2,368 matches
-
Comitetul Central (de la București n.n.). În județ s’au reorganizat tinerii din comunele: Pușcași, Tansa, Chițoc și Dumești. Din lipsă de cadre (subl.ns.) nu am putut face verificarea întregului tineret din județ”. Deci, uteciștii dovedeau încă o dată extrem de slaba reprezentativitate în județul Vaslui, de vreme ce se plângeau, în continuare, de lipsa „cadrelor”, adică a acelor oratori mincinoși și perfizi. e. „S’a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>” La secțiunea „activitate culturală și propagandă”, plin de satisfacție raportorul scrisese următoarele: „... s’a făcut ziar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
unei categorii ale cărei proprietăți tipice le redă. 15 Vezi și Cruse (1986: 143) pentru referirile la conceptele good exampleness (rom. caracter reprezentativ forte) și bad exampleness (ro. caracter reprezentativ periferic), în legătură cu locul unui concept/termen în cadrul unei categorii. Criteriile reprezentativității unui termen pentru o anumită categorie apar formulate și la Dima (2002). 16 Verbul a pipăi nu este ales ca membru central, prototipic, al clasei verbelor de percepție tactilă, fiindcă, pe de o parte, sfera de utilizare a acestuia este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de peste 60 de ani" riscă să se facă văzută pe arena politică, respingând valorile de modernitate și readucând în discuție pactul social fondat pe echitatea între generații. Arena politică și valorile de progres Într-o societate pe cale de a îmbătrâni, reprezentativitatea și dialogul social își pot schimba felul de-a fi. Instituționalizarea bătrâneții ca a treia perioadă a ciclului vieții de către politicile publice coincide cu ajungerea la vârsta pensionării a generației numită baby-boom. Organizații, grijulii față de interesele pensionarilor, sunt create independent
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se pune chiar în unele cercuri academice. O constatare în acești termeni implică evidențierea dublului interes pentru studiul partidelor europene. Unii cercetători adoptă un unghi de abordare strict normativ. Ei văd în FEP un actor inconturnabil al legitimității, democrației și reprezentativității Uniunii Europene. Alții se cantonează mai degrabă într-o analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică. Prima urmărește să demonstreze importanța FEP în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partizanic european și extraparlamentar contribuie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partizanic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent estimează că tripticul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
al UE este (sau poate fi) întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
importantă pentru dezvoltarea unei democrații reprezentative europene 38. Unii cercetători au aprofundat analiza problematicii. Jacques Thomassen și Hermann Schmitt au apărat ipoteza normativă potrivit căreia chestiunea responsabilității constituie problema cea mai importantă în raportul federațiilor europene de partide cu problematica reprezentativității din UE. Partidul va fi responsabil față de alegători cu condiția 39 ca (a) partidele să se prezinte cu programe diferite; (b) coeziunea internă sau disciplina de partid să fie suficiente pentru a permite aplicarea programelor politice și (c) alegătorii să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de dezbaterea profundă asupra statutului și finanțării FEP. În schimb, rolul europartidelor în UE nu va fi deloc amintit. În realitate, trei probleme vor anima dezbaterile în timpul președinției belgiene a UE: respectarea principiului democratic și verificarea acesteia, pragul minim de reprezentativitate națională în cadrul unei FEP și donațiile 221. 3.3.2.3.1. Principiul democratic și sistemul de verificare Prima problemă dezbătută între reprezentanții statelor membre privea principiul democratic și sistemul de verificare. Belgia a propus un mecanism pentru a nu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de aceste poziții diferite și de tendința dominantă, președinția belgiană a propus fixarea limitei la trei state membre. Austria și Danemarca s-au opus. Pe de altă parte, majoritatea reprezentanților în Consiliu ai statelor membre era pentru un prag de reprezentativitate mai scăzut decît cel sugerat de Parlament și Comisie. Această constatare indică opțiunea Consiliului pentru un "partid european" mai puțin transnațional decît cel propus de Comisie și Parlament. 3.3.2.3.3. Finanțarea: problema donațiilor Ultima problemă ținea de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
această ocazie, PvdA a încercat a doua oară să promoveze ideea unui partid european federat. A. Mozer și-a redactat personal raportul 305. El recomanda producerea a șase schimbări pentru a fi create condițiile unui praxis social-democrat european: (a) creșterea reprezentativității Congresului; (b) independența Biroului; (c) procesul decizional prin majoritate calificată; (d) implicarea experților și a institutelor de cercetări; (e) finanțarea și (f) voința politică. Propunerile sale de modificări indică o opțiune clară în favoarea integrării PSCE. El fusese totuși însărcinat să
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
adoptată la 4 noiembrie 2003, semnată de P. Cox, președintele Parlamentului European, și G. Tremonti, președintele Consiliului 754. În primul rînd, trebuie să aibă personalitate juridică într-un stat membru unde își au sediul. În al doilea rînd, vine criteriul reprezentativității: fie au obligația de a fi reprezentate de deputați din cel puțin un sfert dintre statele membre (pot fi deputați în Parlamentul European, în adunările naționale sau în cele regionale), fie obțin cel puțin 3 procente la ultimele alegeri europene
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
libertăților fundamentale și al statului de drept. Ne putem aștepta ca totalitatea acestor principii să nu fie îndeplinită de candidații de extremă dreaptă sau stîngă. Ultimele două criterii evocate joacă un rol de dublă barieră. Pe de o parte, criteriul reprezentativității trimite candidatul spre realizarea unui obiectiv cantitativ la alegere, fără de care n-ar avea acces la finanțarea europeană. Pe de alta, criteriul principiilor respinge pretendenții a căror filosofie nu se potrivește cu normele clasice. Vor fi obligați să se adapteze
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
lungă distanță, ele fiind despărțite de teritoriul mare al Indiei. Pakistanul de Est s-a constituit în 1947 din Bengalul de Est. Bengalezii din această provincie au devenit parte constituantă a Pakistanului, dar ei și-au dorit un grad de reprezentativitate, de statut și de investiții. Ei au, din cele mai vechi timpuri, limba lor proprie bengali, o istorie a lor cu momente și tradiții specifice. Ei constituiau o populație mare, mai numeroasă decât în cele mai multe state constitutive ale Pakistanului, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
financiare ale societății pentru realizarea progresului economic în general; realizarea unui statut al individului care să-i confere rolul principal în societate; recrutarea clasei politice, din toate straturile sociale, printr-un sistem electoral democratic, și asigurarea unui înalt grad de reprezentativitate a acesteia; asigurarea unui înalt grad de moralitate în interiorul lor pentru a preveni sau înlătura prin proceduri proprii, regulamentare, corupția, și a împiedica convertirea intereselor personale sau înguste de grup în interese publice<footnote C. Ionescu, Tratat de drept constituțional
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cu largi responsabilități în conducerea generală a statului; președintele este ales prin vot universal, egal, direct și secret pentru un mandat a cărui durată variază de la un sistem constituțional la altul. Procedura alegerii președintelui este din punct de vedere al reprezentativității, similară cu cea prevăzută pentru alegerea parlamentului. Președintele deține o poziție egală cu cea a parlamentului în ceea ce privește reprezentarea națiunii; președintele nu poate dizolva parlamentul, iar acesta nu-l poate revoca sau demite pe președinte. Imposibilitatea revocării mandatului președintelui nu înlătură
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pentru statutul de victimă privilegiată. În al doilea caz, crearea capitalismului românesc depindea, la fel, de ceea ce „dădea” statul, iar de aici a derivat competiția pentru statutul de client favorit al privatizării. În primul deceniu, clasa politică avea o oarecare reprezentativitate. Speriată de aruncarea în altă viață, fără slujbe sigure, cu reguli noi de muncă și salarizare, populația a votat în majoritate fie creșterea organică lentă a capitalismului din comunism, adică „schimbarea în liniște”, fie „schimbarea în bine”. Noii feudali locali
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din bărbați. În regimurile democratice, partidele care vor reprezentativitate trebuie să țină seama de preferințele electoratului. Așa se face că, în absența unei opoziții externe ferme 27, în România, câștig de cauză a avut strategia unei reforme economice foarte lente care a favorizat un fenomen pe care îl voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
se pune chiar în unele cercuri academice. O constatare în acești termeni implică evidențierea dublului interes pentru studiul partidelor europene. Unii cercetători adoptă un unghi de abordare strict normativ. Ei văd în FEP un actor inconturnabil al legitimității, democrației și reprezentativității Uniunii Europene. Alții se cantonează mai degrabă într-o analiză empirică, examinînd organizarea și utilitatea federațiilor europene de partide. Adoptînd o abordare decis fundamentală, ne vom apleca spre problematica naturii partidelor europene, cît și a politicilor acestora. Pentru asta, ne
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică. Prima urmărește să demonstreze importanța FEP în cadrul legitimității, democrației și reprezentativității europene. Cea de-a doua este interesată mai mult să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
să analizeze organizarea, policy-making-ul și formarea unui sistem de partide europene. 1.1.1. Abordarea normativă Argumentările focalizate asupra dimensiunii normative încearcă să arate că fenomenul partinic european și extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea și creșterea reprezentativității Uniunii Europene. Desigur, contribuția FEP este contestată de alte cercuri academice. Rolul federațiilor europene de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
de legitimare a UE, pentru că este importantă păstrarea relațiilor centru-periferie, cruciale pentru stabilitatea integrării europene 11. În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și legitimarea UE13. Partizanii celuilalt curent estimează că tripticul
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]