7,813 matches
-
reduce la niște condiții existențiale reperabile în viața cotidiană. Unde? Și când? în dezechilibrul atomic, în pierderea de materie, în distrugerea naturii. Epicur o știe, el experimentează la modul cotidian și este nu atât pentru o definiție conceptuală detașată de real, cât pentru o extrapolare teoretică plecând de la experimentarea lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nu există nici o dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente a realului. Și atunci, cum altfel, dacă nu din rațiuni ideologice, polemice, mai poate cineva vorbi de plăceri ale trupului separate de plăcerile sufletului? Ceea ce înregistrează carnea epicuriană este decodat de sufletul atomic: dorințe, plăceri, suferințe, chinuri, jubilări... Doar un artificiu retoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
comunitate existențială de prieteni, desigur, dar fără austeritatea la care Magistrul îndemna cu severitate. Prin această casă excepțională, asistăm la un anumit mod de a trăi epicurismul. Ea povestește trecerea la act filosofică și arată desăvârșirea geniului latin: preocuparea pentru real, pasiunea pentru concret, voința pragmatică. Ce ne spune această vilă? Trecerea de la cultura elenistică la civilizația romană. în această parte a Campaniei se vorbește și se scrie grecește, dar, pentru prima dată, este imaginată posibilitatea de a vorbi și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
păstrăm în minte lecția politicului văzut ca un domeniu în care suma neplăcerilor se arată a fi cel mai adesea superioară cantității de satisfacții obținute. Nu merită osteneala să te implici: idealul îgrec) constă în a te ține la distanță, realul îroman) nu exclude posibilitatea unui anumit fel de tovărășie de drum între filosofie și politică. Nu că filosoful ar trebui să prefere acțiunea publică în locul efortului îndreptat asupra propriei persoane, dar omul activ și ales în cetate trebuie să acționeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ploaia, la nesfârșit, fără să se poată întâlni, asocia și agrega vreodată. Lumea se reduce atunci la această cădere de particule, fără ca natura sau omul să poată apărea. în condițiile în care nicio conștiință nu face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
face posibilă cunoașterea acestui proces, realul și nimicul ar coincide la infinit... Pentru a demonstra acest lucru, Lucrețiu postulează clinamenul, așa cum Kant va recurge la postulatele rațiunii pure practice: ca un argument necesar, a priori, pentru a justifica posibilul, deci realul, are loc o declinație. Cum? în mod insesizabil, ușor, imperceptibil. Să nu ne imaginăm vreun unghi drept, precis, casant, nu, ci un suflu, un capriciu deci, fără altă rațiune decât natura însăși a atomilor: se constată existența în ei a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sfârșitul înscris în începuturi, dispariția anunțată încă din procesul creației, Thanatos în acțiune chiar în patul lui Eros, procesul vital al descompunerii declanșat încă din ceasul morții, nimic nu tranșează clar, totul oscilează, toate se duc și vin, împărțindu-și realul într-o logică oarbă și implacabilă. Lucrețiu vorbește despre amanți, desigur, despre dorință și plăcere, evident, abordează chestiunea voluptății, a bucuriei, da, poemul său povestește genealogiile, facerea lumii, progresul omenirii, bineînțeles, citim în el condițiile epifaniei norilor sau a fulgerelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
1990, Livre de Poche. * ** Platon, un luptător rău intenționat. Nici vorbă să examinăm statutul plăcerii în filosofia lui Platon, un subiect cât se poate de vast... Dualismul său, elogiul adus de el sufletului, detestarea trupului, desconsiderarea vieții, a sensibilului, a realului, tropismul său pentru pulsiunea de moarte - amintiți-vă de Phaidon î64, 6): „Filosofii cu adevărat filosofi sunt dornici de moarte”! - fac din el un gânditor emblematic pentru antihedonismul antic. Nu este de mirare că și creștinismul a profitat de această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi ("limbes"), aceste "aurore ce-ncarcă pădurile acestea" ("aurores ă qui î chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a acestor existențe chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-ndreaptă instinctiv către punctele singulare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în posesia unei teorii coherente a numerelor complexe), în redactare, orice aluzie la numărul complex, dar îl folosește ca metodă euristică - e vorba de a arăta că un polinom cu coeficineți reali admite un factor linear sau cuadratic, de asemenea real. Prima demonstrație face împrumururi certe topologiei. Nici cea de a patra demonstrație, din 1849 (cu ocazia sărbătoririi de către oraș și Societatea de științe a 50 de ani de la doctorat), nu le elimină complet. Gauss simțea acest lucru. De aceea însărcină
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ceea ce Mallarmé spune la un moment dat referitor la Edgar Poe, în sonetul gravat pentru mormântul acestuia: "Donner un sens plus pur aux mots de la tribu". Dinu PILLAT Poezia lui Ion Barbu captează în albia discursului retoric o adâncime a realului trăit până la concentrarea lui de la noțional și esență. Este în poezia sa un fel de ceremonie de doctor Faustus modern, desins în Balcani, unde se luptă între luciditate carteziană și senzualitate las-civ-orientală. O strălucire de cristal străbate o trăire lumească
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
orașul vestitei Sagrada Familia. De la ferestrele celor șase dormitoare ale vilei, fotbalistul are vedere directă la mare. Până și din piscina interioară și chiar din pat, Ronaldinho poate admira superba priveliște. Kaka și CR7, vecini Pe cele două staruri de la Real Madrid, Cristiano Ronaldo și Ricardo Kaka, îi despart doar 400 m. Reședințele acestora sunt situate într-o zonă rezidențială a Madridului, numită La Finca, ce dispune de trei filtre de pază dotate cu camere video și infraroșu și unde, pentru
Vezi aici cele mai luxoase case ale fotbaliştilor - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69437_a_70762]
-
alți 250 de metri. Subsolul are 400 de metri pătrați construiți, dispunând de garaj pentru șase mașini, piscină interioară, sală de gimnastică și două băi. Restul întinderii construite reprezintă terasele și balcoanele vilei. Cristiano Ronaldo a devenit după transferul la Real Madrid proprietarul unui conac de 20 de milioane de euro, construit în formă de trapez, pe un singur nivel, cu o suprafață de 950 de metri pătrați. Clădirea aleasă drept casa ideală pentru Ronaldo a fost indicată după ce echipa desemnată
Vezi aici cele mai luxoase case ale fotbaliştilor - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69437_a_70762]
-
a înfrunta “inamicul roșu” până la sacrificiul suprem. Acești băieți frumoși, pe care i-am admirat într-o fotografie făcută cu mândrie în uniforma Oastei Țării, aveau să lupte, în perioada de instrucție, cu un inamic imaginar la fel de rapace precum cel real. Exigența extremă a gradaților, uneori inumană, rigorile iernii și alte conjuncturi, necunoscute investigatorului grăbit, l-au împiedicat fatal pe Grigore Niță să-și împlinească acea datorie pornită din adâncul ființei sale. El a căzut însă cu demnitatea eroului, luptând până la
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
noua ei carte - „Timpul iubirilor” - dovedește că scrisul gazetăriei zilnice poate fi și altceva decât acea spusă argheziană potrivit căreia ziarul și publicistica ar fi doar acea „scânteie de o zi”. Sub tutela cuvântului, a imperiului imaginar-creativ, îmbinat cu cel real, al trăirii în griul zilnic, uneori din nevoia fundamentală nu doar a noutății, ci a adevărului, înainte de toate, autoarea așază, de pildă, mizerabilele atacuri dirijate împotriva preacucernicului părinte protopop Gheorghe Nicolae Șincan, după un jalnic, penibil, prostesc și nedemn scenariu
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
după un jalnic, penibil, prostesc și nedemn scenariu. În aceeași neliniște continuă include „blestemul aurului de la Roșia Montană”, cu interesele și sforăriile din jurul ei în veșnicele tensiuni ale prezentului. O tensiune personală implicată, total, în spațiul cunoașterii publice a dinamicii realului. Diferențierile de teme, abordate cu judecăți favorabile și, uneori, nefavorabile, se succed în paginile despre Înaltul Domn, de strajă Basarabiei - Mihai Eminescu, despre Nichita Stănescu, Armata Română, Radu Golban, Vida Gheza, despre „anonima nesemnată” sau vreme când bufonii devin eroi
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
în topul percepției publice, dar își duce acțiunea până la pervazul feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii”, bunăoară. Proza scurtă nu-i resoarbe întreaga capacitate de invenție și toată gama posibilităților sale
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Nu mărul care cade într-un cap, ci capul în care cade mărul duce la descoperirea legii gravitației” ...” Viitorul este cea mai umană dimensiune a timpului” ... Omul trăiește tot mai mult în afara lui” ... „ Libertatea este puterea spirituală care crește între real și proiectarea idealului” ... Lumea începe să semene tot mai mult cu un film și tot mai puțin cu o carte” ... Râsul este o reacție la tot ceea ce frânează mersul înainte... El nu se opune seriozității, sobrietății, nici chiar tristeții. Râsul
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
că adaugă un pilon liric la echilibrul lumii”, afirmă Ioan Nistor. „După numeroase tsunami ale urâtului”, completează acesta, „o astfel de infuzie este bine venită. Volumul se impune prin febrilitatea căutării unui timbru dezinvolt, autoarea captându-și izvoarele de pe versantul realului, își adună discret materialul de inspirație în albia unui torent. Inspirate, cu originale și memorabile expresii, suntem încrezători că poeziei pe care o scrie Corina Petrescu i se va distinge tot mai clar răsunetul viguros, distinct, prin adăugarea unor noi
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
de clan mafiot din oraș. Acțiunea romanului se desfășoară mai mult pe sălile și în camerele tribunalului, unde se derulează filmul procesului de divorț, iar dialogurile cu avocații, judecătorii și alți samsari care conduc frâiele acestui proces este spumos și... real. Mișu, violatorul Violetei, ajunge avocat stagiar lamaestra Ramona Vlădescu, avocata care o reprezintă pe eroină în proces. Autorul construiește un șir de procese de conștiință prin care trece acest personaj malefic, de regrete și de frământări dar, mai ales, spaima
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
pe care îl avea de îndeplinit aici, pe Pământ. Romanul superrealist macină de multe ori cuvinte absurde, le scămoșează și le întinde ca pe niște intestine de capră, pe gardul văruit al fiindului, pentru că, de acolo, cel pornit să irumpă realul cititorului, în realitate, îl secătuiește de imagini. Cine se dorește umbrit de trivial tânjește la exhibiționism, care nu este un păcat netolerat însă dorit în intimitatea fiecăruia, pentru a nu cădea în ridicol. Vorbele sunt exprimări sonore, șir de cuvinte
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
dacă impulsul său energetic nu își găsește veriga înrobitoare într-o astfel de rocadă infecțioasă a fiindului. Suntem stăpâni pe propria noastră conștiință și avem puterea, numai dacă vrem să spunem nu energiilor amăgitoare ale răului. Din această existență a realului lumii secolului al XXI-lea, romancierul, trăitor de vremuri forțate privațiunilor materiale și spirituale, își alege exponatele, le dă viață în creația sa superrealistă, și îi lasă în libertatea deplină a rostului lor jignitor asupra egoului fiind. Va urma ... Referință
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361544_a_362873]
-
nou mitul: instituirea «mai viului» este cu putință doar datorită morții. Învierea nu e posibilă decât datorită ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleagă, astfel, paradoxal, prin răsturnarea negativității generale a sensului. Descoperirea făcută de poetă este că realul însuși are origine poetică (nu reală!), prin căderea în «emisfera cealaltă», de parcă Dante însuși ar fi acum reeditat în altă semantică: «Ah, calul e fiu al pegașilor dintotdeauna». Ființele existente își au obârșia în himere, iar realitatea ia ființă din
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
ia ființă din metaforă. (...) Altă «descoperire» poetică: întreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. Iată, deci, cum se poate recupera mitul într-o epocă în care toată lumea postmodernă a visat la demitizare și deziluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.” (Ștefania Mincu) „Lirica Aurei Christi s-a format și s-a modelat iute, ferm, cu o îndrăzneală și o gravitate rară a tonului, mai ales în jurul poeziei de meditație postromantică, de la Rilke la Țvetaieva, de la Blaga la Nichita
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]