2,430 matches
-
incluzându-le aici pe cele sub 40 de ani (14). „(Auto)instruirea” este condiționată de învățarea instituționalizată, într-un nou contrast cu trăsătura „cumpătării” (17), deși forma amintită de educație este apreciată mai puțin decât însușirea „nativă” a „minții” (21). Respondenții sub 40 de ani confirmă (într-un mod mai echilibrat, totuși) aceste orientări. Tipul de relaționare umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 5: 32 A (13 ∆, 19 O); 14 B (10 ∆, 4 O); 10 C (6 ∆, 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nou contrast cu trăsătura „cumpătării” (17), deși forma amintită de educație este apreciată mai puțin decât însușirea „nativă” a „minții” (21). Respondenții sub 40 de ani confirmă (într-un mod mai echilibrat, totuși) aceste orientări. Tipul de relaționare umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 5: 32 A (13 ∆, 19 O); 14 B (10 ∆, 4 O); 10 C (6 ∆, 4 O) 5: 5 A (1 ∆, 4 O); 4 B (2 ∆, 2 O); 3 C (3 ∆, 1 O) 11: 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
contrast cu trăsătura „cumpătării” (17), deși forma amintită de educație este apreciată mai puțin decât însușirea „nativă” a „minții” (21). Respondenții sub 40 de ani confirmă (într-un mod mai echilibrat, totuși) aceste orientări. Tipul de relaționare umană Toți respondenții Respondenții de până la 40 de ani 5: 32 A (13 ∆, 19 O); 14 B (10 ∆, 4 O); 10 C (6 ∆, 4 O) 5: 5 A (1 ∆, 4 O); 4 B (2 ∆, 2 O); 3 C (3 ∆, 1 O) 11: 20 A
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
-și „folosi” norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
meticulozitate (25, 26) pot fi corelate, în același plan al organizării sociale, cu transmiterea prenumelui tatălui către primogenitură (mai ales), un fenomen pe care l-am explicat ca „preocupare succesorală” printre neamurile tilișcane. Este probabil ca orientările de valoare ale respondenților sub 40 de ani la nivelul relaționării sociale locale să exprime (prin recunoașterea unei „dependențe parentale”; cf. itemii 11, 20) tensiunea dintre patternurile tilișcane de patrilocație și neolocație, exprimată printr-un raport de 2:1 în favoarea neolocației, dar și prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau agonisirii (4, 8), pare în acest punct întemeiată pe strategiile cumulative ale economiei pastorale, ca o „investiție pe termen lung”, și nu ca o „afacere imediată” (deși asemenea strategii au ca scop
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
imediată” (deși asemenea strategii au ca scop uzul și consumul și exclud ca mijloc austeritatea, cf. 14, 29).3 Concluzii Relevanța chestionarului nostru, aplicat asupra a 56 de persoane dintr-o comunitate de 1 517 locuitori, constă în alegerea unor respondenți care să reprezinte cât mai multe dintre grupurile patronimice examinate la începutul anchetei noastre. Din acest punct de vedere, studiul „viziunii despre lume” la Tilișca urmează datele obținute prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
există diferențe interregionale semnificative în ceea ce privește distribuția diplomelor de liceu și a celor superioare, ceea ce ne face să ne îndoim de consistența comparațiilor la care facem referire. Din cele 1800 de cazuri din baza de date am reținut pentru analiză doar respondenții până la vârsta de 60 de ani, ceea ce reprezintă 72% din totalul eșantionului. Toate diferențele interpretate în acest articol sunt semnificative statistic, cu o probabilitate de eroare de 1%. Indicele constă în numărul de răspunsuri hotărât negative („sigur nu”) pe care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că peste 60% dintre români consideră că violența domestică este un factor obișnuit și că în 16% din situații este justificat. Aceste date reamintesc de cercetarea întreprinsă în urmă cu 14 ani, la Timișoara, pe un lot de 78 de respondenți, 30 de bărbați și 48 de femei, cu vârste între 20 și 61 de ani (Muntean, 2001). Cităm câteva dintre răspunsurile privind justificarea violenței în cuplu, ca o ilustrație adecvată pentru procentul de toleranță față de violența domestică găsit de CURS
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru subiectul violența domestică. Subiecții noștri nu considerau violența în familie ca pe un fenomen grav, care ar necesita luat în atenție, înțeles. Nici rostul unor servicii de specialitate nu era întrevăzut de respondenții din 1996. în Barometrul de Opinie al Fundației pentru o Societate Deschisă, din 2007, privind Viața în Cuplu, se relevă printre cauzele divorțurilor: „Cea mai importantă cauză a apariției problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aseamănă în mare măsură, sărăcia fiind și acum percepută ca o cauză majoră. Barometrul de Opinie Publică este realizat pe un lot reprezentativ la nivelul întregii țări. în același sens, în cercetarea CURS din 2008, drept cauze ale violenței domestice, respondenții numeau sărăcia și alcoolul. Aceeași cercetare ne arată că doar 2% dintre victime au apelat la servicii de specialitate, constând în adăposturi, consiliere, linia telefonică de urgență. Acest procent scăzut de victime care solicită ajutor, reamintind patru din cauzele violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școli, o mențiune; să fie scos copilul din mediul violent, o mențiune. 9. Considerați că societatea promovează violența în general și împotriva copilului în special (discriminare de gen, de etnie, socioeconomică etc.) în familie, școală, alte medii? Din cei 15 respondenți, 12 afirmă că societatea promovează, în general, violența. în majoritatea răspunsurilor mass-media este acuzată de a contribui la această situație de toleranță a societății față de violență. 10. Dacă răspunsul a fost da, ce credeți că s ar putea face pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cinci mențiuni, ONG-urilor, trei mențiuni, familiei, două mențiuni, Poliției, două mențiuni, Bisericii, două mențiuni, comunității, o mențiune. 11. Considerați că ar fi necesară formarea cadrelor didactice pentru semnalarea și intervenția în situații de violență împotriva copilului? Din cei 15 respondenți, 14 sunt de acord cu nevoia de formare a cadrelor didactice pe tema violenței. 12. Care sunt reglementările legale care vă ajută să interveniți în situații de violență în unitățile de învățământ? întrebarea urmărește să evidențieze în ce măsură sunt cunoscute instrumentele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt reglementările legale care vă ajută să interveniți în situații de violență în unitățile de învățământ? întrebarea urmărește să evidențieze în ce măsură sunt cunoscute instrumentele legale care sprijină prevenirea violenței în școli și intervenția în cazurile de violență. Dintre cei 15 respondenți, două treimi, adică zece respondenți, menționează legea copilului (272/2005). în ordine, sunt menționate: Regulamentul învățământului preuniversitar (7), Regulamentul de Ordine Interioară a Școlii (4), Legea învățământului (2), Convenția ONU a Drepturilor Copilului (2), Codul Penal (1), nu există nici o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajută să interveniți în situații de violență în unitățile de învățământ? întrebarea urmărește să evidențieze în ce măsură sunt cunoscute instrumentele legale care sprijină prevenirea violenței în școli și intervenția în cazurile de violență. Dintre cei 15 respondenți, două treimi, adică zece respondenți, menționează legea copilului (272/2005). în ordine, sunt menționate: Regulamentul învățământului preuniversitar (7), Regulamentul de Ordine Interioară a Școlii (4), Legea învățământului (2), Convenția ONU a Drepturilor Copilului (2), Codul Penal (1), nu există nici o reglementare axată pe violența în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Antidrog (1). 14. Menționați cel puțin cinci programe relevante de prevenire a violenței dezvoltate în ultimii cinci ani la nivel local și/sau regional. întrebarea țintește încadrarea prevenirii violenței în școli în programe mai largi, de prevenire generală a violenței. Respondenții menționează între 0 și până la 17 astfel de programe, desfășurate la nivel național sau local. Media numărului de programe menționate este de cinci programe. în același timp, un mare număr de respondenți specifică faptul că aceste programe se desfășoară doar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
programe mai largi, de prevenire generală a violenței. Respondenții menționează între 0 și până la 17 astfel de programe, desfășurate la nivel național sau local. Media numărului de programe menționate este de cinci programe. în același timp, un mare număr de respondenți specifică faptul că aceste programe se desfășoară doar în mediul urban, acolo unde există personal de specialitate. Printre inițiatorii sau partenerii programelor de prevenire a violenței sunt menționate: Inspectoratele Școlare, Poliția, ONG urile. Concluziile studiului arată că școala este predominant
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
timp liber, activități organizate de școală pentru copii și părinți, nevoia de colaborare a școlii cu familia, nevoia unor programe de peer education. Ceea ce pare mai puțin îmbucurător este că între elementele care descriu realitatea existentă și dezideratele menționate de respondenți nu sunt diferențe mari. Acest lucru înseamnă că nu se conturează prea bine, în răspunsurile primite, o zonă de viziuni pozitive și expectanțe privind prevenirea violenței în școli, o direcție de dezvoltare a unor noi măsuri, cu eficiența sporită. Dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ajuns într-un moment de dificultate a vieții. Pentru a înțelege modul în care este privită durerea în sistemul de sănătate, am adresat un chestionar cu 16 întrebări, unui număr de 21 de medici și 12 asistente medicale (33 de respondenți) dintr-un spital din România. Participarea la cercetare a fost voluntară. Colectarea datelor s-a făcut în perioada octombrie-noiembrie 20071, prin autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medici și 12 asistente medicale (33 de respondenți) dintr-un spital din România. Participarea la cercetare a fost voluntară. Colectarea datelor s-a făcut în perioada octombrie-noiembrie 20071, prin autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11 respondenți nu dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintr-un spital din România. Participarea la cercetare a fost voluntară. Colectarea datelor s-a făcut în perioada octombrie-noiembrie 20071, prin autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11 respondenți nu dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a fost voluntară. Colectarea datelor s-a făcut în perioada octombrie-noiembrie 20071, prin autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11 respondenți nu dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în perioada octombrie-noiembrie 20071, prin autoadministrarea chestionarului, într-un spital din Timișoara. 1. Prima întrebare solicită respondenților definirea durerii. Răspunsurile primite apar astfel: 11 respondenți nu dau nici o definiție a durerii. Nouă respondenți definesc durerea ca „stare de disconfort”. 13 respondenți detaliază astfel: „disconfort, senzație neplăcută de intensitate diferită”. Definiția durerii, dată de International Association for the Study of Pain (IASP) este: „durerea este o experiență senzorială și emoțional neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neplăcută asociată cu distrugeri actuale sau potențiale de țesut sau descrisă în termeni de astfel de distrugeri”. Am dat această definiție deoarece tocmai „asocierea cu distrugerile actuale sau potențiale de țesut”ar trebui să intre în atenția personalului medical tradițional. Respondenții nu fac însă o asociere între manifestările psihice și cele ale durerii fizice. 2. Ce credeți despre acuzele de durere ale pacienților? întrebarea e deschisă. Răspunsurile vin astfel: sunt corecte (3), sunt exagerate (2), intensitatea diferă de la un pacient la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ce credeți despre acuzele de durere ale pacienților? întrebarea e deschisă. Răspunsurile vin astfel: sunt corecte (3), sunt exagerate (2), intensitatea diferă de la un pacient la altul (19), intensitatea depinde de starea psihică (5), femeile suportă mai bine durerea (4). Respondenții, cu excepția celor trei care cred că acuzele sunt corecte, subliniază aspectul de subiectivitate al durerii, aspect de regulă și tradițional neglijat în serviciile noastre medicale. 3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]