5,383 matches
-
sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume considerată ostilă. Simularea este conduita de refugiu constând în necesitatea de a adopta, în funcție de împrejurări, anumite tablouri clinice din sfera patologiei somatice, psihosomatice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip de conduită de refugiu simbolică în întâlnirea cu toxicul, care oferă perspectiva unui univers imaginar și colorat ce înlocuiește o lume considerată ostilă. Simularea este conduita de refugiu constând în necesitatea de a adopta, în funcție de împrejurări, anumite tablouri clinice din sfera patologiei somatice, psihosomatice sau a psihiatriei, în scopul de a se pune la adăpost, de a se autoapăra sau de a obține anumite avantaje. Pot fi simulate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
alternative de excitație euforică sau de inhibiție depresivă. Din acest tip de constituție se dezvoltă PMD, boala afectivă, depresiile, mania (E. Kraepelin, A. Kahlbaum, E. Kretschmer). Constituția schizoidă este tendința de a se închide în sine, fuga de viața reală, refugiul sau izolarea în reverie, imaginar, solitudine. Ea reprezintă terenul pe care se dezvoltă schizofrenia (E. Bleuler). Constituția psihopatică sau „moral insanity” este o slăbire a sentimentelor etice și afective, cu tendință spre instabilitate, impulsivitate, hipersugestibilitate, tulburări de comportament și acte
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
somatică a acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice sau chiar să genereze formele de alcoolism periodic (dipsomania). Se vor căuta forme de compensare a conflictelor, frustrărilor, carențelor afective, a situațiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a se identifica proiectiv rapid, dar și de a se menține în această situație. f) Principiul cooperării. În conformitate cu acest principiu, educația sănătății mintale trebuie să urmărească integrarea persoanei în grup, antrenarea sa în activități colective, evitarea izolării, a conduitelor de refugiu, a inflației sferei imaginarului, a egotismului narcisic. Principiul acesta implică o antrenare a individului, având un caracter dinamic. g) Principiul integrării. Acest principiu orientează educația sănătății mintale în direcția formării unor deprinderi pozitive, a unor modele de comportament care să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale; c) tulburările psihice: nevrotice, psihotice, psihopatice, de comportament. De natura personalității individului depinde modul de rezolvare a situațiilor de viață ale individului, care, la rândul lui, depinde de următoarele aspecte: conflicte, conduite de refugiu, delicte, crime, resemnare, suicid. În acest proces acționează trei grupe de factori, și anume: variabilele independente, legate de procesul de creștere, dezvoltare și socializare ale personalității; variabilele circumstanțiale în care intră structura personalității propriu-zise; variabilele dependente, care reprezintă modul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se caracterizează în plan psihic printr-o senzație de neputință (pierderea energiei vitale), astenie, lipsa interesului pentru problemele obișnuite ale vieții (inclusiv nevoile biologice, alimentare, sexuale sau legate de conveniențele sociale ținută, aspect), sentimente de inferioritate (culpă, devalorizare), retragere, izolare, refugiu din realitate. Studiile concentrate pe analiza situației de bolnav au permis conturarea a cinci trăsături esențiale cu repercusiuni asupra personalității bolnavului (Barker R, 1982): Situația marginală: oscilație între două lumi, a sănătății și a bolii, negând când una când alta
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
tipul de personalitate și sintetizate după cum urmează (Athanasiu A, 1983): Atitudinea combativă, proprie pacienților cu o personalitate caracterizată prin echilibru psihic și robustețe, permite o bună adaptare la realitate; Resemnarea, atitudine caracteristică bolnavilor cu personalitate evitantă, cu stări depresive, dezinteresați; Refugiul în boală, datorită beneficiilor secundare, apare la pacienții cu "personalitate pitiatică", exacerbată de către stresul conștiinței bolii; Problematizarea atitudinea bolnavilor care consideră boala fie o pedeapsă pentru faptele care-i "apasă", fie o ocazie bună pentru a-și dovedi forța interioară
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
Descrierile faunei politice și ale protipendadei, amintind și de pamfletele lui T., sunt corozive, ca în scena unui chef din tunelul restaurantului francez sau când în atenție intră amestecul de lașități și concupiscență, crizele de erotomanie ale generălesei Trifon în timpul refugiului, supeul de la „rafinata” Tina ș.a. Traiectoria protagonistului este a unui revoltat, iar războiul devine factorul catalitic al atitudinii sale. Deși e limpede împotriva cui se indignează Dinu Bordea, mai puțin limpede e în numele cui. În roman se înfățișează în detalii
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
neputinței de a înfrânge timpul și de a fixa în clipă veșnicia. Tot postum a apărut volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul în lumea copilăriei, amintirile tinereții aventuros-romantice și teama în fața morții. Cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât caractere „simpatice”, un
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
unei familii de cărturari și militanți pentru drepturile românilor bucovineni, Ț. este fiul Angelei Țopa (n. Almăjanu), profesoară, directoare a Școlii Normale din Cernăuți, și al lui Ovidiu Țopa, profesor, doctor în istorie. Învață la Cernăuți și, în timpul celor două refugii, la București, unde este elev la liceele „Sf. Sava” și „Cantemir Vodă”. Absolvent al Facultății de Psihologie-Pedagogie a Universității din București (1954), lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic din Vaslui și la Iași, apoi vine la București, unde e ghid
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
din Ploiești, reușind să fie clasat al treilea (media generală 9,32) și ulterior al șaselea în clasă (media 8,62). Începe clasa a treia la aceeași școală și o continuă la Bușteni, unde promovează cu calificativul „eminent”. Revine din refugiu și termină clasa a patra la Ploiești, clasându-se pe locul trei. În decembrie 1944 este elev în clasa întâi gimnazială la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din localitate, după ce dăduse în vară examen de admitere în comuna Izvoarele, acolo
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
promovare și consolidare a culturii naționale, cum ar fi o bibliotecă de popularizare, publicarea unor importante colecții de documente sau a scrierilor unor autori debutanți. Scoate, împreună cu Barbu Theodorescu, revista „Floarea soarelui” (1927-1929), al cărei articol-program, cam desuet (căutarea unui „refugiu în atmosfera patriarhală de la țară” și „reclădirea templului pentru cultul frumosului și închinarea adevărului”), atrage îndeobște colaborări modeste, dar unde el va publica articole și studii literare, ca și în „Făt-Frumos”, „Litere”, „Revista germaniștilor români” (e secretar de redacție în
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
fost una a expresiei poetice genuine, dar riguros elaborată, cumva conformistă, tributară unui relativ evazionism în raport cu somațiile cotidianului, atitudine interpretată ulterior, nu numai în ce îl privește pe T., ca o stratagemă menită să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și opoziția față de cultura oficială. Sunt analizate orientările literare și creația scriitorilor de la „Universul literar”, „Curentul literar”, „Curțile dorului”, „Albatros” (surprins „între adevăr și legendă”), „Revista Cercului Literar”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Ardealul” și de la alte reviste ardelene de după 1940. Poezia refugiului, cafeneaua literară (se reține un portret amplu și deliberat „sentimental” al lui D. Stelaru), „risipirea generației” după 1944 și „pierderea iluziilor”, instaurarea dogmatismului stalinist și „contribuțiile proletcultiste ale generației”, în fine, cauzele care au făcut ca generația să se destrame
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
puțin înclinat spre entuziasmul facil, vizitatorul surprinde peisajele și fizionomiile cu acuitate și cu certă înzestrare de portretist și reflectează asupra deosebirilor de mentalitate dintre lumea românească și cea extrem-orientală. Reluând unele teme anunțate în romanul Să alergăm împreună - cuplul, refugiul în bibliotecă -, „prozele cezariene” din Grenade și îngeri (2001) explorează universul de hârtie alcătuit din fragmente de jurnale, scrisori, bilete sau adnotări compuse de indivizi marcați de experiența lecturii, personaje ce reprezintă variate ipostaze ale autorului, convins că redactarea la
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
frate. A absolvit Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej și Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj. Doctor în medicină, s-a numărat printre primii asistenți ai lui Victor Papillian la Catedra de anatomie a facultății clujene. După refugiul la Sibiu se stabilește și profesează ca medic și director de spital în București (la Spitalul Brâncovenesc și la „Gheorghe Marinescu”). Debutează cu versuri în 1933 la „Hyperion”, iar editorial în 1938, sprijinit de Victor Papilian, cu placheta Către țara
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
din care datează prietenia cu Ion Barbu. În 1915 se înscrie la Facultatea de Drept (licența în 1919) și la Facultatea de Litere și Filosofie (absolvită în 1920), tot acum obținând diploma Seminarului Pedagogic al Universității din București. Aflat în refugiu, face la Botoșani Școala de Ofițeri de Rezervă la artilerie (1917-1918), luând parte la campania din Moldova. Frecventează cenaclul lui Al. Macedonski și debutează cu un articol în apărarea acestuia în „Făclia” din ianuarie 1916, iar la 19 martie publică
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
că fiecare părinte ar fi capabil să îi ofere numeroase privilegii pentru a nu și-l îndepărta va tinde întotdeauna, conștient sau nu, să profite de acestea. Concomitent, respectul față de autoritate va suferi dramatic, întrucât copilul va găsi întotdeauna un refugiu în relația cu celălalt părinte, proces la finalul căruia el nu va fi învățat nimic legat de experiențele născătoare de sentimente contradictorii ce ar trebui să îl pregătească pentru viață. Mai mult, acesta este motivul pentru care copiii nu ar
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
mergeau pe drum. A izbucnit furtuna. Vântul le biciuia fețele cu gheață și le șuiera lugubru pe la urechi. Înaintau foarte greu, aplecați în față, ca să nu-i dărâme vântul puternic, abia mișcându-și picioarele. Dacă nu ajungeau destul de repede la refugiu, mureau înghețați. Cu inima cât un purice și orbiți de viscol, pelerinii ajung lângă o râpă și aud, cu greu, strigătele unui om, care căzuse acolo. Cineva cerea ajutor. - Acel om este sortit morții! Să ne grăbim ca să nu sfârșim
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
la recunoașterea unei amprente stilistice, lui însuși reproșându-și însă o stereotipie a „felului de a spune” și a personajelor. Își mărturisește „furia de a scrie”, alternând cu ezitări, impasuri; scrisul, la el, e o formă de viață, dar și „refugiu”, și absorbire în propriul imaginar („trăiesc cu oamenii din mintea mea”). Rând pe rând, Viața la țară, Tănase Scatiu, Lydda trec dinspre proiecte, intenții, sens avut în vedere, schițe de personaje, situații și conflicte către realizarea ca atare, cu dezvăluiri
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de copii statistic din țara noastră semnificativ statistic. Este vorba de valorile de referință cunoscute sub numele de standarde naționale care ia în considerare caracteristicile ereditare și economice ale populației noastre. Uneori persoana cu deficiență fizică găsește în mâncare un refugiu, astfel că apare obezitatea. Aceasta se însoțește de o toleranță redusă la exerciții și o oboseală nejustificată ca și de creșterea riscului pentru diabet, hipertensiune arterială, afectiuni pulmonare și biliare, osteoartrite și hernii. La persoanele obeze operațiile sunt mai dificile
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
În acest context pacientul prezintă o scădere a apetitului ce se însoțește de reducerea aportului alimentar. În situația în care această reducere este prea mare se poate ajunge la o pierdere marcată în greutate. Uneori pacienții găsesc în mâncare un refugiu, astfel că apare obezitatea care reprezintă un factor de risc pentru multe afecțiuni, scade posibilitatea de mișcare a pacientului și capacitatea acestuia de recuperare. Din aceste motive kinetoterapeutul va trebui să controleze atent alimentația pacientului solicitând sfatul unui specialist atunci când
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]