregătirii școlare la domiciliu; după o expertiză complexă, copilul poate fi Înscris la cea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
activitate necesită muncă de teren sau deplasare pe teren, mulți dintre elevii În scaune rulante pot avea nevoie de aranjamente speciale pentru călătorie, incluzând Însoțitori și automobile cu rampe adaptate sau cu ascensor electric, facilități privind utilizarea unor servicii comunitare (rampe de acces În clădiri, toalete adaptate etc.). În cazul copiilor nedeplasabili, legislația prevede posibilitatea pregătirii școlare la domiciliu; după o expertiză complexă, copilul poate fi Înscris la cea mai apropiată școală, stabilindu-se un curriculum adaptat situației copilului, un număr
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
din partea autorităților locale (Timișoaraă, a ANPH, a ONG-urilor și a altor servicii ce se adresează persoanelor cu dizabilități din România. S-a apreciat că succesul reprezentat de proiectul Centrului de zi pentru adulții cu surdocecitate din Timișoara poate constitui rampa de lansare pentru noi întreprinderi similare în alte orașe ale țării și pentru realizarea unei rețele naționale a surdocecității. În anul 2004 a fost realizat al doilea proiect în parteneriat ANPH-SI(RĂ „Campanie națională de conștientizare a problematicii adulților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
personali) În comunitățile rurale; condiții materiale precare În unele familii; existența unor „profesioniști” care nu știu să lucreze cu copiii cu dizabilități; accesul școlarizare foarte limitat; lipsa de comunicare Între asociațiile de părinți și autorități; accesibilitate redusă la instituții (lipsa rampelor, a autobuzelor); lipsa sprijinului psihologic Încă din maternitate; slaba motivare materială a asistenților personali; lipsa de cooperare Între specialiști În punerea unui diagnostic; dificultate În procurarea aparaturii pentru copiii cu probleme; timp mult pierdut pentru diagnosticare și certificare; lipsa serviciilor
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
programei preșcolare și școlare; un curs pentru cadrele didactice care au În clasă copii cu dizabilități; un curs pentru părinții care au copii În clase unde există copii cu dizabilități. Obstacole din perspectiva organizațiilor neguvernamentale: lipsa unor spații corespunzătoare (căldură, rampe); numărul copiilor cu CES este mai mare decât posibilitățile ONG-urilor; părinții nu respectă pașii de recuperare propuși de ONG pentru copiii asistați; lipsa sponsorilor; dorința părinților de a beneficia de avantaje materiale; birocrația În relațiile cu autoritățile; accesul limitat
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
școlile obișnuite. Integrarea presupune adaptări În școală (ale școlii), dar mai ales adaptarea copilului la ceea ce există În școli. (În bibliografia americană a acestei probleme circulă ambii termeni: integrare/incluziune). Schimbările școlii presupun adaptarea unor dotări pentru copiii cu dizabilități (rampe de acces, modificări funcționale la WC ...), dar Înseamnă mai ales o atitudine diferită a cadrelor didactice. Educatorii au MISIUNEA de a face, prin efort pedagogic și moral, să se schimbe mediul pentru copil, ca astfel deficiența să fie cât mai
CE ESTE ŞI CUM SE PUNE ÎN PRACTICĂ ŞCOALA INCLUZIVĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
cu atât mai mult cu cât aceste nume se remarcau, spre a ne exprima astfel, prin obscuritatea și insignifianța lor. Ele nu evocau nici o persoană ilustrată câtuși de puțin, s-ar fi zis că membrii grupului se fereau de cruditatea rampei sociale, nevrând să-și divulge numele nici măcar sub modul unei ilustrații politice mediocre. Ei erau în cea mai mare proporție magistrați ori avocați prin provincie, proprietari de mici moșii, funcționari, purtând, când nu cădeau în ramurile principale, nume banale, de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe schelet de lemn, pictate cu imagini simbolice din cuprinsul reprezentației. Prima caracteristică a reprezentațiilor era că în afară de numele întreprinzătorului și regizorului (destul de cunoscute) nu publicau numele actorilor, dând a înțelege că personalitățile cele mai de seamă puteau apare la rampă și că o incitație o constituia ghicirea protagoniștilor. De altfel, actorii veneau cu un fel de măști pe față, nu aplicate, ci obținute printr-o grimă schematică, ce depersonaliza figura, reducînd-o la un simbol. A doua noutate era că se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
materialelor? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Demersurile efectuate pentru eliminarea riscurilor în siguranță muncii, pentru gestionarea adecvată a spațiilor, echipamentelor și materialelor prin reabilitarea clădirii și rezolvarea problemei sediilor pentru serviciile publice comunitare. Se asigura întreținerea clădirii, birourilor și echipamentelor. Lipsa rampei de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii la sediul temporar al IP și la sediul serviciilor publice. CĂI DE ACȚIUNE: Identificarea posibilităților de construire, la sediul temporar al instituției și la sediul serviciilor publice comunitare, a rampelor de acces pentru
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și echipamentelor. Lipsa rampei de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii la sediul temporar al IP și la sediul serviciilor publice. CĂI DE ACȚIUNE: Identificarea posibilităților de construire, la sediul temporar al instituției și la sediul serviciilor publice comunitare, a rampelor de acces pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. Criteriul 5 Procese 5.1. Care sunt modalitățile prin care, periodic, instituția identifica, concepe, gestionează și îmbunătățește procesele? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Instituția IP a implementat ISO și și-a procedurat activitatea (identificare
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
convinge pe sine că iubește pe oricine, că toți sunt "simpatici" și vrednici de încredere" (idem, p. 45). Căutând să evite certurile, competiția, confruntările, această categorie de indivizi "tinde să se subordoneze, să ocupe un loc secundar, lăsând altora lumina rampei; va fi împăciuitor, conciliant și cel puțin conștient nu va avea pică pe cineva" (ibidem). b. Indivizii caracterizați prin trebuința de a merge împotriva celorlalți sunt duri și agresivi, ei resimt lumea ca pe o arenă în care, într-un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
treacă un timp până ce primii au priceput că lucraseră temeinic și pe termen lung și că îndobitocirea se petrecuse în masă. Se puteau întoarce între "ai lor". Victima lor, un popor întreg, nu-i repudia. Ei, lichelele, puteau reveni la rampă. Nu aveau de cine se teme. În nici un caz de o mână de intelectuali care vorbeau de memorie, vină și căință. Își puteau face partide, puteau intra în parlament și puteau deveni miniștri, își puteau face bănci, imperii universitare, puteau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nimănui, vestigiu al unei omeniri pe cale de a fi destituită din statutul ei. În fiecare seară România îți dădea întîlnire pe ecran, slută, hidoasă, suferindă. 6 iulie Nu-mi place să mi se povestească vise. Un vis nu trece niciodată rampa și nu poate fi povestit câtă vreme, prin chiar "trama" și ecoul lui, nu-l privește decât pe cel care l-a visat. Obiceiul de a povesti vise pleacă de la prezumția că tot ce trăiesc eu cu oarecare intensitate poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
culturii române dedicat unui caz de "obscenitate publică": cel despre Adrian Păunescu. Porcul nostru de serviciu ― " Ei bine, doamnă, da, sânt porcul dumneavoastră, doamnă!", a ținut să precizeze Păunescu atunci când, după '89, a socotit că este oportun să reapară la rampă ― nu și-a făcut harakiri citind paginile lui Pleșu și nici ceilalți nu au simțit nevoia să țină în vreun fel seama de ele. Dimpotrivă, aparițiile televizate ale acestui accident genetic nefast s-au înmulțit de atunci și în compania
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de noi și apasă pe acest buton la îndemînă, pe această clapă ipocrită a memoriei care este arhiva. Pentru o clipă sânt scoase la lumină poze, interviuri filmate, prietenii deapănă amintiri despre noi. Apărem pentru o clipă din nou la rampă, vorbim, gesticulăm, râdem, le explicăm celorlalți proiectul care am fost și, apoi, ne retragem din nou, spășiți, în prezumtiva noastră eternitate, așteptând, înainte de a dispărea definitiv, ca o altă generație să se îndure de noi. joi, 6 decembrie Viteza cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
își așteaptă rândul, în spatele lui, reculează corespunzător. "Nu aici", intervine prompt garda din stânga Regelui, sesizând blocajul care e pe cale să se producă, "în față, acolo, către sală." Și îi indică bătrânului, care este evident fericit de propunere, locul din centrul rampei către care avansează artiștii lirici când ajung la aria principală, îl privesc pe acest lucrător al Serviciului de Pază și Protecție (SPP) plin de admirație. Îmi surprinde privirea: "Asta e, îmi răspunde, cu o scurtă ridicare din umeri. E democrație
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lojile de la etaj, care acum sânt goale, ridică, scuturîndu-le, brațele în sus, începe prima strofă cu o voce tunătoare și îndeamnă publicul imaginar să-l urmeze. Nu îl urmează nimeni, fapt care însă nu pare să-l deranjeze. Zbiară la rampă fericit, vreme de vreo trei minute, după care se întoarce către mijlocul scenei unde ședința de semnături continuă, se înclină și murmură, legănat-ardelenește: Sper că nu voi fi supărat pe nimeni." La rândul meu, cer Majestăților Lor permisiunea să mă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lucrători la moara respectivă, în perioada când funcționa la capacitatea maximă. Că era o adevărată fabrică de făină ne convinge și faptul că întreprinderea a fost dotată cu cale ferată obișnuită, nu îngustă, ce venea din gara Ivești până la o rampă de încărcare și descărcare a sacilor de grâu și făină. După 1929, probabil, ca urmare a crizei economice ori a înstrăinării moșiei și a întreprinderii, poate și a vreunei concurențe ce-i reduce eficiența, moara își diminuiază activitatea; macină acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a făcut pe data de 30 mai 1932, iar costul său s-a ridicat la suma de 1.600.000 lei, sumă foarte mare pentru vremea aceea. Construcția fiind cu mult înălțată față de nivelul solului, s-au ridicat două rampe de pământ cu preț „în deviz de 19.136 lei, plus 13.960 lei plata, arhitectului antreprenor”. Deși supus unui trafic intens, datorat transportului de balast din cariera Condrea către diferite zone ani în șir, lucrarea a rezistat până în 1960
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
austriacă, convergentă și în același timp distinctă, atât în cadrul spațiului lingvistic german, cât și în spațiul geografic, dar unitar ca civilizație în esența lui, care este Europa. Este și motivul pentru care piesele lui, după ce au văzut în sfârșit lumina rampei în 1990 ("Șefele" la Viena), au fost repede adoptate nu numai pe scenele din Germania, dar și pe cele din Olanda, Norvegia, Anglia, SUA s.a.m.d. În România, prima piesă a fost publicată în 1996 și a văzut lumina
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]