2,626 matches
-
o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret: omul vorbește cu (și ca) animalele; animalele vorbesc cu (și ca) omul. Formule: - formulele au (adeseori) un conținut fantastic și o tentă hazlie; - ele sunt ritmice și adeseori ritmate; (a) inițiale:pentru plasarea naratorului într-un timp fabulos, incert și totodată, real (prin verbul „a fost”);pentru trecerea în fantastic, incredibil (prin adverbul „odată”); - se realizează pendularea între ficțiune, fabulos Ț real și fantastic; cititorul este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caudal se reduce până la dispari la dispariție. Pancreasul nu este compact ca la me megachiroptere. 1.2.4. Aparatul circulator Arterele membrelor, în loc de una sunt între 5 - 7 7 și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții l lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea te temperaturii mediului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
nt diferen?iate ?i articulate net. Fă?adele, care, etirate transversal ?i foarte compartimentate, mascheaz? distribu?ia intern?, au adesea numeroase statui �n ni?e (Wells, 1183-1260; Salisbury, 1220-1260). Elevă?ia interioar? cu trei niveluri este dominat? de orizontale; continuitatea ritmic? ?i unitatea spa?ial? s�nt ignorate. Arcele butante aproape lipsesc. Catedralele de la Wells ?i de la Salisbury, unde solu-?iile de tradi?ie arhitectural? englez? absorb formele de origine francez?, s�nt reprezentative pentru Early English (gotic primitiv). Primele semne
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre curte, eleva?ia unui nivel se ordoneaz? �n travee ritmice cu coloane angajate, dar, ciudat, triglifele antablamentu-lui apar c?zute o dat? din trei. de ser-iene, �nspre gr?din?, s�nt foarte elegante, �n timp ce �n interior anumite fresce de Româno reiau tema c?derii, a pr?bu?irii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru, desenat de P. Lescot (1500-1578) pentru Francisc I. ?i aici, orizontală subliniaz? cele trei niveluri, �n ciuda a trei profiluri de fă?ad? ?i a unei modenaturi care urc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Romă, 1597) de C. Maderno este referin?a comun? pentru fă?ada bisericii de la Sorbona (1634-1650) de Lemercier ?i pentru cea de la biserica de la Val-de-Gr�ce, desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Bruxelles, �ntr-un mediu cultivat, influen?at de rea-liz?rile engleze?ți �n materie de cadru de via??, V. Horta (1861-1947) construie?te numeroase locuin?e � casă Tassel (1893), hotelul Solvay (1895) � al c?ror spa?iu interior este o continuitate ritmic? ce integreaz? structura (par?ial metalic?), decorul, mobilierul, �ntr-o distribu?ie func?io-nal? fluid? gra?ie transparen?elor ?i traiectelor luminoase. Dar el este ?i arhitectul care a f?cut Maison du Peuple (1895), construc?ie remarcabil?, unde domin? metalul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Marii artiști ne fac să descoperim în noi sentimente de o intensitate singulară și imprevizibilă, inseparabile de operă ce o generează, dar care reînnoiesc fundamental trăirile noastre. Artă aduce la lumină afectele noastre cele mai profunde, prin mijloace estetice și ritmice, printr-o creație liberă, ce reanima și dezvăluie o istorie personală, deschisă (precum "sentimentul naturii", creat de J-J. Rousseau, amintit de Henri Bergson, în Cele două surse ale moralei și religiei, 193292). Viziunea bergsoniana asupra artei legitimează, în bună măsură
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și-a teoretizat tehnica într-un mod destuii de remarcabil. *4 Osip Brik *5 a clasificat figurile de sunet posibile în funcție de numărul sunetelor repetate, numărul repetițiilor, ordinea în care se succed sunetele în grupurile repetate și poziția sunetelor în unitățile ritmice. Această din urmă și foarte utilă clasificare necesita o subîmpărțire. Putem distinge repetiții de sunete situate aproape unele de altele într-un singur vers, de sunete care apar la începutul unui grup și la sfârșitul altuia, sau la sfârșitul unui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de cercetările lui Sievers ou privire la ritmul vorbirii individuale și cu privire la un mare număr de fenomene muzicale variate printre care cântul gregorian și multe tipuri de muzică exotică, forme oare, fără a se caracteriza prin repetiții periodice, sunt totuși ritmice. 217 Astfel conceput, ritmul poate fi studiat și în vorbirea individuală și în proză. Este lesne de demonstrat că orice proză are un ritm oarecare, că până și cea mai prozaică propoziție poate fi scandată, adică subîmpărțită în grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
corelație între stilurile literare și tipurile lui Rutz, *21 nouă aceste probleme ne par în cea mai mare parte străine domeniului cercetării literare. In domeniul cercetării literare intrăm atunci când trebuie să explicăm natura ritmului prozei, caracterul specific și rostul prozei ritmice, particularitățile prozei anumitor pasaje din versiunea engleză a Bibliei, precum și din scrierile unui Thomas Browne, Ruskin sau De Quincey, în care ritmul și uneori melodia se impun chiar și cititorului neatent. Definirea naturii exacte a ritmului prozei artistice a ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fi definit ca o organizare a ritmurilor obișnuite ale vorbirii. El se distinge de proza obișnuită printr-o mai mare regularitate a distribuirii accentelor, care totuși nu trebuie să ajungă la izocronism (adică la regularitatea intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski, unul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din Dama de pică de Pușkin, Boris Tomașevski, unul dintre cei mai remarcabili cercetători ruși care s-au ocupat de aceste probleme, a demonstrat prin metode statistice *25 că începutul și sfârșitul propozițiilor tind să aibă o mai mare regularitate ritmică decât mijlocul lor. De obicei, impresia generală de regularitate și periodicitate este intensificată prin procedee fonetice și sintactice : prin figuri de sunet, propoziții paralele și construcții bazate pe antiteză, în care întreaga structură a frazei sprijină modelul ritmic, întâlnim aici
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
grupurile din versurile dipode. 219 Nu este necesar să ne angajăm într-o analiză detaliată a acestor procedee. Ele au în mod cert o îndelungată tradiție care a fost adânc influențată de proza oratorică latină. *26 În literatura engleză, proza ritmică atinge punctul culminant în secolul al XVII-lea, la scriitori ca Thomas Browne sau Jeremy Taylor. În secolul al XVIII-lea ea face loc unui stil mai simplu, familiar, deși spre sfârșitul secolului apare un nou "stil nobil" - stilul lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Thomas Browne sau Jeremy Taylor. În secolul al XVIII-lea ea face loc unui stil mai simplu, familiar, deși spre sfârșitul secolului apare un nou "stil nobil" - stilul lui Johnson, Gibbon și Burke. *27 În secolul al XIX-lea proza ritmică a fost reînviată în diferite forme de De Quincey și de Ruskin, de Emerson și de Melville și, mai târziu, pe baza unor alte principii, de Gertrude Stein și James Joyce. In Franța, avem splendida proză a lui Bossuet și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
forme de De Quincey și de Ruskin, de Emerson și de Melville și, mai târziu, pe baza unor alte principii, de Gertrude Stein și James Joyce. In Franța, avem splendida proză a lui Bossuet și Chateaubriand ; în Germania există proza ritmică a lui Nietzsche: iar în Rusia, pasajele vestite din operele lui Gogol și Turgheniev și, mai recent, proza "ornamentală" a lui Andrei Bielîi. (c) Valoarea artistică a prozei ritmice este încă dezbătută și discutabilă. Conform preferinței modeme pentru puritate în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
splendida proză a lui Bossuet și Chateaubriand ; în Germania există proza ritmică a lui Nietzsche: iar în Rusia, pasajele vestite din operele lui Gogol și Turgheniev și, mai recent, proza "ornamentală" a lui Andrei Bielîi. (c) Valoarea artistică a prozei ritmice este încă dezbătută și discutabilă. Conform preferinței modeme pentru puritate în arte și genuri, majoritatea cititorilor moderni preferă ca poezia să fie poetică, iar proza, prozaică. Proza ritmică e considerată de ei o formă eclectică, ceva ce nu este nici
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
recent, proza "ornamentală" a lui Andrei Bielîi. (c) Valoarea artistică a prozei ritmice este încă dezbătută și discutabilă. Conform preferinței modeme pentru puritate în arte și genuri, majoritatea cititorilor moderni preferă ca poezia să fie poetică, iar proza, prozaică. Proza ritmică e considerată de ei o formă eclectică, ceva ce nu este nici proză, nici poezie. Dar aceasta reprezintă probabil o prejudecată a criticii .timpului nostru. Proza ritmică poate fi apărată, invocând aceleași argumente ca pentru apărarea poeziei. Folosită cu discernământ
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
majoritatea cititorilor moderni preferă ca poezia să fie poetică, iar proza, prozaică. Proza ritmică e considerată de ei o formă eclectică, ceva ce nu este nici proză, nici poezie. Dar aceasta reprezintă probabil o prejudecată a criticii .timpului nostru. Proza ritmică poate fi apărată, invocând aceleași argumente ca pentru apărarea poeziei. Folosită cu discernământ, proza ritmică ne silește să înțelegem mai bine textul ; ea subliniază; ea contribuie la închegarea frazei ; permite stabilirea unor gradații, sugerează comparații ; în sfârșit, ea organizează exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
considerată de ei o formă eclectică, ceva ce nu este nici proză, nici poezie. Dar aceasta reprezintă probabil o prejudecată a criticii .timpului nostru. Proza ritmică poate fi apărată, invocând aceleași argumente ca pentru apărarea poeziei. Folosită cu discernământ, proza ritmică ne silește să înțelegem mai bine textul ; ea subliniază; ea contribuie la închegarea frazei ; permite stabilirea unor gradații, sugerează comparații ; în sfârșit, ea organizează exprimarea ; iar organizare înseamnă artă. Prozodia, sau metrica, e un subiect care, de-a lungul secolelor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mult valoarea pentru cercetătorii literari. Ideea că datele obținute de oscilograf sunt direct aplicabile la studiul metricii este greșită. Timpul în limbajul versurilor este un timp de așteptare. *39 După trecerea unui anumit timp, ne așteptăm să auzim un semnal ritmic, dar nici periodicitatea nu trebuie să fie exactă, și nici semnalul nu trebuie să fie într-adevăr puternic, atâta timp cât noi îl simțim puternic. Metrica muzicală are, fără îndoială, dreptate atunci când susține că toate aceste deosebiri de durată, accent și înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
literar al metricii. Dacă ignorăm sensul, renunțăm la noțiunea de cuvânt și de expresie și astfel renunțăm la posibilitatea de a analiza deosebirile dintre poezia diferiților autori. Versul englez este determinat în mare măsură de contrapunctul dintre frazarea impusă, impulsul ritmic și ritmul real al vorbirii condiționat de diviziunile frazei. Dar diviziunea frazei nu poate fi stabilită altfel decât prin pătrunderea sensului ce-1 are versul. De aceea formaliștii ruși *43 au încercat să așeze metrica pe o bază complet nouă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
considerată ca un complicat sistem contrapunctic care reprezintă un compromis între metrul impus și ritmul obișnuit al vorbirii, căci, așa cum plastic se exprimă ei, poezia constituie "un act de violență organizată" împotriva limbii vorbite. Ei fac o distincție între "impulsul ritmic" și modelul metric. Modelul este static, grafic. "Impulsul ritmic" este dinamic, progresiv. Noi anticipăm semnatele care vor urma. Noi organizăm nu numai durata, ci și toate celelalte elemente ale operei literare. Astfel conceput, impulsul ritmic influențează alegerea cuvintelor structura sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
compromis între metrul impus și ritmul obișnuit al vorbirii, căci, așa cum plastic se exprimă ei, poezia constituie "un act de violență organizată" împotriva limbii vorbite. Ei fac o distincție între "impulsul ritmic" și modelul metric. Modelul este static, grafic. "Impulsul ritmic" este dinamic, progresiv. Noi anticipăm semnatele care vor urma. Noi organizăm nu numai durata, ci și toate celelalte elemente ale operei literare. Astfel conceput, impulsul ritmic influențează alegerea cuvintelor structura sintactică și, prin urmare, întregul sens al poeziei. 227 Metoda
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fac o distincție între "impulsul ritmic" și modelul metric. Modelul este static, grafic. "Impulsul ritmic" este dinamic, progresiv. Noi anticipăm semnatele care vor urma. Noi organizăm nu numai durata, ci și toate celelalte elemente ale operei literare. Astfel conceput, impulsul ritmic influențează alegerea cuvintelor structura sintactică și, prin urmare, întregul sens al poeziei. 227 Metoda statistică folosită este foarte simplă, în fiecare poezie, sau în fiecare fragment de poezie analizat, se calculează, pentru toate tipurile de silabe, procentul cazurilor în care
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]