15,011 matches
-
de libertate), fie alte drepturi sau libertăți fundamentale, în cazul controlului judiciar și în cel al controlului judiciar pe cauțiune (clasificate ca fiind măsuri preventive neprivative de libertate). Curtea a reținut că măsurile preventive sunt măsuri ce au ca efect restrângerea, pentru perioade limitate de timp, a exercițiului unor drepturi fundamentale. Astfel, reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă, așa cum acestea sunt reglementate la art. 209, 210, 216, 217 și 218-222 din Codul de procedură penală, sunt măsuri preventive privative
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
unor drepturi fundamentale. Astfel, reținerea, arestul la domiciliu și arestarea preventivă, așa cum acestea sunt reglementate la art. 209, 210, 216, 217 și 218-222 din Codul de procedură penală, sunt măsuri preventive privative de libertate, privare ce presupune, per se, restrângerea exercițiului unui număr însemnat de drepturi fundamentale, cum sunt libera circulație, prevăzută la art. 25 din Constituție, dreptul la viață intimă, familială și privată, reglementat la art. 26 din Constituție, dreptul la informație, prevăzut la art. 31 din Constituție, accesul
DECIZIA nr. 147 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301283]
-
judecătorească în procedura prevăzută de Legea nr. 255/2010. O atare interpretare ar îngrădi accesul liber la justiție și nu ar recunoaște dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, s-ar ajunge la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, contrar art. 53 din Constituție. ... 13. Curtea de Apel Galați - Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, reținând, în esență, că prin Decizia nr. 31 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 33 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301321]
-
în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 44 alin. (1)-(3) și (6) privind protecția dreptului de proprietate privată și procedura exproprierii și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 1.535 din Codul civil, criticate în cauză, instituie regula de principiu potrivit căreia creditorul are posibilitatea să solicite debitorului achitarea de daune moratorii
DECIZIA nr. 33 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301321]
-
trei drepturi fundamentale: libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la învățătură. ... 21. Pentru aceste motive, se susține că prevederile legii criticate constituie o veritabilă cenzură a libertății academice și științifice, faptele istorice neputând fi negate sau mistificate prin restrângerea exercitării drepturilor și libertăților constituționale. ... 22. Având în vedere argumentele mai sus menționate, se susține că restrângerea drepturilor fundamentale invocate în prezenta cauză este contrară dispozițiilor constituționale ale art. 53. ... ... (II.4.) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la prevederile art. 4
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
se susține că prevederile legii criticate constituie o veritabilă cenzură a libertății academice și științifice, faptele istorice neputând fi negate sau mistificate prin restrângerea exercitării drepturilor și libertăților constituționale. ... 22. Având în vedere argumentele mai sus menționate, se susține că restrângerea drepturilor fundamentale invocate în prezenta cauză este contrară dispozițiilor constituționale ale art. 53. ... ... (II.4.) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la prevederile art. 4, ale art. 6 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție 23. Autorii sesizării susțin
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
viața intimă, familială și privată, art. 29 referitor la libertatea conștiinței, art. 30 alin. (1) și (2) cu privire la libertatea de exprimare, art. 31 referitor la dreptul la informație, art. 32 privind dreptul la învățătură, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 75 referitor la sesizarea Camerelor și art. 76 alin. (3) cu privire la adoptarea legilor și a hotărârilor, precum și prin raportare la prevederile art. 10 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
dispozițiilor art. 17 din Convenție mai sus arătate și analizând dispozițiile legale criticate din punctul de vedere al politicii penale a statului, Curtea Constituțională, deși nu sunt incidente în cazul legii criticate dispozițiile art. 53 din Constituție cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, consideră oportună realizarea unui test de proporționalitate a normelor legale criticate prin raportare la drepturile fundamentale presupus încălcate, în viziunea autorilor obiecției de neconstituționalitate. Astfel, aplicând criteriile pe care atât Curtea Constituțională, cât
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
ar avea ca rezultat lezarea demnității umane a membrilor săi. Totodată, măsurile legislative analizate sunt necesare într-o societate democratică, fiind apte să asigure scopul urmărit de legiuitor, respectiv protecția valorilor anterior enumerate, prin mijloace specifice dreptului penal. De altfel, restrângerea exercițiului unui drept fundamental nu este de natură să afecteze substanța acestuia în condițiile în care măsura legislativă sancționatoare de natură penală reprezintă o măsură adecvată și rezonabilă, care urmărește protejarea unor valori fundamentale ale democrației constituționale. Atunci când sunt
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
justiție, art. 49 referitor la protecția copiilor și a tinerilor, art. 50 referitor la protecția persoanelor cu handicap, art. 51 referitor la dreptul de petiționare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13
DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/301337]
-
Familie însemană și un părinte care își crește singur copiii, înseamnă și două persoane de sex opus care trăiesc împreună, dar înncă nu s-au căsătorit. Familia este și familia extinsă: nu poți să vii în constituție să faci această restrângere, pentru că nu vei mai putea după aceea să dai dreptul acestor familii, monoparentale, extinse etc, familii care nu sunt căsătorite”, crede Iustina Ionescu. În cazul lui Adrian și Clai, CCR a amânat decizia pentru luna septembrie și indiferent de cum va
„Mami, trebuie să îți mărturisesc ceva...” Ce spune mama românului care cere recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex () [Corola-blog/BlogPost/338042_a_339371]
-
al Municipiului București susține într-un comunicat de presă că a acționat protrivit normelor. "Conform Metodologiei - cadru privind mobilitatea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, pentru anul școlar 2017-2018, aprobată prin OMENCȘ cu nr. 5739/2016, cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate au prioritate pentru ocuparea posturilor publicate față de cadrele didactice suplinitoare, care solicită continuitatea pe post. Considerăm că declarațiile doamnei profesor Cristina Tunegaru nu corespund adevărului, sunt fără bază legală și aduc prejudicii de imagine Doamnei Gabriela Firea, Primarul
Cazul Tunegaru: ce s-a întâmplat în realitate. „E o hibă majoră a sistemului. E primăvara transferurilor” () [Corola-blog/BlogPost/338147_a_339476]
-
trebui ca valorile morale să fie afirmate mai puternic, fără ezitare, atunci când mediul academic se confruntă cu problematica plagiatului, a integrității, în genere. Plagiatul este numai o față a corupției în Educație. Nouă ne lipsesc instrumente puternice de blocare și restrângere a corupției. La reuniunea ETINED, s-a vorbit despre adoptarea și implementarea Codurilor Onoarei în Educație. În unele țări există, funcționează ca măsuri efective pentru prevenție. Dar cum stăm noi cu chestiunea onoarei? Cunoaștem problema în România? Adică: există analize
Impostura vine (și) online. Corupția academică () [Corola-blog/BlogPost/338149_a_339478]
-
care vând spații de publicitate, ca și motoarele de căutare, ar trebui să limiteze accesul serviciilor de „contract cheating”, „ghostwriting”. Dar, cum scriam, plagiatul este numai o față a corupției în Educație. Nouă ne lipsesc instrumente puternice de blocare și restrângere a corupției. La reuniunea ETINED, s-a vorbit despre adoptarea și implementarea Codurilor Onoarei în Educație. În unele țări există, funcționează ca măsuri efective pentru prevenție. Dar cum stăm noi cu chestiunea onoarei? Desigur, e o altă discuție. De ce n-
Impostura vine (și) online. Corupția academică () [Corola-blog/BlogPost/338149_a_339478]
-
în întâmpinarea unor rupturi, autoexcluderi deja consumate în interiorul EU, după criza economică, după criza euro, după criza provocată de partide populiste centrifugale. Toate astea s-au și întâmplat. În opinia dvs, va începe în perioada următoare un proces treptat de restrângere a drepturilor și libertăților civile, dublat de creșterea puterii serviciilor de informații? Eu cred că serviciile secrete trebuie să își redistribuie resursele, astfel încât să comunice cu polițiile și să comunice între ele. Știți că așa cum există Interpolul, care reprimă criminalitatea
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor. ... ... ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale contravin normelor constituționale ale art. 23 referitoare la libertatea individuală, ale art. 24 care consacră dreptul la apărare și ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în speță sunt relevante considerentele reținute în cuprinsul Deciziei nr. 237 din 17 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
de lege prin care pot fi invocate situații sau împrejurări ce susțin și probează apărarea sa. ... 20. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. ... 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
perioadă nedeterminată, care nu au specializări în concordanță cu Centralizatorul; ... c) profesori titulari, angajați pe perioadă nedeterminată, care în anul școlar 2024-2025 au catedra rezervată sau sunt detașați la cerere, detașați în interesul învățământului ori detașați în interesul învățământului pentru restrângere de activitate nesoluționată în alte unități de învățământ sau în cadrul aceleiași unități de învățământ pe alte posturi didactice/catedre; ... d) profesori titulari detașați în interesul învățământului pentru restrângere de activitate nesoluționată din alte unități de învățământ ori din cadrul aceleiași
PROCEDURA ȘI CALENDARUL din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294596]
-
la cerere, detașați în interesul învățământului ori detașați în interesul învățământului pentru restrângere de activitate nesoluționată în alte unități de învățământ sau în cadrul aceleiași unități de învățământ pe alte posturi didactice/catedre; ... d) profesori titulari detașați în interesul învățământului pentru restrângere de activitate nesoluționată din alte unități de învățământ ori din cadrul aceleiași unități de învățământ de pe alte posturi didactice/catedre; ... e) profesori titulari detașați la cerere sau în interesul învățământului din alte unități de învățământ ori din cadrul aceleiași unități
PROCEDURA ȘI CALENDARUL din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294596]
-
31 august 2025 sau, după caz, până la finalizarea cursurilor anului școlar 2024-2025 ori până la revenirea titularului la post. Articolul 7 (1) Situația cadrelor didactice titulare pe posturi de profesor itinerant și de sprijin detașate în interesul învățământului pentru restrângere nesoluționată și a cadrelor didactice titulare pe posturi de profesor itinerant și de sprijin care nu au specializări în concordanță cu Centralizatorul se soluționează pe parcursul etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar pentru anul școlar
PROCEDURA ȘI CALENDARUL din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294596]
-
nu aduce atingere drepturilor consacrate de Constituție, legea privind statutul polițistului fiind o lege organică, cu caracter special, aplicabilă funcționalilor publici cu statut special - polițiști. Astfel, legiuitorul, prin raportare la atribuțiile de serviciu specifice polițistului, a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la muncă, în cazul acestuia prevăzând, totodată, în compensare, unele drepturi și recompense suplimentare față de alte categorii profesionale din sectorul public și privat. La momentul la care s-a constatat de către Comisia de disciplină încălcarea de
DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293940]
-
societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;“. ... 17. Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul III: Drepturile, îndatoririle
DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293940]
-
unor drepturi sau al unor libertăți. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul III: Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului, secțiunea a 3-a: Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. ... 19. Analizând conținutul normativ al dispozițiilor de lege criticate, Curtea reține că acestea instituie interdicția conform căreia polițistului, în calitate de funcționar public
DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293940]
-
reține că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul III: Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului, secțiunea a 3-a: Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. ... 19. Analizând conținutul normativ al dispozițiilor de lege criticate, Curtea reține că acestea instituie interdicția conform căreia polițistului, în calitate de funcționar public civil, cu statut special, învestit cu exercițiul autorității publice, îi este interzis
DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293940]
-
calitatea legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 41 - Munca și protecția socială a muncii, art. 44 alin. (1) privind garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate, precum și a creanțelor asupra statului, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 126 - Instanțele judecătorești. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție, autorii excepțiilor consideră că sunt încălcate și prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 387 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293916]