11,123 matches
-
având în jurul său o demonstrație, o susținere logică-rațională. nu se poate defini moneda prin formele pe care aceasta le poate lua din punct de vedere material. Deci, moneda este monedă, ea nu este nici în sens larg, nici în sens restrâns, așa cum încearcă să ne convingă autorii. Totuși, ce este moneda? Înțelegem că are niște funcții, forme de manifestare, dar nu înțelegem ce este ea? O marfă? Sau un bun? Ar fi o definiție prea simplistă, care nu surprinde complexitatea relațiilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cunoșteau moneda, funcțiile și rolul monedei. Crizele monedei metalice vor căpăta intensitate doar în momentul folosinței sale pe scară largă, de exemplu în Europa Medievală a secolelor XII-XIV, adică înaintea apariției monedei din hârtie. Crizele monedei metalice au un caracter restrâns, atât ca intensitate, cât și ca spațiu geografic pe care se desfășoară deoarece acestea erau caracteristicile circulației monetare și a economiei agrare. Cu toate acestea, putem vorbi despre criză în înțelesul clasic, de dezechilibru major și durabil în economie, cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
eroare. Lumea nu descoperă nimic nou în furtul cu ajutorul monedei de hârtie. Doar că mijloacele și metodele devin mai sofisticate, pe măsura lumii pe care o girează moneda de hârtie. Chiar dacă inflația provocată de aceste mecanisme a avut un caracter restrâns 531 în comparație cu inflația monedei de hârtie, generată de către bănci, subliniem totuși caracterul său de permanență, de-a lungul istoriei cunoscute. Huerta de Soto vorbește despre preocupările din lumea greacă legate de activitatea bancară 532. Raymond Bogaert 533 discută despre crizele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
parizieni aruncau cu moneda în Sena, pe deasupra locațiilor zarafilor, tocmai ca formă de protest împotriva îndepărtării monedei metalice de funcția sa de element de cuantificare a valorii. Sigur, aceste crize erau mai restrânse pentru că și dimensiunile sistemelor economice erau mai restrânse și chiar dimensiunile lumii cunoscute erau altele. Asta nu înseamnă că instabilitatea nu avea efecte asupra întregului sistem social. Moneda metalică a stat, în întreaga sa existență, sub presiunea a două tendințe pe care nimeni nu a reușit să le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
footnote Bournois, F., Brabet, J., Les connaissances en gestion des ressources humaines, 1993, a se vedea, Bencheman Faycel, Galindo Geraldino, op. cit., p. 21. footnote> (schema 8). Schema 8. Componentele conceptului de resursă<footnote Ibidem, p. 22. footnote> Ca o definiție restrânsă, managementul resurselor umane poate fi socotit ca având drept obiect „managementul muncii”<footnote Ibidem. footnote>, prezentând operațional dimensiunile și provocările. După părerea noastră, se cuvine a înțelege managementul resurselor umane ca exprimând o „realitate” mult mai bogată și diferențiată, atât
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În plan social, avem de-a face cu un număr indefinit de forme de activitate; b) a doua cauză stă În polimorfia și vitalitatea ritului: În antiteză cu mitul, care nu mai este actualizat și, eventual, recreat decât În zone restrânse ale culturii (literatura, filmul, teatrul, unele forme ale comunicării de masă), ritul cunoaște o efervescență de neoprit - formele sale „clasice” sunt active și se Îmbogățesc mereu cu noi variante. În plus, ritul pare a coloniza teritorii inedite (sportul, turismul, viața
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ședințe de spiritism, oracole etc.); c) divinația prin Înțelepciune (decodarea pe baza unei „științe” a manifestărilor impersonale: astrologia, numerologia, cititul În palmă sau În alte forme ale naturii). Riturile divinatorii pot să se rezume la practici individuale sau În grup restrâns. Ele pot fi performate de oameni obișnuiți (interpretarea presentimentelor, a viselor, a semnelor din cafea sau a liniilor din palmă) sau pot căpăta dimensiuni sociale ample, fiind performate de persoane care aparțin unor grupuri sau chiar organizații specializate. Astfel, sistemul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
medic în Craiova, medic primar de județ la Tulcea și Constanța, medic șef al districtului Dolj. În timpul războiului din 1877, a plecat pe front. Preocupat de educația sanitară a populației, D. publică mai multe cărți în domeniu. Activitatea lui literară, restrânsă, discontinuă și mai cu seamă modestă ca valoare, debutează în timpul studiilor la Pesta (colaborări la „Concordia” și, mai intens, la „Familia” lui Iosif Vulcan) și continuă la Viena, unde D. lua parte la întrunirile literare ale societății „România”. În Italia
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
existau două tipuri principale de așezări ce corespund celor trei variante de organizare a obștii sătești teritoriale: 1. primul tip, cel mai numeros, îl constituie așezările dispersate pe o lungime mare; 2. al doilea tip, așezările adunate pe o suprafață restrânsă. Cele mai frecvente sunt locuințele adâncite în pământ -bordeielecu dimensiuni mari (suprafața) de 3,20/3,50 sau mici de 3,2/2,5. Bordeiele, locuințele predominante ale vremii, erau prevăzute cu un cuptor (vatră), aflat în partea din spate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reușit să desprindă romanitatea orientală de restul ei, iar latinii de răsărit, detașați de masa romanității, au asimilat pe slavi și s-au închegat într-un popor nou, românii. Spațiul de naștere (formare) al unui popor nu este un cuib restrâns, ci o regiune întinsă. În sud-estul Europei, la începutul evului mediu, poporul român era (și a rămas) cel mai numeros. În evul mediu, românii erau un popor de spații mari (întinse), ei nu aveau orașe, ci erau păstori și agricultori
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comună, în care inovațiile limbii se puteau răspândi pretutindeni prin comunicare directă, de la om la om". Brătianu se întreabă: este oare necesar să presupunem că așezarea lor, în regiunea aceea (?) primară de largă comuniune lingvistică, ar fi fost un leagăn restrâns, delimitat pe baza unor considerații categoric arbitrare ? În ceea ce privește romanitatea balcanică și dunăreană, Sextil Pușcariu precizează: "..în răsăritul european al Imperiului, în primele veacuri ale erei noastre, imensul spațiu ce se întinde între Adriatica și Marea Neagră, pe cele două maluri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la sud de Bahlui și Răut, ca și cele de la est de Siret se aflau sub stăpânirea (controlul) Hoardei de Aur. Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară și juridică a unui voievod. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintâi dintre voievozii teritoriului românesc est-carpatic" (p. 309). Și, de vreme ce așa stau lucrurile, se naște întrebarea: de ce cronicile și întreaga tradiție istorică l-au indicat pe modestul "cneaz (voievod) din Bedeu" drept întemeietor al statului Moldova ? Din nefericire, "perimetrul documentar restrâns" (Spinei), adică sărăcia surselor istorice, ne obligă la cenzurarea aspră a tuturor încercărilor de formulare a unui răspuns precis. Însă, cu titlul de ipoteză, putem admite că Dragoș putea, ca și "descălecător" venit din depărtări, să fie unificatorul tuturor formațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiecare din cele patru numere editate există o „Bibliografie” care semnalează apariții recente de reviste și cărți de cultură. De remarcat și bogatul sector de ilustrații și fotografii. C. este o publicație de tip universitar, sobră, dar de circulație destul de restrânsă. V.T.
CULTURA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286579_a_287908]
-
vedere al literarității lor. Conținutul publicației este eclectic, tonul adesea ofensiv, prin articole precum Cultură și prostie al lui Eduard Sbiera (1923), perspectiva fiind în genere una de speculație sociologică asupra fenomenului cultural. Materialele literare propriu-zise ocupă un spațiu mai restrâns. Colaborează cu versuri Zaharia Stancu (Bezna, Câmpenească), G. Palladi, Volbură-Poiană, Sanda Movilă, Vasile Militaru; cu proză, Nestor Urechia, Ion Dragoslav, Gh. Brăescu; cu eseuri, Al. Bilciurescu. Începând cu numărul al treilea din 1922, N. Iorga publică studiul Artă românească, ce
CURIERUL ARTELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286592_a_287921]
-
structură coerentă de inspirație raționalistă. Prima parte este intitulată generic „Concepte”, fiind focalizată asupra unui număr de subiecte care s-au impus interesului în cursurile universitare de management strategic, ca și la nivelul practicii de afaceri. Lista de subiecte este restrânsă, dar prezintă o complementaritate evidentă cu cea din lucrarea apărută în 2006. Lista nu cuprinde decât o mică parte din subiectele de interes general, multiplicate cu un număr semnificativ de variante de autor sau scheme cu un grad oarecare de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
faptul că aceste obiective sunt și deosebit de populare printre utilizatori, ca și printre stakeholderii externi, care dobândesc astfel iluzia că înțeleg ce se întâmplă în interiorul organizației. Obiectivele de natură tehnică (altele decât cele financiare) au o arie de adresare mai restrânsă, ca și o arie de înțelegere mai restrânsă. Dacă despre randamentele financiare, în special despre profitabilitate, vorbește toată lumea, despre randamentele energetice pot discuta doar un număr restrâns de inițiați. Finalmente, trebuie observat că obiectivele de natură cardinală, traduse în arhicunoscutele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
printre utilizatori, ca și printre stakeholderii externi, care dobândesc astfel iluzia că înțeleg ce se întâmplă în interiorul organizației. Obiectivele de natură tehnică (altele decât cele financiare) au o arie de adresare mai restrânsă, ca și o arie de înțelegere mai restrânsă. Dacă despre randamentele financiare, în special despre profitabilitate, vorbește toată lumea, despre randamentele energetice pot discuta doar un număr restrâns de inițiați. Finalmente, trebuie observat că obiectivele de natură cardinală, traduse în arhicunoscutele topuri sau clasamente, nu numai că sunt cele
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
septembrie 2000 a fost lansat oficial „UN Global Compact”, un standard constituit dintr-un set de nouă principii de aplicat de către corporații în activitatea lor și în susținerea politicilor publice complementare temei responsabilității sociale. Cu o arie teritorială mult mai restrânsă, dar interesante prin viziunea generală pe care o oferă sunt codurile ideale sau aspiraționale (termenul sugerează faptul că se discută despre năzuințe, aspirații, idealuri cu orizont de realizare neprecizat). Aceste coduri, cum ar fi principiile lui Caux, principiile lui Sullivan
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de resurse și timp. Miza este asigurarea unui proces sistematic de caracterizare a activităților existente sau de interes (în vederea unei eventuale diversificări) care să pregătească baza pentru realizarea etapei următoare. Dacă pentru firmele românești lista de activități poate fi relativ restrânsă, numărând eventual câteva zeci de poziții, pentru companiile multinaționale activitățile pot fi în număr de câteva sute sau să depășească o mie de poziții. Dat fiind faptul că mediul concurențial este dinamic, e posibil ca această etapă să trebuiască să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
granițele” sale vor fi trasate în funcție de substituibilitatea „apropiată”: dacă aceasta este tratată în sens larg, atunci industria va însemna o mulțime de firme cu tehnologii diferite între care relațiile de rivalitate sunt slabe, iar dacă aceasta este tratată în sens restrâns, atunci industria se poate reduce la un segment sau, la limită, la o singură firmă. Sunt necesare, în mod evident, elemente suplimentare pentru a da o consistență operațională conceptului, cu atât mai mult cu cât se pot da exemple de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cozi”) de ore întregi la magazinele de distribuție, iar după 30-45 de minute magazinele erau complet goale și zeci de clienți nu apucau să cumpere nimic. Dotările tehnologice ale anilor ’85-’90 erau învechite și, în consecință, sortimentul era mult restrâns, iar posibilitățile de satisfacere a cererii erau neglijabile. Totul era justificat de un ipotetic export spre URSS și de relații alambicate de comerț exterior. În mod curios, nu există încă explicații coerente legate de paradoxala funcționare a acestei industrii (ca
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
industrie și are o reprezentativitate de 65% în Consiliul Laptelui - o structură națională cu atribuții în promovarea legislației domeniului, inclusiv armonizarea cu normele UE, structură atașată Ministerului Agriculturii, numit oficial în 2007 Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Stafful său restrâns este format din colaboratorii aflați în pozițiile executive direct subordonate (vezi tabelul II.4). Tabelul II.4 Sursă: Covalact Managerul se remarcă printr-un stil expansiv. Este tranșant și direct, ceea ce induce un comportament predictibil și stabil în relațiile din
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
transformările majore ale pieței mondiale a produselor optice, cu caracteristicile definitorii ale momentului 1989, ca punct de plecare al acestor evoluții rapide. Până în 1989, și pe această piață se puteau observa „trăsăturile socialiste” dominante ale economiei: penuria produselor, gama sortimentală restrânsă, calitatea slabă și o dominanță totală a funcției utilitare a produsului în detrimentul esteticului. Se mai adăuga existența unei „mafii” specifice domeniului, întreținută de condițiile de penurie și de lipsa de permeabilitate a granițelor țării. Deși Ceaușescu evita să poarte ochelari
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mitic-mistice în decor SF și descriind plasarea în lume a unui personaj al scriitorului în funcție de situațiile descrise în listele anistorice. Într-o vreme când numele lui Mircea Eliade era sub interdicție, când proza lui V. Voiculescu era menită unei circulații restrânse, C. a dominat un sector al literaturii cu tradiție în proza autohtonă, adaptându-l la cerințele tehnicii moderne, Dinții lui Cronos (1975), bunăoară, fiind un volum de referință. Personajul este un arhetip, adesea purtând și un nume simbolic: Ulise călătorul
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]