2,855 matches
-
un bun social tot mai important; politica externă nu mai e explicată în termenii înfruntătii ideologice, ci urmând categoriile complementarității și cooperării. În schimb, singura trăsătură tipic ideală a regimurilor de integrare care nu se regăsește ca atare în România rezidă în ștergerea modului de guvernare oligarhic în schimbul unei direcții politice de factură neo-patrimonială. Cu toate acestea, după 1971-1972, o parte a tendințelor de integrare cedează în fața tentației reîntoarcerii la anumite aspecte proprii primei decade a istoriei comuniste, caracterizată prin mobilizare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
totalitarismul a fost cel mai eficace producător istoric de individualism și de naționalism. De fapt, cum pot coexista în același teritoriu social individualismul și naționalismul, două atitudini care, într-o logică liberală, sunt mai curând ireconciliabile. Una dintre explicațiile posibile rezidă în faptul că națiunea este singurul proiect colectiv care, în epoca modernă, nu pretinde un raport personal față de valori. Acestea sunt gata confecționate, înzestrate cu o capacitate de circulație dovedită, iar validitatea lor este acceptată de către comunitate. Dincolo de securitatea pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
stat care, în condițiile proprietății de stat, coincide cu aparatul de guvernare se construiește separat, ca și grup social diferențiat în interior. Acest grup de putere este în situația de opoziție relativă față de restul societății. Factorul de diferențiere socială nu rezidă în presiunea mijloacelor de producție și în raporturile economice, ci în ocuparea sau nu a unei poziții de putere. Inegalitatea economică nu dispare, ci este în funcție de inegalitatea politică. Această analiză a inegalităților sub socialism presupune că societatea nu este decât
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
există coduri relaționale precise ce degenerează în final în agresiuni mortale. Descrierile fizice sunt esențiale în prezentarea personajelor, existența lor fiind concentrată în liniile brute ale unui aspect redus la esențial ("ochi, favoriți și rochie", precum Ismaïl), însă specificul lor rezidă în calitatea de imagine deformată dinamică a bidimensionalității lor. În acest sens, Cotadi e unul dintre cele mai bine conturate personaje: "Cotadi este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
verb înregistrează numai sensul principal, și acest sens principal se combină cu sensuri bazate pe eveniment, care sunt asociate cu o structură sintactică particulară; polisemia verbală și intrările lexicale multiple sunt astfel eliminate (Levin și Rappaport Hovav 2005: 190). Sensul rezidă în contextul sintactic; sensul unui verb este un construct al evenimentului, nu evenimentul în sine (Levin și Rappaport Hovav 2005: 18−19). Multe dintre teoriile de tip construcționist folosesc noțiunea de telicitate. Krifka (1998)76 observă că telicitatea este o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
bazîndu-se pe imbecilitatea și infantilismul nostru". Dar, cînd miza scientistă este criticată și demontată, miza poetică apare. Trebuie atunci să ne mutăm, schimbînd registrul și discursul. "Problemele de comunicare ridică întrebarea drepturilor noastre poetice"14. Aportul esențial al lui Legendre rezidă în elogiul cenzurii instituționale, cenzură care așază numeroși intermediari între Absolut, Inexprimabil (Elohim pentru evrei) și noi. Căci colajul cu absolutul, cu mama, cu Tatăl ca a doua mamă, cu Statul fondator, cu Textul inițial fără subiect este delir și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ar fi foarte simplu: ca o bilă într-un flipper. Se introduce bila într-un circuit (numit aici "canal"), și ea își atinge ținta (receptorul), care retrimite bila cu ajutorul intermediarilor. Emițător, canal, receptor. Înlăuntru, un mesaj. 1. Primul principiu Totul rezidă în linearitatea mișcării, și importantă este conservarea integrității mișcării (a mesajului). Avem modelul mașinii prin excelență, ale cărui elemente se găsesc expuse în Principiile lui Descartes 17. Cu siguranță, intervenții exterioare pot frîna, deturna și îngreuna mișcarea, dar principiul rămîne
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
într-o serie de lanțuri scopuri-mijloace, perfect redundante. Care sînt, deci, funcțiile latente ale redundanței? Ea tinde să suprime eroarea și să asigure cea mai înaltă fiabilitate. Transmiterea informațiilor este un bussiness foarte riscant, ne spune Landau. Un mijloc bun rezidă în controlul informației de către centru. Desigur, dar astfel se repune problema. Căci fiabilitatea unui sistem este fiabilitatea fiecărei părți a acestui sistem. Cum va controla centrul fiabilitatea fiecărei părți? Ținînd seama că o eroare minimă într-un subsistem poate, extinzîndu-se
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în tehnologiile spiritului și în știința cognitivă (V), ca și locul său în Republica ordinatică (VI), vor constitui temele acestui capitol. I. Tautismul: noțiune și practici 1. Tautismul: prima apariție Tautismul este confuzia celor două moduri de comunicare. Poate că rezidă în exprimarea imediată, spontană, acolo unde domnește ca stăpînă reprezentarea. Delir. Eu cred că exprim lumea, această lume a mașinilor care mă reprezintă și care, de fapt, se exprimă în locul meu. Circularitate și inversiune: regizările televizate, eu mi le însușesc
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de grad. Printre cele treizeci și șase de comparații parțiale și analize sectoriale, Lipset găsește totdeauna diferențe de grad; nu avem niciodată zero la sută într-un caz și sută la sută în altul. Excepționalismul fiecăreia dintre aceste două țări rezidă în configurația lor națională. Căutarea cazurilor deviante sau excepționale este o strategie alternativă abordării statistice. În loc de corelații înalte, căutăm un test clinic semnificativ. Cazurile excepționale nu limitează potențialul comparațiilor internaționale. Dimpotrivă, căutarea excepțiilor poate fi o strategie sui generis de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nebuni, atinși, ciudați, agitați”, nebuni și nebunie, se’nțelege, și am Învățat de mult nu numai să nu mă feresc sau să mă tem de ei, dar și să-mi dezvolt anumite arme de „conviețuire, de comunicare”. Și În aceasta rezidă anti-burghezia mea profundă, ca și, poate, un anumit umanism. Specia umană trebuie contemplată, suportată și iubită În totalitatea ei, a „fețelor” ei și, așa cum mă despart de nu puțini magistrali scriitori - Caragiale, de exemplu, sau Flaubert! - când aceștia Își varsă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
interpretării critice a izvoarelor arhivistice, Theodor Codreanu constată cu tristețe că încă nu există o instituție națională, fie o catedră universitară, fie o altă formulă, destinată exclusiv lui Eminescu, așa cum alte țări procedează cu personalitățile lor reprezentative. Cultul lui Eminescu rezidă mai degrabă în întreținerea, și aceea cu intermitențe, a unui climat abstract, fără activitate concretă, întrucât niciodată Eminescu "n-a devenit o instituție culturală a statului român", deși el este creatorul doctrinei noastre naționale moderne. Pe tot parcursul postumității, publicistica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
duhul pentru patrie și partid", se completează, în același subsol, cu ideea "Au trecut vremile-celea... (Gr. Alexandrescu). Astăzi își mai dau duhul doar pentru partide. Patria e moartă!" Două sunt certificate de garanție ale fragmentelor propuse de acest volum: primul rezidă în faptul că observațiile d-lui Codreanu sunt, aproape în exclusivitate, din domeniul artei, al spiritului uman; al doilea, tot ce gândește autorul în materie de filosofia creației, în general, de viață și literatură, în special, este emanația minții marelui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
așa cum își doreau o parte dintre adepții săi, "Cenaclul de luni", condus de Nicolae Manolescu, pare mai degrabă produsul unor indicative superioare ale partidului comunist, decât o manifestare spontană a unor conștiințe tinere și libere. Manipularea evidentă a "grupării" optzeciste rezidă din multitudinea și diversitatea susținerilor "venite de sus": asigurarea publicării în presă, editarea volumelor (cu drepturile de autor aferente), promovarea în toate instituțiile de învățământ superior la nivelul facultăților de filologie și nu numai, întâmpinări "entuziaste", acordarea de premii consistente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca o componentă constitutivă, propriu-zis definitorie a transmodernității are trei puncte de sprijin: existența diferitelor niveluri de realitate, logica terțiului inclus și complexitatea. "Transdisciplinaritatea subliniază autorul cărții marchează un nou eon în istoria culturii și civilizației" (idem, p. 219). Ea rezida în transgresiunea pozițiilor binare (subiect obiect, materie conștiință, gol plin etc.). Forma ulciorului nu e totuna cu materia lui. Piatra de încercare pentru ethosul transdisciplinar este religiosul. În treimea cea de o ființă se ascunde marea taina a iubirii pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mijloacele dinamice erau, la rândul lor, facultative (avertismentele), respectiv obligatorii (ordonanța polițienească și supravegherea). Din punct de vedere informativ, supravegherea polițienească era definită drept „vegherea asupra unui sau mai multor indivizi sau a unei situații interesante”, a cărui bază juridică rezida în mandatul legal prevăzut în Legea de organizare a Poliției Generale a Statului (art. 2, alin. „a” și art. 3). Supravegherea polițienească trebuia să răspundă unui dublu scop - preventiv și coercitiv - pentru a putea preîntâmpina dispozițiile referitoare la ordinea și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ai Internaționalei a II-a Sindicalistă. Simpatizanți bolșevici nu au fost semnalați în Bucovina, activitatea acestora fiind catalogată drept „inexistentă”, deoarece cuiburile identificate, formate din ruteni sau basarabeni, au fost „prinse și dizolvate” la timp de autorități. Pericolul acestei mișcări rezida în tendința elementelor ucrainene din regiune, atrase nu de ideologia comunistă, ci de credința că astfel vor ajunge la înfăptuirea statului național ucrainean, în detrimentul Poloniei și României. Societatea Funcționarilor Publici din Bucovina a elaborat statutul membrilor și își direcționa acțiunile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atras la colaborare pe cei nouă comandanți, de ce nu a reușit să obțină sprijinul unui lider din aviație sau marină, în condițiile în care Armata Roșie a acordat o însemnătate deosebită în dezvoltarea acestor arme. Adevărata cauză a epurării armatei rezidă în alte parte, în încălcarea disciplinei și a intereselor de partid ale liderilor politici. Având în vedere că, la 1 mai 1937, Tuhacevski a participat la parada militară, iar la 7 mai 1937 a fost scos din delegația U.R.S.S.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
constituie o garanție extrem de serioasă că nu vor fi date cu ușurință sau în mod abuziv. Fundamentul autorității pe care o exercita ministrul justiției asupra activității procurorilor, inclusiv prin dispozițiile specifice sau cu caracter general, de orientare a politicii penale, rezidă tocmai în responsabilitatea sa față de Parlament, autoritatea publică a cărei legitimitate este izvorâta din alegeri. Se apreciază că este lipsită de suport constituțional argumentarea că ministrul justiției, fiind un om politic și neavând calitatea de magistrat, nu ar putea să
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
133 alin. (1) și art. 133 alin. (2) din Constituție, conform cărora - cu excepția cazului când are rolul de consiliu de disciplină și este prezidat de Președintele Curții Supreme de Justiție - lucrările sale sunt prezidate de ministrul justiției. În această și rezidă rațiunea prevederilor din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, care stabilesc că pregătirea lucrărilor necesare desfășurării activității Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de compartimente ale aparatului Ministerului Justiției. În condițiile în care, conform noului text al art. 73
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională - a folosit cuvântul scris ca mijloc textual de construire politică a națiunii. După cum a subliniat J.L. Austin (2005) [1962] în teoria sa a actelor de vorbire, cuvintele fac lucruri. În cuvânt rezidă puterea de a zidi lumi. Crezând că, (de)scriind trecutul românesc emit afirmații constatative, cărturarii români ai veacurilor XVIII și XIX produceau, în fapt, enunțuri performative care, acumulate, au clădit discursiv realitatea națiunii române ce avea ulterior să fie înfăptuită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sfârșitului secolului al XIX-lea "Qu'est-ce qu'une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual. Doar două lucruri constituie acest sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-lea "Qu'est-ce qu'une nation?", Renan (1990) [1882] elucidează rolul decisiv jucat de memoria colectivă în edificarea națiunii: Națiunea este un spirit, un principiu spiritual. Doar două lucruri constituie acest sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale fenomenelor istorice" care stabilesc regularități cu valabilitate provizorie temporal, relative local și particulare social. Diferența majoră dintre științele fenomenelor anistorice și cele ale fenomenelor istorice rezidă în faptul că primele derivă legități pe baza studierii "faptelor de repetiție", în timp ce cele din urmă stabilesc regularități studiind "faptele de succesiune" (Xenopol, 1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul, responsabil de producerea, menținerea și reproducerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin prisma unității periodice a domniei. Epoca victoriană, spre exemplu, s-a dovedit a fi o etichetă nominală de succes în descrierea celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea al istoriei britanice. Marele dezavantaj al acestui sistem rezidă în faptul că rămâne tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]