3,455 matches
-
fantomele prezente în marile creații ale trecutului, cu a căror moștenire cele dintâi se nutresc și a căror nostalgie le bântuie. Dorință însoțită de gândul că surprinzătoarele ecouri ce punctează acest dialog vor conduce poate spre un adevăr al teatrului, revelat de înfruntarea fantomei. Itc "I" Tragedia greacă sau prezența morților și forța amăgirilortc "Tragedia greacă sau prezența morților și forța amăgirilor" Fantoma, apariția supranaturală și imaginea din vistc " Fantoma, apariția supranaturală și imaginea din vis" În tragedia greacă, apariția fantomatică
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
subiectului, dar care, prin însăși înfățișarea sa, prin caracterul său insolit, se deosebește net de obiectele familiare ce alcătuiesc decorul obișnuit al vieții. El joacă simultan pe două planuri opuse: în aceeași clipă în care își afirmă prezența, dublul se revelează ca neaparținând lumii noastre, ci unui inaccesibil altundeva.” 1 Dar oare nu tocmai această ambiguitate a statutului prezenței e cea care definește fantoma? Ca și colossos-ul, fantoma marchează distanța dintre vii și morți, stabilind totodată o punte între ei. Prin
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
În no, totul se bazează pe tensiunea dintre forța unei apariții și iminenta ei dispariție. Din acest punct de vedere, construcția în două părți a pieselor se dovedește esențială. La sfîrșitul primei părți, shite părăsește scena îndată după ce-și revelează, ascunsă sub înfățișarea unui bărbat viu ori a unei femei vii, apartenența la invizibil, adevărul că, de fapt, nu este decât un mort, un spirit. Or, dacă dispare astfel chiar în momentul dezvăluirii apartenenței sale la un altceva sau la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
falselor trădări (de altfel, nu sunt pomeniți aici Troilus și Cresida, Thisbe și leul, nefericitele Didona și Medeea?). Există întotdeauna în nopțile shakespeariene un fel de amintire secretă, ecoul disimulat al unei nopți cumplite, în care confuzia și delirul își revelează adevărata dimensiune de experiențe tragice. E vorba despre acea „nebunie de vară” (midsummer madness) din Noaptea regilor sau, și mai evident, din Visul... Desigur, Visul unei nopți de vară începe sub semnul excluderii oricărei prezențe a morții ori a tristeții
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fluviului care desparte lumea celor vii de lumea celor morți, ea nu-și mai amintește decât că „acolo, lucrurile erau într-adevăr ceea ce păreau să fie”. Nu există, așadar, un adevăr al vieții și nici un adevăr al oamenilor în afara celui revelat de privirea scrutătoare și nemiloasă a morții, singura care poate descifra enigmele existenței, fie și cu prețul spulberării iluziilor. Prin însuși faptul de a fi rămas neterminată, Insula morților apare ca expresie a unei viziuni-limită asupra teatrului (deși dramaturgul a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și a magicului. Artaud a susținut întotdeauna necesitatea credinței în miracol. Or, miracolul tocmai asta este: o viață de ordin superior dăruită materiei: „Credem”, spune Artaud, „într-o întâmplare fericită, într-o minune care se va produce pentru a ne revela tot ceea ce nu știm încă și tot ceea ce va înzestra cu o viață superioară profundă această biată materie pe care ne înverșunăm să o modelăm”. Astfel, metafora sculptorului care visează la o statuie vie, însuflețită de o viață superioară, apare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din nou un veritabil sediu al aparițiilor, iar actorului - ca perspectivă - ambiția, bazată pe puterile regăsite ale străvechii magii, de a face ca invizibilul (fie că e vorba despre divinități, fie că e vorba despre morți) să se poată iarăși revela prin formele vizibilului. Teatrul și dublul său urmărea să reactualizeze categoria dublului în sensul ei cel mai arhaic, acela al unei prezențe/absențe pe care piatra și psyche-ul, materialitatea cea mai opacă și imaterialitatea cea mai străvezie să le cristalizeze
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Recapitulând „acuzațiile” aduse manechinului - crearea iluziei mincinoase, folosirea frauduloasă a aparențelor, apelul la artificiul naiv -, Kantor le adaugă încă una: „Protestele unei filozofii care, de la Platon și până în zilele noastre, decretează că scopul artei este mai curând acela de a revela Ființa și spiritualitatea ei, decât acela de a se bălăci în concretețea materială a lumii, în această escrocherie a aparențelor ce reprezintă nivelul cel mai de jos al existenței”. Kantor crede, dimpotrivă, că manechinul este indispensabil teatrului său, un teatru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fie ajutat pentru fiecare mișcare de o prietenă lângă care s-a refugiat, deoarece prima sa iubită l-a părăsit. Se consideră din acest moment un invalid neputincios. Această observație, pur produs al unei patologii narcisiace, are scopul de a revela imposibilitatea trăirii unei depresii atunci când, la vârsta de 15 ani, construcția narcisiacă perfectă și grandioasă a fost pusă în pericol de cele două agresiuni, acneea mai întâi și lovitura la ochi apoi. Jacques a evitat orice confruntare cu afectele depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
privind autoagresiunea sau sinuciderea (V-ați gândit deja sau vă gândiți să vă provocați o suferință? Dacă da: de când? Cu ce frecvență? Dacă da, sunt gânduri sinucigașe? V-ați gândit deja la modul de a o face?) sfârșesc prin a revela medicului adevărata față a suferinței depresive. Este adevărat că, odată enunțată, travaliul clinic abia începe... Este posibil ca clinicianul, în mijlocul unei consultații obișnuite și cu sala de așteptare plină, să nu dispună de timpul necesar pentru a continua imediat această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
post, să acceadă la o anumită poziție. Este un determinant favorizant pentru ceea ce va urma și o formă de manifestare a încrederii în evoluția unui subiect. Diploma este un instrument de recunoaștere a unor calități fără ca acestea să mai fie revelate la intrarea în noul sistem (socioeconomic). Cine posedă o diplomă „grea” are toate șansele să obțină o slujbă pe măsură. Una e să arăți o diplomă de licență obținută la o universitate oarecare din România, iar alta e să te
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
obiectuale în subiectivitate (mai precis în intersubiectivitate), sau alegerea perspectivei clădite pe datul faptelor obiective (în fața cărora nu avem decât să consemnăm realitatea), constituie drama cunoașterii în Economie, în orice știință umanistă. Dar această provocare este și capcana unde ieșirea revelează nu doar originea crizei, ci și soluția crizei. Ceea ce complică această poziționare rațională nu ține, este adevărat, doar de inadecvările reflexivității, ale dialecticii conceptelor, ci și de (poate mai ales) concretețea pe care simte nevoia să se așeze natura umană
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se ajunge la falsificarea viziunii cuprinzătoare a complexității obiectului de studiu. Soluția, deși nu este ușoară în privința asigurării consistenței dintre metodă și puterea ei de a construi explicații adevărate în legătură cu consecințele de natură complexă, este totuși nu imposibilă. Aici se revelează o altă distincție a cogniției economice, de a menține echilibrul balanței dintre simplificare și complexitate, de a apela la rațional și metodele lui parcimonioase și la emoțional și instrumentele lui extraraționale de cunoaștere. Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tot mai omogen, indistinct, unificat, complet. Detaliile dispărând ca nesemnificative, nu rămâne de operat decât cu concepte mari, abstracte, care codifică fluxurile de coerență și consistență ale lumii ca întreg, structură și funcțiuni globale, principii ordonatoare. Într-un fel ce revelează ontologic se reintră în marea tradiție, deodată occidentală și orientală, pentru că perspectiva metateoretică este interesată atât din cauza primă a grecilor antici, cât și de esența absolută din gândirea hindusă. Dar, pe aceste culmi nu trăiește decât spiritul pur, nelumesc în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Este de asemenea o abordare excelentă care poate fi introdusă încă de timpuriu în procesul terapeutic pentru că în mod literal „plasează controlul” în mâinile pacientului. Scopurile principale ale acestei forme de explorare și terapie combinată sunt după cum urmează: Pentru a revela factorii de rezistență inconștientă încă de la începutul tratamentului. Pentru a implica pacienții ca și colaboratori activi în procesul terapeutic. Pentru a diminua probabilitatea de a forța pacientul să retrăiască experiențele traumatice care reîntăresc tiparele originale de comportament maladaptativ. Un punct
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
lui Leucip, el mai învață și teologia și astronomia cu niște magi chaldeeni; preoții egipteni îl inițiază în tainele geometriei, în timp ce gimnosofiștii indieni - contemplativi vegetarieni cărora, prin intermediul lui Pitagora și al lui Platon, le datorăm mai mult decât credem - îi revelează foarte probabil idealul ascetic și un set de exerciții spirituale de meditație. Călătoriile îi permit să facă praf moștenirea familială împărțită cu cei trei frați ai săi. Economiile terminându-se, Democrit se întoarce acasă și se consacră elaborării propriei viziuni
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
învață natura. Realizăm această pace cunoscând legile care guvernează această faimoasă natură. Satisfacția apare atunci când am înțeles că trebuie să dominăm necesitatea prin cunoaștere. Din această operație decurge libertatea. Iar plăcerea acționează ca marcator al conformității acțiunii cu natura, ea revelează moralitatea actelor și a intențiilor din spatele lor. 6 Să terminăm odată cu barbarii! Această etică individualistă extinde politica și la etică, pe care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se reduce la suma indivizilor care o compun
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
puterea romană le oferă, prin intermediul lui Constantin, Imperiul: împăratul se convertește în 312. Ei creează primul totalitarism concentrând toate puterile în mâinile oamenilor Bisericii care, în numele unui obscur și ipotetic răstignit născut la Nazaret - un sat a cărui existență este revelată de arheologie la trei secole după moartea (!) celui mai celebru dintre locuitorii săi...-, ucid, masacrează, deportează, nimicesc mii de oameni. Distrug templele, sparg statuile, rad din temelii edificiile, ard operele nelegiuite - evident, toată literatura hedonistă este sortită și ea focului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
principala amintire, suprapusă peste toate celelalte, ceea ce păstrau timpul ori memoria lui Faulques (distrusese copia unică de pe hârtie, iar negativul zăcea Îngropat sub kilometri de peliculă arhivată), era gama de griuri care se afirmau treptat pe hârtia fotografică, lenta impresionare revelată de procesul chimic sub lumina roșie din laborator. Biluța cercelului de aur pe lobul urechii a fost ultima care s-a ivit sub lichidul din tăviță. Caron era probabil satisfăcut. - Am văzut mina, a spus. Continua să privească linia alb-albăstruie
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în celelalte cazuri, însă consecințele sale în planul ficțiunii sunt diferite, uneori chiar opuse. Spectatorul încearcă un sentiment de plăcere în măsura în care, fiind mai informat, reușește să descopere motivele instalării dispozitivului și să perceapă astfel efectele acestei „puneri la încercare”: ea revelează, dar și ascunde. Ea poate când să dezvăluie un adevăr, când să deruteze și să inducă în eroare. Supravegherea este o armă; consecințele ei depind de scopul pe care utilizatorii săi i-l fixează și de mânuirea informațiilor obținute. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
este masa aranjată pentru ca Orgon să se poată ascunde sub ea și să poată descoperi astfel adevărul despre Tartuffe, adevăr pe care, în ciuda părerilor întregii sale familii, refuză să-l admită. Dispozitivul funcționează ca un aparat cu raze X: el revelează secretul ascuns, prin toate mijloacele cu putință, de personajele supuse testului. Hamlet, „informat” de Fantoma tatălui său, caută confirmarea spuselor acesteia folosindu-se de dispozitivul de supraveghere construit cu ajutorul trupei de actori, dispozitiv numit, de altfel, „cursa de șoareci”, nume
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
data aceasta, torționarul e de față. Deși, în raport cu fantoma, din punct de vedere ontologic, el se află la același nivel cu supravegheații, din punct de vedere politic, le este superior: un tiran în devenire. Asemenea unui aparat de fotografiat, scena revelează negativul fotografiei: geloșii bănuitori ascunși în beznă, amanții bănuiți expuși în plină lumină. Mizanscena supravegherii produce o răsturnare ierarhică la nivelul vizibilității, de care spectatorii nu se lasă însă păcăliți. Toată lumea știe cine sunt victimele și cine e călăul. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
bănuiască nici o clipă că privirea cuiva e ațintită asupra ei. Având-o sub ochi zi de zi, Ducele a „descoperit-o”: cucerit de farmecele ei, a hotărât să o ia de soție pe tânăra femeie ale cărei calități îi fuseseră revelate de o supraveghere câtuși de puțin premeditată. El a suportat astfel consecințele informațiilor culese, iar deghizarea l-a adus, printr-o deviere neașteptată a drumului urmat, într-o situație la care nici nu visase. În teatru, nici o strategie de supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
intensitatea și efectele, spre satisfacția unui public „suprainformat” care nu se mai teme de posibilele lor ravagii și care se arată dispus să accepte atât revelațiile amăgitoare, cât și reconcilierile de salon. Supravegherea este finalmente comică, în măsura în care nu izbutește să reveleze adevărul, ci mai degrabă să consolideze minciuna. Supravegherea „aleatorie” rămâne inofensivă; e exersată, firește, dar recolta ei e săracă: o împletitură de aventuri galante fără urmări și de contracte matrimoniale salvate. Această supraveghere cu rezultate nule atestă voința proprie unei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
-și identifice „turnătorii”, pe scurt, să-și radiografieze trecutul. Și, deseori, descoperirile au fost dureroase, documentele de-a dreptul răvășitoare. Câte certitudini afective nu s-au prăbușit, câtă încredere spirituală nu s-a clătinat! Scrisul închis între copertele bine păzite „revela”, ca în fotografie, negativul trecutului „supravegheat”. Pe cei ce aveau curajul să-și retrăiască, citind, viața de până atunci, îi aștepta trista încercare de a recompune spectrul prieteniilor acum pierdute, uneori chiar pe cel al propriilor lor familii destrămate. Omul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]