2,802 matches
-
vitejie decât să prindă pe Tudor și să-l omoare la miezul nopții...” (Galaction, I, 114) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență din care rezultă funcția de complement de excepție se exprimă, în general, prin elemente relaționale. Se juxtapune direct termenului regent complementul de excepție dezvoltat, realizat pe baza formei de gerunziu a verbului a excepta: Exceptând ziua de marți, el stătea toată săptămâna în bibliotecă. Când are structură simplă, complementul de excepție este marcat de: • locuțiuni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spus ea ...” (M. Eliade, 494) Se constituie în marcă distinctivă a complementului de excepție locuțiunea prepozițională cu excepția, întrebuințată ca atare, la nivelul propoziției sau precedând un pronume relativ, la nivelul frazei. Când relația de dependență se exprimă prin celelalte elemente relaționale, comune și complementului cumulativ, identitatea de circumstanțial de excepție este fixată de: • realizarea determinatului direct (sau a subiectului) prin termeni precum: nimeni, nimic, niciodată, tot timpul, toți etc., alt (ul), altcineva, altceva, altădată, în altă parte etc.: „Nu era nimic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sfinte / peste capetele lor.” (L. Blaga, 96) Când regentul este nearticulat sau articulat cu articol nehotărât (cu excepția situațiilor de mai sus), funcția se realizează ca atribut calificativ: „E-o noapte udă, grea, te-neci afară.” (G. Bacovia, 94) Dintre elementele relaționale, adverbul întrebuințat prepozițional cât marchează realizarea atributului ca atribut calificativ: „Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac.” (M. Eminescu, I, 84) Identitatea atributului de clasificare rămâne implicită în planul semantic al termenului prin care se realizează sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cât ne-a găsit și se împrăștie huiduindu-ne.” (I. Creangă, 72), „Dar deodat’un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din haos face mumă iară el devine tatăl.” (M. Eminescu, I, 132) Dintre elementele relaționale, se impun ca distinctive în sine, locuțiunea prepozițională în chip de: A venit în chip de înger... și adverbul întrebuințat prepozițional drept, în propoziție: „Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, Drept dascăl toacă cariul sub învechitul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituie în mărci ale coordonării copulative, dacă asigură realizarea funcției sintactice printr-un constituent sintactic multiplu. Când aceasta actualizează funcția de subiect, verbul-predicat se situează la plural; acordul în număr fixează natura de conjuncție coordonatoare copulativă a celor două elemente relaționale și prin ele natura relației sintactice: „Eu cu Dumitru, însă, o duceam într-un cântec...” (I.Creangă,20) Pauza se constuituie în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele și, nici sau dacă este substituibilă cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reciprocă, fie din perspectiva planului lor semantic, constituit lexical (prin antonimie, incompatibilitate sau numai prin diferențiere semantică în interiorul unei clase lexicale relativ închise), morfologic (prin opoziții categoriale de timp, număr etc.) sau sintactic (prin opoziția afirmativ-negativ sau prin antonimia termenilor relaționali): „Capitolele unei biografii sunt implicit sau explicit o cronologie a operei.” (G.Călinescu, C.O., 218), „A înțelege pe altul, însă, însemnează a avea sau a fi avut în sine o parte identică sau analoagă cu gândirea lui.” (T. Maiorescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scula din patul împărătesc - pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat - trist mergea în război...” (M. Eminescu, P.L., 3) Exprimarea relației de coordonare adversativătc "Exprimarea rela]iei de coordonare adversativ\" Relația de coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale: conjuncțiile dar, iar, însă și locuțiunile conjuncționale numai că și în schimb. Conjuncțiile dar și însă coordonează termeni aparținând la orice tip structural: „Cu noi ședea și moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi însă de tot hazul.” (I.Creangă, 53
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sufletul călătorește din veac în veac, același suflet, numai că moartea-l face să uite că a mai trăit.” (M. Eminescu, P.L., 38), „Numai ochiul e vorbăreț, iară limba lor e mută.” (M. Eminescu, I, 82) Această deosebire privind capacitatea relațională a conjuncțiilor adversative stă într-o relativă legătură cu raportul dintre distribuția lor și particularități ale planului semantic al relației de coordonare. Prin conjuncția iar, termenii implicați în coordonarea adversativă se situează în antiteză: „Părând pe veci a răsări Din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensul că etc.: „Ei se confundă și între dânșii, în sensul că fiecare poate să creadă că e unul din ceilalți trei...” (T.Arghezi, IX, 75) Variabile sunt mărcile derivând din funcția sintactică reluată de termenul secund: flexiunea și elementele relaționale. Înscrierea lor între modalitățile de manifestare în planul expresiei a relației de apoziție se concretizează prin unele modificări în funcționare. Flexiunea este orientată de acord. Spre deosebire de relațiile de dependență și interdependență, unde se circumscrie numai categoriilor gramaticale de gen, număr
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea și libertatea.” (E. Barbu, 401), „Și omul a făcut o mare descoperire, a îndoielii și a întrebării.” (T. Arghezi, IX, 87) Elementele relaționale, considerate în sine, sunt expresie a funcției sintactice pe care termenul secund o preia în interiorul relației de apoziție, de la termenul-bază: • prepoziții: de, despre, cu, la etc.: „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu, P.L., 82), „Cam
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numai de asta, reluă Eleazar, de cât a fost el de impresionat de dispariția lui Elefterescu...” (M. Eliade, 477) Cum cei doi termeni implicați în relația de apoziție sunt echivalenți funcțional, în mod frecvent termenul secund se lipsește de elementul relațional 61: „Avea pasiunea asta: lua câțiva copii cu el.” (M. Eliade, Dionis, 235) Când termenul secund are structură infrapropozițională, nepreluarea elementului de relație sau a morfemului de acuzativ de la termenul-bază e determinată de situarea termenului activ în nominativ: Va fi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucrări de specialitate, cele două aspecte ale complementului de excepție sunt diferențiate pe baza formei, afirmativă sau negativă, a verbului-predicat și, de aceea, identitatea lor e inversată. 40. În G.A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează chiar nivelul cultural de adâncime. Sunt scriitori care fac polemica în defavoarea persoanelor și nu a ideilor. La toate acestea se adaugă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
stocarea și furnizarea de informații asociate conform unor anumite criterii specificate de utilizator. Bazele de date sunt optimizate din punct de vedere al vitezei de prelucrare și al capacității de stocare. Majoritatea bazelor de date actuale se bazează pe modele relaționale, în sensul că orice informație stocată reprezintă o relație (realizată sub formă unui tabel). Limbajul cel mai folosit de bazele de date relaționale este SQL (Structured Querry Language). Sub sistemul de operare Linux au fost portate majoritatea bazelor de date
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
vitezei de prelucrare și al capacității de stocare. Majoritatea bazelor de date actuale se bazează pe modele relaționale, în sensul că orice informație stocată reprezintă o relație (realizată sub formă unui tabel). Limbajul cel mai folosit de bazele de date relaționale este SQL (Structured Querry Language). Sub sistemul de operare Linux au fost portate majoritatea bazelor de date SQL comerciale (DB2, Oracle etc.), dar există și implementări free performante, notabile fiind MySQL și PostgreSQL. Serverul HTTP furnizează pagini web clienților HTTP
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
recitarea de poezii; intonarea unor cântece; ghicitori. III.3. PROCEDEE DIDACTICO-TERAPEUTICE UTILIZATE PENTRU EXERSAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ ȘI SCRISĂ O altă formă de individualizare a procesului instructiv-recuperator este activitatea pe grupe de nivel, modalitate care contribuie la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase contexte de învățare lucrul în grup, în perechi sau grupe mici de elevi, în scopul de a dezvolta comunicarea, relaționarea și competențele sociale adaptative ale elevilor cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
stocarea și furnizarea de informații asociate conform unor anumite criterii specificate de utilizator. Bazele de date sunt optimizate din punct de vedere al vitezei de prelucrare și al capacității de stocare. Majoritatea bazelor de date actuale se bazează pe modele relaționale, în sensul că orice informație stocată reprezintă o relație (realizată sub formă unui tabelă. Limbajul cel mai folosit de bazele de date relaționale este SQL (Structured Querry Languageă. Sub sistemul de operare Linux au fost portate majoritatea bazelor de date
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
vitezei de prelucrare și al capacității de stocare. Majoritatea bazelor de date actuale se bazează pe modele relaționale, în sensul că orice informație stocată reprezintă o relație (realizată sub formă unui tabelă. Limbajul cel mai folosit de bazele de date relaționale este SQL (Structured Querry Languageă. Sub sistemul de operare Linux au fost portate majoritatea bazelor de date SQL comerciale (DB2, Oracle etc.Ă, dar există și implementări free performante, notabile fiind MySQL și PostgreSQL. Serverul HTTP furnizează pagini web clienților
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
iar numărul publicațiilor are o tendință ascendentă. Explicațiile pentru intensificarea demersurilor de cercetare din acest domeniu sau a muncii de cercetare care se poziționează în perspectiva rețelelor sociale sunt diverse. Dezvoltarea soluțiilor software de prelucrare și analiză statistică a datelor relaționale a contribuit în mod direct la extinderea orizontului de cercetare către rețelele sociale de mărime mare (compuse din milioane de noduri și legături). În ceea ce privește sociologia românească, o estimare cantitativă cu privire la publicațiile centrate pe analiza rețelelor sociale este dificil de făcut
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
multiple, care provine din mediul universitar (studenți, doctoranzi, cercetători și cadre didactice), dar și din mediul nonuniversitar (manageri, consultanți, antreprenori etc.). Această lucrare ar trebui considerată un ghid introductiv sau un punct de plecare pentru investigarea fenomenelor sociale din perspectivă relațională. Din acest motiv, am căutat, pe parcursul celor patru capitole, să fac cât mai multe trimiteri la lucrări de referință pentru acest domeniu. Lucrările pe care le-am citat sunt de diferite niveluri. Unele sunt introductive (Borgatti, Everett și Johnson, 2013
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este permanent actualizată cu informații și surse de date referitoare la studiul rețelelor sociale. Cu câteva excepții, atât graficele, cât și diferitele metrici de rețea calculate în cadrul lucrării au fost realizate folosind pachetul software de prelucrare și analiză de date relaționale UCINET 6.0. Prezentarea acestui pachet software cu aplicabilitate academică, dar și a altor pachete software cu utilizare comercială folosite pentru analiza și vizualizarea grafică de rețele se găsește în capitolul 2 al lucrării (o prezentare extinsă a soluțiilor software
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
studiu sau conținutul unui program de cercetare în categoria analizelor de rețele sociale, acesta trebuie (Freeman, 2012: 26): (a) să pornească de la intuiția că legăturile dintre entitățile sociale (indivizi, organizații, comunități etc.) sunt importante; (b) să se bazeze pe date relaționale, pentru că acestea surprind diferitele tipuri de legături dintre entitățile sociale; ( c) să facă apel la vizualizarea prin grafuri pentru identificarea patternurilor specifice ale relațiilor în care sunt integrate entitățile sociale; ( d) să dezvolte modele matematice și computaționale care să permită
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
asemenea unei cercetări antropologice de teren, în care investigatorii să își noteze aproape tot ce reușeau să observe. Apelarea la această practică de cercetare va conduce la utilizarea sociogramelor în descrierea relațiilor interpersonale. Astfel, investigatorii vor începe să reprezinte structurile relaționale de la nivelul grupului într-o manieră similară cu cea folosită de antropologi pentru a descrie structura de rudenie a unei comunități rurale sau tribale. În felul acesta, apar, de exemplu, sociogramele care descriu structura de prietenie a grupului (figura 1
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cercetare cu caracter unic în contextul domeniului sociologiei (Krackhardt, 2010; Vlăsceanu, 2013; Wellman, 1983). Astfel, Wasserman și Faust (1994) consideră analiza rețelelor sociale o perspectivă distinctă de cercetare în științele sociale, care integrează teorii și modele teoretice definite în termeni relaționali. În plus, asumpția relațională în investigarea fenomenelor sociale (importanța relațiilor dintre unitățile sociale) este ceea ce conferă caracter specific analizei rețelelor sociale. Carrington și Scott (2012) susțin că analiza rețelelor sociale este o paradigmă bine definită, de natură structurală, care conceptualizează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în contextul domeniului sociologiei (Krackhardt, 2010; Vlăsceanu, 2013; Wellman, 1983). Astfel, Wasserman și Faust (1994) consideră analiza rețelelor sociale o perspectivă distinctă de cercetare în științele sociale, care integrează teorii și modele teoretice definite în termeni relaționali. În plus, asumpția relațională în investigarea fenomenelor sociale (importanța relațiilor dintre unitățile sociale) este ceea ce conferă caracter specific analizei rețelelor sociale. Carrington și Scott (2012) susțin că analiza rețelelor sociale este o paradigmă bine definită, de natură structurală, care conceptualizează fenomenele sociale sub forma
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]