3,185 matches
-
Acum, dormea tot timpul, În casa din Yabuyama. Spre sfârșitul anului, pe măsură ce vremea se răcea, rana de lance din stomac Îl supăra Încontinuu. Gemea mereu de durere. Oetsu avea mare grijă de soțul ei și, În ziua aceea, Îi spăla rufele murdare de puroi Într-un pârâu, care curgea prin curtea lor. Auzi un glas nepăsător cântând și se Întrebă cine putea fi. Iritată, se ridică, privind În jur. Deși casa se afla doar la jumătatea urcușului pe Colina Komyoji, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pârli tu, ch'è megghiè! Elenă (kommt und nimmt den Hörer): Nicola! Ich wollte wissen, wie wir Weihnachten organisieren sollen. Nicola: Was haltet ihr davon, für die Feste hierher zu kommen? Elenă: Ok, aber ich möchte Papà fragen... warte, ich rufe ihn eben. (Nicola schickt Karin mit einer harschen Geste weg. Er möchte allein mit seiner Familie sprechen) Karin, (zu sich selbst): Oh, diese Männer! (Gleichzeitig în Italien) Mario: Mè, ndenevuescì ! Elenă: Chiammind'accus, ammemooo?! Mario (ist jetzt am Telefon): Gut
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
b), adică interesul manifestat de un public larg pentru problematica studiată, ni se pare un element practic obligatoriu pentru un sondaj de opinie (publică). Un sondaj ce surprinde părerea oamenilor despre calitățile unui detergent sau ale unei mașini de spălat rufe este clar un sondaj de opinie, în sensul strict al termenului, dar nu în sensul pe care-l avem aici în vedere. Discuția aceasta ar putea continua, desigur, dar nu suntem convinși că se poateajunge la o soluție univocă, acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
au scăzut față de cele pentru locuit, pentru transport, pentru petrecerea timpului liber și pentru sănătate. Între 1965 și 1968 mai mult de jumătate din familiile franceze sînt posesoarele a patru produse, simboluri ale noii epoci: frigiderul, televizorul, mașina de spălat rufe și automobilul. Acesta din umă devenind în același timp locomotiva progresului și un obiect de recompensare transformat în mit social. Timpul liber și educația au devenit necesități prioritare. Altădată rezervate celor mai bogați, ocupațiile din timpul liber tind să se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
-ngenunchea, Trei mătănii că făcea, Voie Domnului cerea Și popa mi-i cununa, După legea creștinească, De ei să se pomenească 446. Singurătatea mamei văduve, după ce și-a pregătit fiul pentru o inevitabilă plecare (interpretată uneori drept părăsire): Spală, mamă, rufele, Și la soare-ntinde-le, Legătură pune-le, Și-apoi, mamă, dă-mi-le, Căci eu plec, mamă, departe, Cu streinul eu m-oi bate. Nu știu, mamă, de trăiesc, Zile de mai viețuiesc...447 este totală (ea este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mediu; microb; microbi; miros urît; mozolit; mucos; muncă; a murdări; necinstit; neglijat; neglijență; neigienic; neîngrijire; neîntreținut; nesimțire; nesimțitor; nisip; noroi, păcate; noroios; obiect; oboseală; ocoliș; odor; păcate; păcătos; picior; plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0 muri: deceda (57); sfîrșit (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
născut; neclintit; neînvechit; nemișcat; ceva nou; noutate; nu; de ospătat; parfumat; pădure; pedală; pepene verde; pîine din cuptor; pîine, aer; plăcere; plin de viață; ploaie; portocale; puhav; pui; puritate; putred; rană; rău; reînviat; renumit; reușit; revigorare; revigorat; roua dimineții; rouă; rufe; sabie; salam; silabă; singur; somnoros; student; testul; tocmai bun; trist; ud; valabil; varză; vas; veche; veșted; viață; vin; vitalitate; zăpadă(1); 788/173/69/104/0 prost: deștept (93); idiot (46); incult (22); needucat (22); om (22); neștiutor (18); fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gel (3); mic (3); săpun (3); spăla (3); spume (3); bacterii (2); cadă (2); curățare (2); dulce (2); Duru (2); galben (2); gel de duș (2); haine (2); igienic (2); murdar (2); parfum (2); proaspăt (2); prospețime (2); Protex (2); rufe (2); scump (2); soluție (2); a spăla (2); acuratețe; adînc; albastru; alunecare; aspru; baby; bacterii îndepărtate; baie, curățenie; balonașe; balsam; Brotex; buchet; bucurie; bule de săpun; bun; cafeniu; Camay; casă; de casă; cearșaf; ceaun; clăbuc; de corp; cosmetic; cosmetice; cremă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scolioză; spațiu; spetea; sport; sprijini; stalker; stîncă; succes; suport; șale; șef; știre; șut; tata; tată; tărie; timp; trădare; ținută; urmaș; de urs; verde; vorba; zid (1); 769/227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesiguranță; nu strînge; nu știu; nuci; ordine; palma; pantalon; pantalonii; pantof; patul; fiecare pentru; persoană; pietre; pixuri; plăcere; plecare; plînge; porumbel; posesie; posesiv; presa; primește; program în care; pumni; pune; pururi; puteri; rana; rău; recolta; recoltă; recunoștință; responsabil; risipi; roadă; rufe; rupe; scăpa; semnătură; sfaturi; siguranța; siguranță; sîrguință; soartă; spînzurătoare; stoarce; străpunge; strîmt; strîngăreț; strîngător; sufocare; sufocă; sugrumare; șurubul; tainic; taur; termina; timp; toamna; trage; umeri; urît; ușă; vesela; viitor; voință; zgîrcenie (1); 796/301/94/207/0 strugure: vin (252
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din București, fără a o absolvi. Începând cu volumul de debut, Sămânța, apărut în 1969, obsesia evidentă a poetului va fi simbolistica albului; gama metaforică este extrem de extinsă, dar conține întotdeauna acest „miez” de potențialitate a culorii: copilăria este „o rufă albă”, zidurile inaccesibile sunt și ele albe: „Dacă voi fi învins, vreau nisip alb / Pentru leșul meu” (Trântă). Varietatea de semnificații a albului poate cuprinde o scală întinsă de la puritate la moarte. Primul registru, cel al purității (fie ea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
înțelesul de limbaj convenționalizat, dar și în cel propriu, în prelungirea sloganurilor futuriste și dadaiste): „Artistul nu imită artistul creează. / Linia cuvântului culoarea pe care n-o găsești în dicționar. INVENTEAZĂ INVENTEAZĂ / Arta surpriza / Gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe”. În fine, această frază care măsoară patosul angajării în înfruntarea convenționalului și afirmarea absolutei disponibilități a spiritului creator: „lepădarea formulelor purgative și când formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... La fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
luări de poziție, pe fundalul proiectului general al desprinderii artei de formele convenționalizate ale trecutului cultural și de radicală înnoire a mijloacelor de expresie. Când, în Aviograma tipărită în 75 H.P. poetul expediază ironic „gramatica, logica, sentimentalismul ca agățătoare de rufe”, putem citi deja într-o atare respingere voința unei răsturnări care privește în primul rând limbajul poetic. Conjugarea atacurilor împotriva logicii (ca expresie a impersonalității discursului conceptual) și gramaticii (ca sistem de reguli consfințind caracterul convențional al comunicării) atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pământului și al „luminii regăsite”, al „vieții ce freamătă în seve”, într-o atmosferă eterată în care peisajul se muzicalizează, topindu-se în pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han în munte Soarele, naftalină, în rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina în cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atâtea vinuri, Sau aurora clopot de var în căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna în cerdac, Umed și bun pământul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
citadin (și e de remarcat că motivul peregrinării, al călătoriei, al evaziunii în reverie străbate obsedant întreaga carte): „Am mers cu dimineața pe trotuarele sonore și pașii mei sunau în minutele clare ca niște gonguri ale soarelui unanim. Prin curți, rufele întinse chemau o albeață distinctă și, între sărăcia zidurilor jupuite, cearșafurile păreau obrajii reveniți la suprafața unei ape de pace. M-am oprit la fiecare poartă și la fiecare poartă am trăit un destin”. De la prima intrare în scenă „vizitatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dimineața, minutele clare, albeață distinctă, apă de pace, trotuarele sonore, gonguri ale soarelui unanim), celălalt al închiderii, obscurității, izolării, mizeriei (curțile, sărăcia zidurilor jupuite); iar între aceste coordonate spațiale, câteva evenimente verbale sugerând apropierea / aspirația (am mers, pașii mei sunau, rufele chemau) și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încuiau în dosarele voluminoase cheia unei existențe ca o ușă cu țâțânile bine unse”; apoi, „colegul de bancă” cu „fața parcă mai limitată în spațiu”, „rostind o sentință”, „camarazii șcareț își făureau lanțurile utile”; în sfârșit, „viața care grohăia între rufele întinse, între dosarele civilizației”, „cârdurile de rațe sălbatice ale nopții”, „huruitul magazinelor încuiate” etc. - aparțin acestei arii negative, căreia i se opune radical suita de figuri ale luminozității și prospețimii spirituale a Poetului: din nou dimineața, cu un refren ce
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cel mai bine a fost reprezentat în Franța: o a avut ca reprezentanți: Edouard Manet „Dejunul pe iarbă”; Claude Monet „Camille”, „Podul Waterloo”, „Femei în Grădină”; Pierre-Auguste Renoir-„Peisaj cu figuri”, „Portretul actriței Jeanne Samary”; Camille Pissarro „Primăvara”, „Femei întinzând rufe”; Edgar Degas „Balerine”, „Femei scăldându-se”, „Călcătorese”; Paul Cèzanne „Jucătorii de cărți”, „Natură moartă”; Paul Gauguin „Femei din Thaiti”, „Unde pleci?”; Vincent van Gogh -„Peisaj cu chiparoși”, „Femei din Arles”; Nicolae Grigorescu -„Car cu boi”, „Cap de fată”, „Atacul de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
femeile cu care vorbesc spun: |sta nu ești tu. Nu zac în patul meu. Dar femeile spun: Tu, în patul tău. Lîngă pat stă noptiera. Și hîrtiile mele trebuie să zacă pe undeva. Lîngă ușă stă cuierul. Și boarfele mele, rufele, pantofii, trebuie să zacă pe undeva. De perete atîrnă chiuveta. Lîngă chiuvetă atîrnă două prosoape. Boarfele mele și pantofii mei nici nu-mi trebuiesc. Rufele mele? O cămașă de noapte pe săptămînă. Pe noptieră ar putea să stea o vază
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Și hîrtiile mele trebuie să zacă pe undeva. Lîngă ușă stă cuierul. Și boarfele mele, rufele, pantofii, trebuie să zacă pe undeva. De perete atîrnă chiuveta. Lîngă chiuvetă atîrnă două prosoape. Boarfele mele și pantofii mei nici nu-mi trebuiesc. Rufele mele? O cămașă de noapte pe săptămînă. Pe noptieră ar putea să stea o vază cu flori. Și la ce bun? Nu pot să-mi întorc capul într-o parte. Pe noptieră ar putea să stea un pahar cu apă
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
sub pat. Ce vrea ăla? Pe semne c-oi fi un pericol public. Fiindcă vorbesc cu femei. Fiindcă mi se dă o cămașă de noapte curată în fiecare săptămînă. Fiindcă hîrtiile mele zac la-ndemînă în sertarul noptierei. Fiindcă boarfele mele, rufele și pantofii sînt împrăștiate la o distanță la care pot ajunge. Fiindcă nu mă mai bărbieresc. Fiindcă îmi crește păr din urechi. Fiindcă mai vorbesc. Fiindcă mai aud. Fiindcă nu mai simt nimic, sau aproape nimic. Fiindcă beau apă. Fiindcă
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
piept? Dacă n-aș avea-o pe muscă, aș încheia socotelile. Femeia care nu mă rade spune: Nu trăim decît o singură dată. Trebuie să mă gîndesc la viitor. Vreau să fiu înhumat sau incinerat? Cine o să capete boarfele mele, rufele, pantofii? Ce îi spun muștei la despărțire? Oare o să mai pot să plîng? Cînd am plîns? Mama a spus: Cînd ai venit pe lume. O dată am plîns din cauza unei femei. Femeia era mama. Am plîns pentru că ea a plîns. De ce
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
bine, de la Baudelaire, a giganticei femei curtate pentru ciudata ei alcătuire, într-un eroism k l'inverse, ci dă măsura călătoriilor prin vîrste, dinspre copilărie spre o copilărie echivalentă. Claus e din nou copil, și se răsfață, în vîrtejul de rufe și de ocupații al oamenilor încă în acțiune. El stă, și punctul acesta de echilibru, mirador din care vezi pînă departe, e sfîrșitul la care rîvnește călătorul. Să se-așeze, și să privească. La fel, Turnul Babel e o iluzie
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
eu simt roșeața ridicîndu-mi-se în obraji, de parcă aș fi fost pălmuită, cară-te de aici, perversule, ia-ți labele de pe dulapul meu, dar Gaby continuă să scotocească, doar te-am rugat să mă ajuți, face el pe naivul, pescuind dintre rufele împăturite un sutien cenușiu de atîta spălare pe care îl flutură ca pe o undiță, n-am altă soluție decît să mă descurc singur. Cară-te, ieși din cameră în clipa asta, ți le aduc eu, iar el spune, bine
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
o Moscovă profundă, tihnită, aurie și patriarhală ca desprinsă din romanele clasicilor ruși, a cărei armonie e fisurată brutal de lumea comunistă cenușie și abrutizantă: „S-a terminat cu ultimele resturi ale Moscovei provinciale, au dispărut curțile nepavate, frânghiile de rufe întinse între plopii bătrâni, gardurile mici, din nuiele, împopoțonate cu globuri aurii...”. E vremea lui Ghènele- Țoșcă (inspirată traducerea Gabrielei Russo, care ne aduce în intimitatea unui personaj celebru în literatura română - Vica Delcă), „activist obștesc”, care își împarte existența
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]