2,546 matches
-
28.337 de locuitori, dintre care 84,3% români, 9,7% unguri, 4,3% evrei, 1,3% țigani, 0,2% germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 44,0% greco-catolici, 41,1% ortodocși, 5,7% romano-catolici, 4,8% reformați, 4,3% mozaici ș.a.
Plasa Lăpuș, județul Someș () [Corola-website/Science/304530_a_305859]
-
unei tradiții protestante (Calvin, Zwingli) și cu spiritualitatea unui iudaism laicizat dinspre mamă, Laure Meyer, precum și cu o tradiție agnostică pe linie paternă. Până la sfârșitul vieții sale, Gabriel Marcel păstrează relații foarte strânse - implicat fiind și familial - cu vârfurile Bisericii Reformate din Franța, ceea ce, alături de conversiunea sa, din 1929, la catolicism, contribuie la închegarea unei atitudini spirituale ecumenice. Această sinteză religioasă se întregește, spre sfârșitul activității sale creatoare, printr-o declarată afinitate a gândirii lui Gabriel Marcel cu spiritualitatea teologiei ortodoxe
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
la Editura Grasset. Între anii 1915 și 1918, predă filosofia la Liceul „Condorcet” din Paris. În 1919 se căsătorește cu Jacqueline Boegner, fiica pastorului Alfred Boegner (directorul Misiunii Evanghelice) și verișoara pastorului Marc Boegner, unul dintre reprezentanții iluștri al Bisericii Reformate. Importanța acestei comunități religioase în Franța secolului XX este considerabilă, întrucât, într-o proporție majoritară, marea burghezie bancară este de obediență reformată. Jacqueline Boegner - deși Marcel se convertește la catolicism în 1929 - va rămâne, până la sfârșitul vieții sale (1947), protestantă
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
fiica pastorului Alfred Boegner (directorul Misiunii Evanghelice) și verișoara pastorului Marc Boegner, unul dintre reprezentanții iluștri al Bisericii Reformate. Importanța acestei comunități religioase în Franța secolului XX este considerabilă, întrucât, într-o proporție majoritară, marea burghezie bancară este de obediență reformată. Jacqueline Boegner - deși Marcel se convertește la catolicism în 1929 - va rămâne, până la sfârșitul vieții sale (1947), protestantă. Din 1919 este profesor de filozofie la Liceul din Sens până în anul 1922. Experiențele pe terenul învățământului liceal nu-i procură, însă
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
confesiunea evanghelică luterană. Motivul deportării a fost unul politic, monarhii impunând religia catolică ca religie de stat. Orice schimbare de religie, era văzută ca o amenințarea la adresa stabilității imperiului. A fost inițiată o masivă recatolicizare ("Rekatholizisierung"), au fost interzise slujbele reformate după Luther, preoții luterani au fost expulzați, iar scrierile "periculoase" ale acestora au fost arse. Inițial, acțiunea de deportare a fost concepută numai ca o măsură de disuasiune, fapt pentru care, în prima fază au fost exilați numai capii familiilor
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
catolicizați, acțiune inițiată în 1684 de clericul armean catolic Oxendius Vărzărescu, originar din Botoșani și numit vicar episcopal în principat. Extinderea dominației austriece asupra Transilvaniei se făcea și prin propaganda catolică, pentru ca monarhia să se consolideze cu ajutorul bisericii împotriva elementelor reformate și a populației române greco-ortodoxe. Convertirea la catolicism a armenilor transilvăneni nu era agreată de principele Apafi, care era protestant și astfel își pierdea influența. Încercarea lui de a-i lua pe armeni sub protecția sa a eșuat. În schimb
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Újszentiván avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de sârbi (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), ortodocși (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Újszentiván, Csongrád () [Corola-website/Science/304649_a_305978]
-
Huldrych (sau Ulrich/Ulricht) Zwingli (n. 1 ianuarie 1484 - d. 11 octombrie 1531) a fost conducătorul Reformei Protestante în Elveția și întemeietor al Bisericilor Reformate (de confesiune helvetică). Independent de Luther, care era "doctor biblicus", Zwingli a ajuns la concluzii similare, prin studierea Scripturilor din punctul de vedere al unui cărturar umanist. Zwingli s-a născut la Wildhaus, cantonul St. Gall, Elveția, într-o familie
Huldrych Zwingli () [Corola-website/Science/303656_a_304985]
-
din oraș și din Principatul Transilvaniei, indiferent de confesiune. Iezuiții au adresat celor prezenți rugămintea de a fi ajutați bănește pentru ducerea la îndeplinire a proiectului. Din motive evident politice, acțiunea de colectare a fondurilor a fost sprijinită de baronul reformat Ștefan Wesselényi, președintele Dietei Transilvaniei. Până la 1 decembrie 1718 au fost finalizate lucrările la fundație, care au fost de o mare anvergură, având în vedere dimensiunile criptei. În cursul anului 1719 au fost înălțate zidurile, iar în anul 1722 biserica
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
calvinistă, acele persoane dovedesc că nu sunt mântuite deloc și că niciodată nu au fost. În concepția populară, calvinismul e redus și mai departe la unul sau altul din cele cinci puncte. Doctrina alegerii necondiționate stă uneori pentru întreaga doctrină reformată, uneori chiar de aderenții săi; totuși, potrivit declarațiilor doctrinale ale acestor biserici, a singulariza această doctrină nu constituie o viziune echilibrată. Potrivit unor calviniști, doctrina alegerii necondiționate și corolarul său, doctrina predestinării, nu pot fi prezentate corect decât ca o
Cele cinci puncte ale calvinismului () [Corola-website/Science/303674_a_305003]
-
în același timp respect și ură. Regina a insistat pentru un nou colocviu, care s-a deschis la St. Germain pe 28 ianuarie 1562, la unsprezece zile după proclamarea faimosului Edict din ianuarie care oferea importante privilegii celor de credință reformată. Dar colocviul s-a sfârșit când a devenit evident (după masacrul de la Vassy din 1 martie) că partea catolică se pregătea să elimine protestantismul. Beza emise în grabă o scrisoare circulară (25 martie) către toate congregațiile reformate ale Regatului, iar
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
celor de credință reformată. Dar colocviul s-a sfârșit când a devenit evident (după masacrul de la Vassy din 1 martie) că partea catolică se pregătea să elimine protestantismul. Beza emise în grabă o scrisoare circulară (25 martie) către toate congregațiile reformate ale Regatului, iar el împreună cu Condé și trupele aceluia a trecut în Orléans. Era necesar să se procedeze repede și puternic, însă nu existau nici soldați și nici bani. La cererea lui Condé, Beza a vizitat toate orașele hughenote pentru
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
procedeze repede și puternic, însă nu existau nici soldați și nici bani. La cererea lui Condé, Beza a vizitat toate orașele hughenote pentru a le obține pe ambele; de asemenea, a scris un manifest în care cerea dreptate pentru cauza reformată. Ca unul din mesageri meniți să strângă soldați și bani de la coreligionarii săi, Beza a fost numit să vizite Anglia, Germania și Elveția. A mers la Strasbourg și Basel, însă a avut parte de eșec. Apoi s-a întors la
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
din cauza cărora au suferit mai ales Bernardino Ochino, pastorul congregației italiene din Zürich (datorită unui tratat care conținea unele afirmații controversate despre poligamie), și Sebastian Castellio din Basel (datorită traducerile Bibliei efectuate de el în latină și franceză). Cu Franța reformată, Beza a păstrat relații din cele mai strânse. A fost moderatorul Sinodului General întrunit în aprilie 1571 la La Rochelle și a decis să nu abolească disciplina bisericească sau să recunoască guvernământul civil drept cap al Bisericii, așa cum cereau predicatorul
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
fost invitat de contele luteran Frederic de Württemberg, la dorința nobililor francezi care se refugiaseră la Mumpelgart. Intenționata uniune care era scopul colocviului nu a fost pusă niciodată pe ordinea de zi; totuși, colocviul a cauzat schimbări serioase în Biserica Reformată. Când s-au publicat actele colocviului, așa cum au fost editat de Jakob Andrea, Samuel Huber, din Burg, lângă Berna, aparținând facțiunii luteranizante a clericilor elvețieni, a fost atât de revoltat de doctrina supralapsariană a predestinării prezentată la Mumpelgart de Beza
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
școlar. s-a născut la 25 noiembrie 1739, în localitatea Orman, în comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj. Părinții săi erau nobili români Andrei Bob din Copalnic-Mănăștur și Candida Timandi. Primele cursuri școlare le-a făcut sub îndrumarea învățătorului reformat comunal, apoi a studiat la Ocna Dej, la Jula și la Ciumăfaia. La vârsta de 11 ani a trecut la iezuiții din Cluj. De la Cluj a plecat la Blaj, fiind novice-monah. La Blaj l-a avut profesor de gramatică pe
Ioan Bob () [Corola-website/Science/303694_a_305023]
-
și ultimul stat baltic și-a proclamat independența. Pe 17 martie 1991, Armenia, împreună cu țările baltice, Georgia și Moldova au boicotat referendumul prin care, în conformitate cu rezultate oficiale, 75% din populația Uniunii și-au exprimat dorința de păstrare a URSS-ului reformat. Pe 23 septembrie 1991, statul Armenia a fost recunoscut ca independent. Tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan au continuat să crească, ducând în cele din urmă la declanșarea războiului din Nagorno-Karabah. În ciuda înțelegerilor pentru încetarea focului în vigoare din 1994, Armenia
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
Imperiul Germano-Roman. În anul 1529 Dieta de la Speyer a adoptat o serie de măsuri care discriminau adepții reformei lui Luther, în sensul că dispunea ca statele care au adoptat hotărârile de la Worms, să aibă dreptul de a-și menține confesiunea reformată, în timp ce statele ce nu adoptaseră aceste hotărâri până la 1529, să fie obligate să renunțe la orice formă de înnoire a religiei și să păstreze vechea liturghie catolică. Împotriva acestei hotărâri, Principele Elector Saxon, împreună cu alți cinci principi germani și delegațiile
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
-lea, ca urmare a influențelor umanismului și Epocii Luminilor. Asociația Reformaților Liber-gânditori din Frizia a fost fondată în 1904 de către pastorul Niemeyer din Bolsward. În 1913 a apărut o asociație națională, VVH. VVH-ul a fost un opozant al Ligii Reformate, care a fost fondată în 18 aprilie 1906 ca asociație din cadrul Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd). VVH-ul a rămas parte a Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd), deși a durat în unele locuri zeci de ani până când VVH a fost recunoscut drept
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
a fost fondată în 1904 de către pastorul Niemeyer din Bolsward. În 1913 a apărut o asociație națională, VVH. VVH-ul a fost un opozant al Ligii Reformate, care a fost fondată în 18 aprilie 1906 ca asociație din cadrul Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd). VVH-ul a rămas parte a Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd), deși a durat în unele locuri zeci de ani până când VVH a fost recunoscut drept parte a Bisericii Reformate (Hervormd). În prezent, protestanții liber-gânditori formează Asociația Protestanților Liber-gânditori din
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
În 1913 a apărut o asociație națională, VVH. VVH-ul a fost un opozant al Ligii Reformate, care a fost fondată în 18 aprilie 1906 ca asociație din cadrul Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd). VVH-ul a rămas parte a Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd), deși a durat în unele locuri zeci de ani până când VVH a fost recunoscut drept parte a Bisericii Reformate (Hervormd). În prezent, protestanții liber-gânditori formează Asociația Protestanților Liber-gânditori din Olanda (în cadrul Bisericii Protestante Olandeze). Alte asociații bisericești liber-gânditoare sunt
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
fondată în 18 aprilie 1906 ca asociație din cadrul Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd). VVH-ul a rămas parte a Bisericii Olandeze Reformate (Hervormd), deși a durat în unele locuri zeci de ani până când VVH a fost recunoscut drept parte a Bisericii Reformate (Hervormd). În prezent, protestanții liber-gânditori formează Asociația Protestanților Liber-gânditori din Olanda (în cadrul Bisericii Protestante Olandeze). Alte asociații bisericești liber-gânditoare sunt "Frăția Remonstrantă", "Comunitatea religioasă liber-gânditoare NPB", "Societatea Generală Menonită" și "Liga Zwingli". Protestantismul liber-gânditor modern prezintă similitudini cu umanismul religios
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
(azi: str. Mihail Kogălniceanu nr.21) din Cluj-Napoca (în , în ) din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat între 1486-1516. Biserica mai este cunoscută și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau . Numele "Uliței Lupilor", una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menționat în documentele medievale ca "Platea Luporum". După unirea Transilvaniei cu România numele Uliței Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail Kogălniceanu", care a rămas până în
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
a fost un sinod național ținut în Dordrecht în 1618-1619 de Biserica Reformată Olandeză pentru a rezolva o serioasă controversă provocată în bisericile olandeze de răspândirea arminianismului. Prima întrunire s-a ținut pe 13 noiembrie 1618, iar întrunirea finală, a 154-a, pe 9 mai 1619. Au fost invitați și reprezentanți cu drept
Sinodul din Dort () [Corola-website/Science/303746_a_305075]
-
a omului, harul rezistibil și posibilitatea căderii din har. Simon Episcopius (1583-1643) a fost purtătorul de cuvânt al celor treisprezece reprezentanți ai remonstranților care au fost citați în fața Sinodului din 1618. Sinodul a concluzionat respingând aceste vederi și prezentând doctrina reformată corespunzătoare fiecărui punct, și anume: depravarea totală, alegerea necondiționată, ispășirea limitată, harul irezistibil și perseverența sfinților. Acestea sunt uneori numite " Cele cinci puncte ale calvinismului". "Decizia Sinodului din Dort în privința celor cinci puncte de doctrină în dispută în Țările de
Sinodul din Dort () [Corola-website/Science/303746_a_305075]