6,715 matches
-
6) acte repetate de autoagresivitate. Metaanaliza rezultatelor și metodologiei acestor investigații indică, astfel, că ipoteza ciclului violenței - agresivitatea față de copii face ca aceștia să se comporte agresiv pe parcursul vieții- nu a fost ferm testată și trebuie privită nuanțat; studii mai riguroase, care au comparat două eșantioane de copii, unii ce au suferit abuzuri fizice, sexuale și neglijență, iar ceilalți fără asemenea experiențe, au demonstrat că abuzul fizic și neglijența sunt predictori puternici pentru comportamentul agresiv ca adulți (Widom, 1989, apud Baron
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prea ambițioasă, fiindcă, după cum se va vedea, vizează doar o dimensiune a acestuia, și nu cea mai importantă - s-a datorat faptului că: procedeele concrete de investigație sunt relativ simplu de însușit; datele obținute se pretează la analize cantitativ-numerice, destul de riguroase și chiar spectaculoase; și, foarte important, conduce la rezultate cu aplicabilitate practică, precum formarea de echipe de muncă mai eficiente, restructurări de competențe și proximități spațiale în cadrul colectivităților etc. Nu întâmplător și cartea profesorului Achim Mihu, Sociometria. Eseu critic, apărută
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de tipul „cine crezi că te va alege?”, „cine crezi că te va respinge?”. Introducerea parametrului perceptiv este foarte importantă întrucât, în final, având atât radiografia alegerilor și respingerilor efective, cât și pe a celor percepute, e posibilă o comparație riguroasă, exprimată numeric, între cele două planuri. În chestionar figurează, apoi, o serie de itemi referitori la parametrii individuali - vârstă, sex, mediu de proveniență, performanțe școlare etc. - care vor fi tratate în corelație cu itemii criteriali interni (de conținut preferențial) ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
adică judecarea ca singulare a cazurilor ce infirmă prejudecățile. 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritatetc "1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate" Pornind de la studii de laborator („modelul situațiilor intergrupale minimale”) sau corelaționale (ipoteza contactului extins) foarte riguroase, dar vizând relațiile intergrupale într-un vacuum social, sau cel puțin în micromediu, psihosociologii au resimțit nevoia să lărgească spectrul analitic incluzând macrosocialul. Fenomene precum cel al condiției imigranților nici n-ar putea fi înțelese altfel. Cele mai spectaculoase și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asigură transmiterea „misterului”. Este, așadar, o viziune apropiată de aceea a lui Lucian Blaga din Poemele luminii. Simbolologia, știința care se ocupă cu aprofundarea misterelor conținute de mituri, este, conform hermeneutului, o știință exactă în adevăratul înțeles al cuvântului, „mai riguroasă decât celelalte științe, pentru că procede din principii axiomatice, imuabile, vechi de când lumea” (Al patrulea hagialâc). Una dintre formele cele mai răspândite în care s-a păstrat, criptat, adevărul mitic este basmul, iar L. face din studiul acestuia una dintre preocupările
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
de tip războinic presupune că timpul personal trebuie protejat; pentru a nu deveni sclavul timpului, trebuie să folosești o gamă largă de tehnici prin care să te aperi de presiunea acestuia; (3) abordarea centrată pe scop supune timpul unui planificări riguroase în perspectiva țintelor (pe termen scurt, mediu și lung) pe care ni le propunem; (4) abordarea de tip ABC urmărește stabilirea priorităților și rezolvarea problemelor ținând seama de o astfel de ierarhie; (5) abordarea centrată pe o tehnologie „magică” instituie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lui) să nu-i răstoarne dramatic obiectivele propuse? Fenomenul comunicațional oferă o seamă de avantaje și ridică o mulțime de obiecții în practică din partea noastră, a tuturor. Una dintre obiecțiile cele mai consistente se referă la faptul că o proiectare riguroasă a activității de comunicare răpește un volum însemnat de timp vorbitorului, este rigidă și nu poate lua în calcul toate evenimentele pe care prezentarea respectivă le poate traversa. Se ridică, mai ales, obiecția conform căreia în timpul prezentării pot apărea efectiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru elevi/studenți a unui mod flexibil de gândire, a unei maniere dinamice de percepere și integrare internă a realității cu care intră în contact și, pe de altă parte, necesitatea de a defini totuși într-o manieră sistemică și riguroasă aceeași realitate. Practic, putem folosi modelul vechilor școli de gândire - adaptat unor metode de interacțiune didactică moderne - prin care îi vom cere, spre exemplu, fiecărui cursant în parte să elaboreze un proiect de argumentare a unei probleme în care acesta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup și făcea echipa educațională neautentică din această perspectivă. Cazul identificat este similar strategiilor de construcție americane; o glumă despre aceste strategii spune că americanii, atunci când construiesc o clădire, trasează străzile după ridicarea construcției, în jurul acesteia, într-un mod foarte riguros, în unghiuri de 45, 30 și 90 de grade. Spre deosebire de americani, constructorii japonezi, după ce au construit clădirea, ar afâna pământul din jurul ei și l-ar însămânța cu iarbă, lăsând oamenii să-și facă propriile cărări; abia după aceasta vor turna
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cercetări de istorie literară și folclor” / „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară” (unde din 2002 va susține rubrica „Cronica edițiilor”), „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Manuscriptum” ș.a. Ș. se impune atenției cu micromonografia Mihail Sebastian, care indica un istoric literar riguros, echilibrat și atent la nuanțe. Relieful operei este schițat în termeni ce vor fi omologați de exegeza ulterioară: romancier și dramaturg onorabil, Sebastian a fost un excepțional eseist și cronicar literar, publicistica lui fiind apreciată ca un „jurnal intim obiectivat
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
desfășoară scenariul evenimentelor petrecute în Principate (cu deosebire în Muntenia), de la acțiunea antidespotică a lui Dumitru Filipescu până în 1848, scenariu incluzând o fonogramă edificatoare a discuțiilor ideologico-politice ale revoluționarilor. Ceea ce caracterizează textul e restituirea istorică într-un spirit mult mai riguros decât cel urmat de Camil Petrescu în romanul Un om între oameni. Revoluției pașoptiste nu i se mai atribuie un caracter exclusiv antiotoman, ci, în primul rând, antițarist. Rolul și poziția în revoluție a diferitelor personalități (Ion Heliade-Rădulescu, C. A
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
să înțeleagă că Biblia putea fi citită altfel decît o făcuse el în tinerețe. Creștinismul era o realitate spirituală care putea oferi ceva atît cărturarilor, cît și ignoranților, lucru complet diferit de ceea ce propovăduia maniheismul, care făcea o distincție foarte riguroasă între desăvîrșiți și novici. Oricum, consecința a fost aceea că Augustin a abandonat definitiv maniheismul și s-a apropiat de neoplatonismul creștin, constatînd că și retorica pe care o profesa el îi oferea tot mai puține satisfacții. Adeziunea la neoplatonismul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
G. Marzi în Colecția de Clasici ai Filozofiei Creștine întocmită de Gallarate, Sansoni, Florența, 1969. Studii: despre De magistro a se vedea Lectio Augustini, Augustinus, Città Nuova, Roma, 1993. 4. Sacerdoțiul Această intensă activitate, asociată cu o viață de abstinență riguroasă, a cărei esență era studiul și lipsa problemelor pastorale, a fost întreruptă pe neașteptate de primirea hirotonisirii preoților. Aceasta a avut loc ca urmare a unei proceduri care nouă ni se poate părea stranie. Nu era neobișnuit ca o persoană
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cum e posibil ca substanțele să fie bune prin faptul că există, chiar dacă, potrivit cu substanța, nu sînt bune (Quomodo substantiae in eo quod sint bonae sint cum non sint substantialia bona); în această scriere scurtă, dar foarte densă, adoptînd o riguroasă metodă logică, scriitorul face o distincție între bine, reprezentat de pura existență, adică de lucrurile care, așadar, pentru că există, sînt bune, și Dumnezeu, a cărui bunătate, în schimb, este „substanțială”, adică se transformă în substanță, și din care derivă tot
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din secolele IV-V, precum Ausonius și Sydonius Apollinaris. Din acest motiv, distincțiile de care ne servim aici pentru a face puțină ordine în extrem de bogata sa producție au mai mult o valoare practică și nu respectă un criteriu literar riguros. a) Opere în proză Amintim înainte de toate bogatul său epistolar: e compus din 297 de epistole, cele mai multe scrise în perioada milaneză, înainte de a fi numit episcop de Pavia, și adresate unor personaje de vază din cercurile de la Roma, cu care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la Claudianus Mamertus, și e lipsită de originalitate, întrucît repetă, inspirîndu-se din filozofie și din Scriptură, obișnuitele enunțuri privitoare la imaterialitatea și libertatea sufletului. Cassiodor o concepe, în esență, ca pe un manual și o structurează în mod limpede și riguros ca atare, „indiciu al unei mentalități necreatoare, organizatoare, practice, înclinate spre ordine și regularitate” (Simonetti). b) Operele scrise la Vivarium Importanța acestei mănăstiri este, sub anumite aspecte, cu totul neobișnuită, însă rolul său a fost adesea exagerat, ca și cum ar fi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
privitoare la Dumnezeu, prin cea privitoare la zeii inferiori, prin morală și prin modul cum sînt prețuite darurile venite de la divinitate. Grecii care au devenit galileeni au adoptat religia ebraică, trădînd-o însă în multe privințe din moment ce, închinîndu-se lui Cristos, încalcă rigurosul monoteism iudaic, pentru că au renunțat la cultul iudaic (și, de altfel, cu timpul, și la doctrinele lui Cristos și ale apostolilor) și pentru că au renunțat la legămîntul încheiat de Avraam. A doua carte, din cîte ne putem da seama pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fi singurul, dintre atîtea intelecte, care i-a rămas credincios în contemplație Logosului divin. Oricum, în urma studiilor lui Richard, Leonțiu nu mai este considerat un neocalcedonian (ca atunci cînd i se atribuiau scrierile lui Leonțiu din Ierusalim), ci un calcedonian riguros; chiar expresia, tipic chiriliană, „unire după hypostasis” este evitată de el în favoarea expresiei „unire după ousia”. Bibliografie. Ediții: Contra nestorienilor și a eutihienilor: PG 86/1, pp. 1268-1396. Rezolvarea: PG 86/2, pp. 1916-1945. Treizeci de capitole: PG 86/2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
anumit episod) și a celei absolute nu e doar o dovadă a credibilității sale, ci ne permite să cunoaștem bine istoria Bisericii palestiniene din secolele al V-lea și al VI-lea. Structura biografiilor e simplă, urmînd o ordine cronologică riguroasă, iar la sfîrșit apare de fiecare dată un rezumat, povestirea propriu-zisă evitînd orice exces de retorică și de moralism, atît de prezente pe atunci în hagiografie. în construirea frazelor, Chiril urmărește precizia și claritatea. Scrie simplu, fără să ocolească termenii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
afirmație și orice negație rămîn inevitabil dincoace de ea. Tratatul despre Ierarhia cerească, alcătuit din 15 capitole, reia diversele categorii de îngeri menționate fără nici o ordine în Vechiul Testament și în epistolele Apostolului Pavel, și le dispune într-un sistem ierarhic riguros. Scripturile ne revelă inteligențele cerești numai în mod simbolic, ascunzînd acele entități imateriale sub forme materiale pentru ca, prin intermediul unor asemenea semne, să ne putem ridica pînă la realitățile spirituale a căror imagine inadecvată sînt respectivele semne. Această elevație se produce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și Teodoret, analizați acum împreună. Evagrie nu-l menționează pe Teodor Lectorul și poate că nu-i cunoștea opera, deoarece afirmă că istoria Bisericii nu mai fusese povestită de nimeni de la jumătatea secolului al V-lea. Istoricul e un ortodox riguros: provenea dintr-o regiune (Apameea, în Siria) fidelă dogmei de la Calcedon și ostilă patriarhului Sever de Antiohia, care era monofizit. De altfel, el observă că Eusebiu, istoricul care își scrisese opera cu două secole înainte și care în vremea lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Vocația sa spre teoretizare poate fi, la urma urmelor, un mod de a struni și astfel asuma o cultură fabuloasă și o înclinație spre detaliu. Lucările sale din domeniul naratologiei cartografiază un teritoriu literar, supunîndu-i variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști. Odată cu Opera artei Genette se mută din sfera literaturității pe teritoriul artistic la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
acela de a analiza tocmai cum de a ajuns primul obiectiv să pară simplă aiureală. Cîndva trebuie să fi existat o vreme cînd cele două, a privi îndărăt, către rădăcinile mitice ale graiului originar, și totodată a nutri ambiția unei riguroase scientizări a studierii limbajului, să fi coexistat. Această epocă pare a fi fost, în viziunea autorilor Limbilor Paradisului, secolul al XIX lea, cînd pozitivismul a înflorit la un loc cu tot felul de povești savante și legende care au alimentat
Ce limbă vorbeau Adam și Eva? (I) by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17166_a_18491]
-
secolele următoare. Viziunea lui este sceptică și uneori satirică. Cea mai consistentă povestire din volum, Pythia, un mic roman (care ar putea fi și ecranizat, cu succes) ne introduce într-o lume guvernată de o superinteligență artificială, capabilă de previziuni riguroase în legătură cu evoluția situației politice de pe întreaga planetă. Fabulosul sistem de computere, conectat la o rețea informațională mondială, INFORMONDIA, a luat naștere din jocul nesăbuit al unui informatician cam trăznit, Joachim Sangga și a scăpat de sub control. Politicienii îl folosesc pentru
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
stărilor: fizice, psihice, motrice, fiziologice, morale spirituale și materiale a oamenilor .”. Repetarea exercițiului fizic, într-un mod științific, este condiția fundamentală pentru obținerea eficienței optime pe linia îndeplinirii obiectivelor educației fizice. Prin urmare, repetarea respectivă trebuie însoțită de reguli metodologice riguroase, în funcție de scopurile propuse. Definirea noțiunii: deprindere motrică Numeroși autori au definit deprinderile motrice. Astfel Whiting (1975) citat de Dragnea A. și colaboratorii (2006) definește deprinderile motrice ca: „o serie de acțiuni motrice complexe, intenționale, implicând un lanț de mecanisme senzoriale
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]