5,505 matches
-
rangul unor fenomene logice, care apar cu necesitate în activitatea vitală a organismului și a personalității: când organismul se afla în situația unei probleme insolubile, din care nu poate scăpa, el dezvoltă - spune Maier - un comportament „fixat” (o reacție sterotipă, rigidă și conservatoare), extrem de persistent, care prezintă tendința de a se produce mereu în aceeași formă în noile situații, devenind, în felul acesta, lipsit de sens sau chiar periculos. Dacă pentru N.K. Maier trăsătura caracteristică a frustrației o reprezintă, așadar, „fixația
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
biologice, semnifică dominarea stărilor și reacțiilor afective primare, precum și folosirea mecanismelor homeostatice de adaptare. Sub raportul finalității, - deoarece la acest nivel predomină forma pasivă de adaptare, caracterizată prin păstrarea acelorași mijloace de adaptare (prin care se manifestă fenomenele de automatism rigid), - fenomenul de frustrație semnifică revenirea spre trecut, spre echilibru anterior. 2) Formele superioare de conduită, caracteristicile nivelului psihologic de integrare (adaptare), nu pot fi, însă, înțelese și explicate doar prin legea „automatismului”, prin ideea de autoreglare de „tip circular și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
însă, înțelese și explicate doar prin legea „automatismului”, prin ideea de autoreglare de „tip circular și staționar”. Ideile de „homeostazie” și „autoreglare”, prin faptul că desemnează doar tendința de revenire spre trecut, spre echilibrul anterior și menținerea, prin legea automatismului rigid, a aceluiași plan calitativ, nu poate explica mecanismul adaptării active, potrivit căruia ființele vii își pot crea organe pentru funcții noi și pot interveni, chiar, în mod creator, - la o treaptă superioară de organizare, - pentru modificarea mediului, în vederea satisfacerii propriilor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în conștiința altuia, de a adopta punctul de vedere al altuia (atunci când acesta este rațional, de bun-simț), de a se detașa de ea însăși (atunci când constată că este dominată de egoism, de egocentrism). Eliberându-se, în felul acesta, de pozițiile rigide ale egocentrismului psihologic, ale egoismului moral, omul devine capabil de a nu mai interpreta, în mod obligator, obstacolele/contrarierele apărute în cursul vieții ca niște agenți frustranți, ci ca niște contradicții ce pot fi soluționate la nivelul unor sinteze superioare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
conștiință a urmelor evenimentelor frustrante) etc., nu pot constitui, nici ele, precede eficace de atenuare a consecințelor frustrației. Aceste reacții, cu caracter defensiv, amplifică, de regulă, impresia de frustrare, sporind preocupările de introspectare și introvertire; de aici și caracterul emoțional, rigid, conservator, lipsit de finalitate constructivă al acestor reacții. S-a observat, apoi, că personele mai sensibile, și cele care au un tip de sistem nervos slab, sunt „înclinate” să găsească „izvorul” tuturor nereușitelor și nerealizărilor lor, în primul rând, în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
față de propria persoană. Spre deosebire, așadar, de personalitățile flexibile, sensibile la schimbări, caracterizate printr-o adaptare promptă la noile situații și printr-o schimbare rapidă a păcerilor și preferințelor anterioare (desigur, dacă acestea nu se potrivesc situației apărute), personalităților dogmatice, rigide, orientate doar spre sine însăși, persistă în vechile păreri și principii, devenind intoleranță față de persoanele care sunt în dezacord cu sistemul lor de gândire. Inclinate mai mult spre respectarea „statutului” și a „autorității”, decât spre întreținerea unor relații de colaborare
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adaptativă de descărcare, efectul ei să fie oboseala; omul emoționat obosește fără să fi prestat o muncă social-utilă, efectivă. „Emoția” poate fi, totuși, și un factor de înnoire a vieții psihice interioare, un factor catalizator pentru distrugerea unor structuri afective rigide, cum sunt stările depresive. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile / capacitățile acestora, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută supape diferite de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Nu trebuie să uităm și de existența acelor familii deosebit de puternice, care modelează în mod hotărâtor pe copiii care trăiesc în asemenea medii. Există, astfel, familii cu principii extrem de severe de educație, unde li se impun copiilor forme de conduită rigide, a căror nerespectare aduce după sine pedepse drastice. Acestui ultim aspect, trebuie să i se acorde toată atenția, deoarece observațiile curente arată că povara sentimentului exagerat de vinovăție este resimțit mai ales de acei copii și elevi care au fost
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nu reușise să-l fotografieze În cădere, căci folosea o Leika fără motor, acționată manual, și În clipa aceea potrivea filmul pentru următoarea expunere. Așa că pe aceea o făcuse când bărbatul căzuse deja pe spate, cu mâna bandajată ușor ridicată, rigidă În fumul detunăturilor, care plutea În văzduh, și În praful pe care trupul Îl ridicase În cădere. Faulques făcuse și o a treia fotografie, când șeful plutonului de execuție stătea În picioare printre cadavre, după ce Îi dăduse lovitura de grație
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Goldoni, ea rămâne o sursă de socialitate, lipsită de primejdiile și de amenințările asociate de obicei supravegherii ordonate de autoritățile politice. Supravegherea de proximitate se regăsește în numeroase piese bulevardiere, numai că aici situația își pierde deseori mobilitatea și, devenită rigidă, fixează personajele în tipare, reducându-le la o funcție precisă. Să cităm, cu titlu de exemplu, un text emblematic, Gaițele, de Alexandru Kirițescu. Protagonistele (într-adevăr, toate femei) și-au făcut un obicei statornic din a-și supraveghea vecinii, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să le denunțe și susține că a fost internat, persecutat, arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este de părere că pacientul ar trebui ținut În izolare. 4. Considerând că activitatea antisocială a pacientului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cultivă simultaneitatea evenimentelor (există mai multe evenimente care se desfășoară simultan), atenția distributivă și concentrarea superficială asupra evenimentului. Studii ulterioare în domeniu au corelat tipul de cultură - monocronică/policronică - cu conceptul de punctualitate. În culturile monocronice, atitudinea față de timp este rigidă: în cultura chineză sau în Germania punctualitatea este extrem de importantă; a întârzia la o întâlnire poate aduce individului prejudicii de imagine sau poate constitui o insultă la adresa celuilalt. În culturile policronice, oamenii se raportează mai relaxat la noțiunea de timp
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Oamenii gândesc așa: „Ce e diferit, e periculos” (Hofstede, 1984, p. 119). Există printre membrii societății un nivel ridicat de stres și un sentiment de anxietate. Se caracterizează prin: stabilitate socială, tendința de structurare a activităților sociale printr-un sistem rigid de reguli formale a căror nerespectare este sancționată, comportament rațional și interiorizarea emoției, evitarea riscului, a ambiguității, a hazardului, a conflictului, a necunoscutului, planificare riguroasă, respectarea ceremoniilor tradiționale, rigiditate și dogmatism, conservatorism și rezistență la schimbare, respingerea ideilor deviante de la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute (caracterizări) negative pentru cei din afara grupului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute (caracterizări) negative pentru cei din afara grupului. b) Identificarea este procesul psihologic prin care individul se include într-un anumit
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și persoanele din afara lui (engl. outgroup), să se bazeze pe stereotipuri rigide și să construiască atribute (caracterizări) negative pentru cei din afara grupului. b) Identificarea este procesul psihologic prin care individul se include într-un anumit grup ca formă de sporire a stimei de sine. Individul tinde să se asocieze grupurilor pe care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dependență de grup, este preocupat de armonizarea relațiilor sociale, are grad scăzut de monitorizare și acordă atenție scăzută respectului de sine, anticipează bine gândurile și sentimentele celorlalți; relațiile în cadrul grupului sunt influențate de relațiile de rol, între grupuri există bariere rigide, negocierea se face de pe poziții de rol și vizează în special negocierea identității de grup; sunt acceptate inechitățile sociale în virtutea ierarhiilor; relațiile dintre indivizi sunt modelate de generozitate și caritate, valori în numele cărora indivizii își asumă obligații ce decurg din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imaginea în text, prin structura înscrierilor la cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De pildă, preocuparea pentru armonia de grup din culturile colectiviste se repercutează asupra comunicării astfel: atitudine rigidă, creativitate reținută, lipsă de complexitate cognitivă, conformism și conformitate cu normele de comunicare, incapacitate autopercepută de a influența cursul evenimentelor, grad redus de asertivitate și argumentativitate; în același timp, în plan emoțional se constată stabilitate emoțională în plan personal, familial
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosirea unor mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai degrabă spre mărci ale politeții pozitive. Marcarea relației dintre interlocutori se face prin apelative specializate. Nu există însă scripturi rigide ale politeții în cultura română, ele putând fi negociate de interlocutori în funcție de situația de comunicare. Empatizarea cu interlocutorul este direct proporțională cu gradul de intimitate discursivă. În relațiile instituționale, în cele cu străinii sau cu membri ai ingrupului puțin cunoscuți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
visul îi indică faptul că este pe drumul cel bun, în armonie cu principiile fundamentale ale religiei sau spiritualității sale; - dacă este ateu și îi judecă cu ostilitate pe cei credincioși, aceștia din urmă reprezintă greutatea unei conștiințe morale prea rigide, privirea inchizitorie pe care ceilalți o îndreaptă asupra lui. Personajele religioase sunt adesea reprezentări ale tatălui, ale autorității morale. În funcție de scenariul visului, subiectul beneficiază de clemență și de bunăvoință sau, dimpotrivă, suportă desconsiderarea personajelor influente. Participarea la o ceremonie religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană; statornicie; stîlp; stînă; stricată; SUA; Ștefan; talent; tezaur; timp; Traian; trăinicie; urît; vacanță; veche; vechi; a venera; Venus; veșnic; veșnică; Vieru; vîrf; voluminoasă; vremelnic; zeu (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
25); fier (18); încet (18); muzică (18); greu (17); slab (16); putere (15); piatra (10); ca piatra (9); lemn (9); rezistent (9); solid (8); caracter (6); metal (5); oțel (5); cool (4); durere (4); forță (4); muzica (4); nucă (4); rigid (4); zgomotos (4); aspru (3); bine (3); bun (3); de cap (3); măr (3); penis (3); rocă (3); siguranță (3); super (3); tare (3); voce (3); asurzitor (2); beton (2); covrig (2); deranjat (2); deștept (2); dureros (2); duritate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și eliminarea emoționalului. Standarde nerealiste/hipercriticism (US) - credința că trebuie să atingem niște standarde interiorizate foarte ridicate de comportament și performanță, cu scopul de a evita critica. Aceste standarde nerealiste pot apărea sub forma perfecționismului, atenției deosebite la detalii, reguli rigide de tipul „trebuie”, nemulțumirea că s-ar fi putut realiza mai multe. Pedepsirea (PU) - convingerea că oamenii ar trebui aspru criticați pentru greșelile lor. Implică tendința de a fi furios, intolerant, punitiv și nerăbdător cu cei (inclusiv cu noi înșine
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fi evitate prin alungirea relativă a mușchilor, prin intervenții chirurgicale asupra tendoanelor. Mișcarea joacă, de asemenea, un rol foarte important asupra modelării suprafețelor articulare, realizând un adevărat modelaj la acest nivel. În situația în care activitatea musculară scade, articulațiile devin rigide, din cauza lipsei de mișcare. Dacă mușchiul se scurtează ca urmare a spasticității, rigiditatea articulară crește. În contracturile musculare severe, țesuturile din jurul articulației se retractează, favorizând instalarea redorilor articulare, însoțite de anchiloză. Mișcările articulare mențin suprafețele articulare în condiții normale, în timp ce
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]